3,179 matches
-
cu bolovani temelia. în unghiul urșilor fratele mai mare ridică popii prinși cu scoabe făcute la țigan, iar deasupra lor așeză costoroabele. Când ajunse la acoperiș, puse scaun pentru haizaș și legă într-o prăjină lungă prosopul cu fire de busuioc, semn că se ridică casă nouă. S-a băut atuncea un șip cu rachiu tare de curcudele. De scaun, costoroabele au fost prinse apoi cu căpriori pieziși pe care fu înălțat pe prăjini, cu mari sforțări și hăulituri lungi, haizașul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rosmarin. Tu, fa, ai copil de țâță. Dacă face rană la gură, dă-i floare de trandafir cu miere. Și la dureri în bârtă, la buboaie și pișcături, tare bun e calapărul sau isma Maicii Preciste. Noi îi mai zicem busuiocul sfintelor ori calonfir. Păpăruea, macul sau somnișorul e pentru umflătură la dinți, gâlci, răceală în gât, dar mai ales pentru somn. La copii cu oase moi pui în scăldătoare roiniță sau mélisă, care-i bună și când te doare inima
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rădichioara sau cerențelul. Pentru slăbiciune și greață de la fiere, călduri, boală femeiască, țintaura sau fierea pământului. Și rugii de mure pentru trânji. Și câte și mai câte. Toate-se de leac, numai să le cunoști. Și cincușoara ori albița, amăruța, busuiocul de pădure care se mai zice dumbravnic ori mălăcină sau văsileac și care amirosă tare ; cinci degete sau ochiul boului sau alt ochiul boului care-i mai zice stéliță. Nucușoara asta e clocotici, curcubețică, fasola cioarei ori lepădătoare ; îi mai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Aerul a devenit parcă și mai înmiresmat. Să fi stropit cumva tămâia cu vin? se întreabă Nero. Dacă da, au folosit mai mult ca sigur peratium, adus tocmai din Media. Un alt miros ajunge până la el. Pișcător, de data aceasta. Busuioc? Nu. Usturoi...! Repede o privire în direcția de unde vine duhoarea. Plautius Silvanus rânjește către el cu gura până la urechi, din mijlocul familiei sale. Îi surâde deprimat și se întoarce către altar. Principele strânge între degetele-i noduroase turta de sacrificiu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Cyborg, se află în West End. În fotografie se văd suprafețe metalice, șiruri de computere pe lângă pereți și oameni frumoși stând la mesele din centru, sorbind din cappuccinouri și mâncând rulouri din ciabatta, cu roșii uscate la soare, mozzarella și busuioc. Se pare că a-ți da întâlnire prin internet e cea mai tare chestie de când... ei bine, de când există internetul. Potrivit acestui articol, și trebuie să spun că-l citesc cu rezervele de rigoare, pentru că știu că nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
22 decembrie 18982240 anunța faptul că "savantul profesor și arheolog, domnul Grigore Tocilescu"2241 însoțit de "fiul său N. Tocilescu, student la facultate"2242, precum și de "dl. inginer Pamfil Polonic, Timofte și Ludwig, învățători rurali, sub conducerea domnului Basil S. Busuioc din Isaccea, în zilele de 10, 11 și 12 aprilie anul curent au vizitat mai multe locuri istorice din comunele: Niculițel, Isaccea, Rachel, Luncavița, Văcăreni, Garvan și Jijila"2243. Printr-o adresă datată 8 mai 1898 primăria orașului Constanța solicita
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac Arde-n cadel-o lumină cât un sâmbure de mac; Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată; Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de laba, Cum mai bine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
n-o văzut în viața ei ochinci! - o bruftului doamna Maria, ca să nu ne supărăm cumva. - Ei, m-am gândit io câ n-o ci luat dom' profesăr vo țarancâ, de, doarâ îi om cu carti! - se grăbi să dreagă busuiocul țața Maranda. Apâi sâ mă iartaț di am greșât ... - Lasă doamnă Maranda că doar ne cunoaștem de atâta vreme! - am liniștit-o eu, ridicându-mă de pe lavița pe care stăteam și făcând un semn discret și soției. - Da' nu mai
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
silă, Ca piperul în mujdei, Ori o virgulă ce-i pusă, Să separe opt titani, Când gândirea lor e spusă După ani de trudă, ani, Sau un semn de întrebare La trei ipoteze șoc, Gata de înșurubare Cu parfum de busuioc, Ori în rol de exclamare Dup-un fapt mai însemnat, Care cere asumare, Când destinu-i resemnat. Orice-aș fi, sub coloritul Dat de cupa cu Cotnar, Vreau să văd sărbătoritul Tot așa, la centenar! 24 februarie 2004 REFLECȚII (CLI) Executăm
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
a lungul pereților, care păreau când solizi, când de consistența valurilor... Abia când deschise comutatorul realiză totuși că nu se află În dormitorul lui, ci În depozit. „Prin urmare, iar am făcut-o lată. Să vedem acum cum vom drege busuiocul“, Își spuse brigadierul, gândindu-se la strategia pe care urma s-o adopte față de nevastă ca să iasă din Încurcătură. „Mă descurc eu“, se Încurajă Subotin. Și, Într-adevăr, brigadierul nostru de obicei se descurca, Îndrugând fel de fel de minciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
alb departe de tine zăpezi alpine mi-au nins sufletul sărman peregrin fulgi albi și blajini precum mâinile bunicii (înălțate cândva în văzduhul rezemat de Retezat într-o zi de joia mare) mai dezmiardă obrajii aprinși ai copilăriei împletesc în busuiocul sfințit sub icoane râsetele nestăvilite și năzbâtiile cu mătănii și cântece vechi pe care le știu și acum în orașul umil și sărac dar cu suflet adânc cât un abataj de huilă cu șapte limbi și șapte puțuri dinspre întuneric
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
îs așezate în cunună. Acuma parcă-i părea mai năltuță decât întăia oară, și mijlocul mai strâns de bârneața roșie. Ridică privirile spre obrazul ei pălit de arșița verii; ea îndreptă ochii căprii în altă parte. —Zaharul ista miroase a busuioc... vorbi Niță și umplu ulcica cu apă. Fata începu a râde, ochii i se micșurară și-i luciră. —Hm! așa-i, încuviință moș Tentea. Fetele iestea au obiceiul de umblă cu toate buruienile prin sân... —Busuiocul nu-i buruiană, tătucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Zaharul ista miroase a busuioc... vorbi Niță și umplu ulcica cu apă. Fata începu a râde, ochii i se micșurară și-i luciră. —Hm! așa-i, încuviință moș Tentea. Fetele iestea au obiceiul de umblă cu toate buruienile prin sân... —Busuiocul nu-i buruiană, tătucă!... răspunse fata. Luă cofa și ulcica și coborî în bordei, repede. Acolo, o auziră amândoi robotind o vreme, pe când vorbeau, în lucirile blânde ale soarelui. Când glasul subțirel al moșneagului nu se mai auzi, Marghiolița sui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Am înțeles eu cine poate fi... vorbi iar fata. Ce vrei? M-am gândit așa să vin să te văd... răspunse înăbușit flăcăul. Fata se lăsă prinsă de mijloc, și Niță, apropiindu-și-o la piept, îi simțea mireasma de busuioc din sân. —Bădică, vorbi deodată fata încet, vină la mine ziua, ș-om sta la vorbă... Acuma du-te, că vine tătuca... Lepădatu nici nu se gândea că are să-i lunece așa de ușor din mână. Simți numai că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în momentele de trândăvie de la oficiul poștal. Îl strigă, parcă implorându-i frenetic ajutorul. — Domnule Singhji. Își aminti de o scrisoare pe care acesta i-o trimisese tatălui său. — Bijuteriile dumneavoastră sunt încă îngropate la loc sigur sub tufa de busuioc? Domnul Singh păli. — De unde știi amănuntele astea? Sampath o zări apoi pe doamna Chopra. — Ce mai e cu umflătura aceea de la dumneavoastră din gât, cea care se plimbă în sus și-n jos pe trahee, care șoptește amenințări și aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Cu o scordolea după tot dichisul... — Așa, da, văd că știi rostul racilor, a râs ea. Cu mujdei din nuci pisate, cu pesmet, cu usturoi, frecate bine cu alămâi, cum le zicea bunica, dres cu frunze de mentă sau cu busuioc. Știu, a oftat ea. De când n-am mai mâncat așa ceva... Poți să dai sosul ăsta și la rasol de pește, sau chiar la legume fierte. Dietetic, a chicotit, ridicând din umeri. Cine mai știe de raci, în ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spre Ithaca și Penelopa lui. Am repetat strigarea și am dat să-i fac semn cu mâna în care mai strângeam ceapa. Gestul a fost prea avântat și m-am trezit în brațele unui domn cu un imens buchet de busuioc uscat și o lungă lumânare de cununie sau de botez. Nu mai apucase omul să se ferească la timp și m-a primit, neașteptat sprijin, în brațele lui. Observasem la timp busuiocul și lumânarea și, cu un ultim gest de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
brațele unui domn cu un imens buchet de busuioc uscat și o lungă lumânare de cununie sau de botez. Nu mai apucase omul să se ferească la timp și m-a primit, neașteptat sprijin, în brațele lui. Observasem la timp busuiocul și lumânarea și, cu un ultim gest de politețe, am dat să mă feresc de ele. A mai apucat omul să-și ridice brațul cu lumânarea, că l-am și îmbrățișat, șoptindu-i confidențial: „Dom’ profesor... Bumbu... s-a udat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din crâșmele acelea și ajungeam la casa de bilete, autobuzul plecase de mult, se făcuse iarăși târziu pentru a mai prinde slujba din G. Acum, în sfârșit, în stația de la statui, văzând lumânarea din mâna omului aceluia, îmbătat de mireasma busuiocului, am simțit că atinsesem preotul bisericii râvnite. Am dat să-i sărut mâna și, cu zel duhovnicesc, să aprind și lumânarea pentru a începe cât mai grabnic spovedania. Sufletește eram pregătit, după cele câteva replici schimbate cu marele Mihai. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
undeva lângă sifonărie, țăranii se strânseseră în jurul unuia bătrân care le citea psalmodiat dintr-o cărțulie slujba Învierii. Aprinseseră nu departe un butuc, năclad bun, cu foc mare, în care din când în când aruncau boabe de tămâie, smocuri de busuioc, câte un pumn de sare zgrunțoasă de săreau steluțe puzderii. Un alt bătrân, orb, într-o manta cenușie, soldățească, de demult, îl acompania la muzicuță pe cel ce citea, îngânând troparul, melodie mai mult bănuită, stinsă, izvorând ea însăși, temătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
toate nucile au fost culese și urcate în pod, ziua era pe sfârșite; musafirii se pregăteau de plecare, iar Angelina se strecură în camera bunicii, se urcă pe scaun să ajungă la icoană unde pusese bunica mănunchiul de flori și busuioc sfințit adus de la biserică, din buchetul de pe cruce. Rupse o crenguță de busuioc și o așeză cu grijă în ghiozdan, s-o apere de rele și să-i poarte noroc în noul an școlar. Mai târziu, când bunica o pieptăna
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
musafirii se pregăteau de plecare, iar Angelina se strecură în camera bunicii, se urcă pe scaun să ajungă la icoană unde pusese bunica mănunchiul de flori și busuioc sfințit adus de la biserică, din buchetul de pe cruce. Rupse o crenguță de busuioc și o așeză cu grijă în ghiozdan, s-o apere de rele și să-i poarte noroc în noul an școlar. Mai târziu, când bunica o pieptăna și-i împletea părul pentru noapte, Angelina o întrebă: Bunico, de ce unii oameni
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și cabriolete, va fi trimis în aer o boare de grădini, parfum aspru de iarbă arsă și de pământ; miros leneș de micsandre ofilite de amiază. Peste drum de Lina, o căsuță bondoacă, pusă pieziș, avea în grădiniță răzor cu busuioc, dar în colțul străzei o casă nouă sta spânzurată pe șase etaje; o felie înaltă și îngustă, cu o singură fațadă, la triunghiul ei, care arăta celelalte două laturi zgrunțuite de o tencuială oarbă, pesemne în vederea unor proiecte ele aliniere
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pe ochii tăi negri n-am pus nimic. pe buze ți-am pus trandafiri fără spini și te-am rugat, "Taci! E un descânt..." pe gât o ghirlandă cu garoafe și frunze de nuc și sânii i-am înconjurat cu busuioc. pe tors și pe coapse, flori de portocal, iar genunchii i-am prins în magnolii și sâmburi de rodii. sub tălpi ți-am pus toporași ca mersul tău să se odihnească și liniștea să-ți fie parfumată... La Urania Albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
mi izbăvea tot răul c-un cuvânt. Mi-a spus că-mi poate da orice-i voi cere; Cu glas smerit eu i-am cerut noroc. El mi l-a dat, in ochi avea durere Și nu mai mirosea a busuioc. S-a-ndepărtat. Părea o-ntruchipare A neputinței si in clipa-aceea Am înțeles, dar El pierise-n zare... Alt lucru aștepta să-i cer: femeia. Nu știu cine ești Nu te cunosc și nu știu cine ești! Știu doar că am iubit o vară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]