3,155 matches
-
tuturor. Principalul merit al operei sale a fost că a dezvoltat simțământul național al maselor prin sporirea numerică a sprijinitorilor revoluției. Lucrările pe care le-a făcut au fost deseori stângace la începuturi și ele s-au mărginit în reprezentarea bustului pe un fond negru. După înfrângerea revoluției pașoptiste din Principate, Barbu Iscovescu s-a refugiat în Ardeal la Brașov unde s-a împrietenit cu Ion Negulici și a stabilit împreună cu acesta realizarea unui album cu portretele principalilor conducători ai revoluției
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe aversul medaliei, este gravată efigia lui Francesco Sforza, în formă de bust spre stânga, purtând o beretă înaltă. Circular, pe marginea medaliei, putem citi înscrisul în latină (în română: „Francesco Sforza-Visconti, marchiz și conte al Cremonei”). În epoca respectivă, Sforza tocmai se căsătorise cu Bianca Maria Visconti și obținuse titlul de conte
Medalia lui Francesco Sforza () [Corola-website/Science/325474_a_326803]
-
sa de chirurgie a avut un rol important în formarea specialiștilor români, aducându-și totodată contribuția la îmbogățirea patrimoiniului de tehnici chirurgicale și de cunoștințe privind anatomia topografică. Și astăzi, în vestita clinică ""Mayo"" din Rochester (U.S.A.), se află bustul chirurgului român Thoma Ionescu.
Thoma Ionescu () [Corola-website/Science/298324_a_299653]
-
Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 2000 "Grup statuar Nadia Comaneci" - lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 1999 "Monument Mihai Eminescu -" lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu în anul 2000 "Bustul lui Ștefan cel Mare" - Borzești - lucrare din bronz realizată în anul 1936. Obiective turistice recomandate sunt: Crucea de pe dealul Perchiu, Monumentul Mihai Eminescu, Biserica din Borzești, și Stejarul din Borzești. Sfântul Nicolae este patronul spiritual a orașului și 6 decembrie
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
pe tron însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate sunt "capetele lui Iisus și al îngerului" din altar, scene din "Ciclul patimilor" pictate pe absidele naosului și bustul unui "profet" de pe peretele nordic al pronaosului. Celelalte picturi au fost refăcute în secolul al XIX-lea. Tabloul votiv, aflat pe peretele despărțitor dintre pronaos și naos, a dispărut în secolul al XVIII-lea. În anul 2002 a fost realizată
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
an, a deschis o expoziție și la Veneția. În anii 1946 - 1950, pe lângă participarea la expozițiile oficiale, are și o inițitivă singulară, cea de a expune în galerii de mină, unde a ținut și prelegeri explicative. La Suceava este expus bustul de bronz al artistului , realizat de sculptorul Panaite Chifu. La București, în clădirea din Piața Cantacuzino nr.1, de lângă Parcul Ioanid, a fost înființată în 2010 "Fundația George Löwendal", a cărei președintă este Ariadna Löwendal-Dănilă (fostă Avram), nepoata artistului. Fundația
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică, "Motivul premioritic în lumea colindelor", un studiu asupra variantelor "colinzii păcurarului" care reprezintă stadiul arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor 60 de ani de la înființare (1946). O copie a bustului a fost instalată în 2008 la sediul filarmonicii din Arad, la Palatul Culturii, la
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor 60 de ani de la înființare (1946). O copie a bustului a fost instalată în 2008 la sediul filarmonicii din Arad, la Palatul Culturii, la inițiativa conducerii, cu ocazia sărbătoririi a celor 60 de ani de la etatizare (1948). Tot cu această ocazie s-a decernat titlul de membru de onoare post-mortem
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
culturale este formată din casă de cultură, 2 biblioteci publice, 4 instituții sportive, 3 locuri de odihnă și agrement 2 muzee, 3 monumente (1. Ștefan cel Mare, 2. Eroilor Necunoscuți 3.În memoria ostașilor căzuți în războiul din Afganistan ), 2 busturi (1 închinat lui "Alexandr Suvorov",al 2-lea închinat lui "Mihai Eminescu"), o placă comemorativa a primilor locuitori a orașului Ștefan-Vodă. În oraș este unul din cele două monumente din țară, închinate Marelui Domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare, instalat
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
utilă de 960 metri pătrați. Din subsolul imobilul pornesc mai multe galerii subterane pe sub străzile din jur, una din aceasta ducând prin subtraversarea străzii Batiștei, spre clădirea Curții Supreme de Justiție. În anul 1997, în curtea imobilului a fost amplasat bustul din bronz al polticianului țărănist Corneliu Coposu. Imobilul, situat în strada Batiștei nr. 24 A, a fost ridicat în anul 1900, dată indicată pe cartușul zidit pe fațada peronului de la intrarea principală. Proprietarul, Herman Spayer, a apelat la celebrul arhitect
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
numărul 25, într-o casă care nu mai există, a povestit (cu unele inexactități datorate trecerii vremii) în 2004, în paginile unei cărți de memorialistică despre proprietarii și imobilul din Batiștei nr. 24A: "Casa de vizavi, acolo unde se află bustul lui Coposu în curte, are etaj și aparținea... fetei lui Marmorosch-Blanc, doamna Spayer. A avut și ea o fată, care s-a măritat cu un creștin, Geani, și au emigrat, au plecat în străinătate, avea doi copii și am fost
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
albumului de față, fiind o piesă de factură folclorică, compusă Dan Andrei Aldea, vechiul colaborator al lui Sterian, și dedicată fraților Octavian și Florin-Silviu Ursulescu. "Rugă" este un material discografic dedicat în întregime lui Corneliu Coposu, Vali Sterian cântând lângă bustul seniorului în deschiderea concertului de lansare. Muzică: Valeriu Sterian (1-12, 14); Dan Andrei Aldea (13) Versuri: Valeriu Sterian (2-5, 7-10, 12); Corneliu Coposu (1, 14); Rudyard Kipling - trad. Corneliu Coposu (6); Dan Andrei Aldea (13) Înregistrări muzicale și mixaje realizate
Rugă (album) () [Corola-website/Science/319093_a_320422]
-
Muntele Găina. Obiceiul a dispărut încă înainte de 1835, probabil odată cu mutarea comunei pe actualul său loc. Câteva dintre localitățile Țării Zărandului merită să fie amintite pentru bogățiile lor istorice speciale. Crișan - satul natal, comuna Ribița, cu casa memorială reconstruită și bustul lui Crișan, conducător important al răscoalei de la 1784. În sat se găsește și mănăstirea ortodoxă Crișan, din sec. al XIV-lea. Casa memorială se compune din două corpuri de clădiri executate din lemn de stejar. Caracteristic zonei Zărandului, casa este
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
zace și acum în subsolul Muzeului. Există mărturii că lucrările de restaurare au fost zădărnicite din motive politice. După constituirea Alianței pentru Integrare Europeană în iulie 2009, un șir de proiecte culturale înghețate de guvernarea comunistă, printre care și instalarea bustului lui Liviu Rebreanu pe Aleea Clasicilor, au primit undă verde. Astfel, o nouă donație din partea "Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni" a permis realizarea unei noi copii (reproduceri) a statuii originale din 1921, care a fost reinstalată pe soclul
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
de Justiție în 1955, apoi între 1958 și 1960 a fost primul președinte al Adunării parlamentare europene. A încetat din viață în 1963, un an după retragerea sa din viața politică. Ca omagiu pentru contribuția sa la fondarea Uniunii Europene, bustul său a fost inclus printre cele 12 busturi de oameni politici reunite în Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene, inaugurat la București, la 9 mai 2006, de Ziua Europei, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău.
Robert Schuman () [Corola-website/Science/297672_a_299001]
-
1960 a fost primul președinte al Adunării parlamentare europene. A încetat din viață în 1963, un an după retragerea sa din viața politică. Ca omagiu pentru contribuția sa la fondarea Uniunii Europene, bustul său a fost inclus printre cele 12 busturi de oameni politici reunite în Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene, inaugurat la București, la 9 mai 2006, de Ziua Europei, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău.
Robert Schuman () [Corola-website/Science/297672_a_299001]
-
cu Ordinul Steaua României. A murit la 12 iulie 1916 în urma unei septicemii, fiind înmormantat la Novaci. Între anii 1936 -1948, în localitatea Novaci a existat o statuie a lui Dumitru Brezulescu, realizată de Ion Jalea. În prezent există un bust în aceeași localitate.
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
unde este profesor. Decedat la data de 19 iulie 2013. Din 1967, expune la toate expozițiile județene și republicane. După o specializare de un an în Grecia (1969), a participat la Tabăra de sculptură de la Măgura (1970). A realizat câteva busturi (Lucian Blaga, Emil Racoviță 1970, Petre Gheorghe 1972), deschizând expoziții personale la Cluj-Napoca (1975) și București (1976). Debutul artistului a fost sigur și personal, întâlnirile în timp cu opera sa afirmând convingător forța unui talent original, iscoditor și plin de
Eugen Gocan () [Corola-website/Science/318954_a_320283]
-
găsește euritmii ale formelor și situări armonioase ale volumelor susținute de suprafețe dinamice, cu inflexiuni generoase și subtile reliefuri. Portretele și micile grupuri de figuri de copii, ca și maternitățile dar și figurile eroice sau legendare, alcătuiesc tematica preferată a busturilor sau lucrărilor turnate în piatră artficială, și unele și altele demne de reținut pentru finețea caracterizării, pentru pătrunderea psihologică, dar și pentru simbolismul fiecărui ansamblu de forme. Viziunea lucrărilor modelate se înscrie sub semnele unei concentrări a expresiei, care este
Eugen Gocan () [Corola-website/Science/318954_a_320283]
-
Banatului, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură, reconstituirea Mitropoliei Banatului, etc. Stăruințele, mereu repetate, ale locuitorilor orașului s-au materializat în valoroase și semnificative acte culturale. În 21 noiembrie 1934, mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în Parcul Central al orașului. În 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru Mocioni, una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste. La
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
s-au materializat în valoroase și semnificative acte culturale. În 21 noiembrie 1934, mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în Parcul Central al orașului. În 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru Mocioni, una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste. La 20 decembrie 1936, în cadrul unei ceremonii solemne, în prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui Senatului
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Catedrala din Timișoara ocupă locul opt în lume. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez. Aleea personalităților este alcătuită din 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit la dezvoltarea orașului și renumele regiunii Ordinea busturilor este în sensul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
din 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit la dezvoltarea orașului și renumele regiunii Ordinea busturilor este în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre Catedrala Mitropolitană: Cu ocazia sărbătorilor se organizează în Piața Victoriei Târgul de Crăciun și Târgul de Paște, precum și alte târguri tematice. Timișoara este cunoscută ca „Orașul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit la dezvoltarea orașului și renumele regiunii Ordinea busturilor este în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre Catedrala Mitropolitană: Cu ocazia sărbătorilor se organizează în Piața Victoriei Târgul de Crăciun și Târgul de Paște, precum și alte târguri tematice. Timișoara este cunoscută ca „Orașul florilor”, fiind lăudată pentru spațiile verzi și parcurile
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
desfășurat Sinodul Diecezan din Iași. Timp de reflecție, rugăciune, analiză și înnoire, Sinodul a fost convocat și cu scopul de a face o radiografie a problemelor existente în Biserica locală, precum și o soluționare a acestora. În perioada 8-22 iunie 2004, bustul aurit și relicva conținând fragmente din trupul Sfântului Anton de Padova au poposit pe teritoriul Diecezei de Iași, fiind purtate în pelerinaj pe întreg cuprinsul Diecezei de către PS Petru Gherghel. Ca urmare a dorinței credincioșilor români, în special al celor
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]