1,121 matches
-
Chiar și domnia de va cumpăra ceară „să o ducă la łarigrad” tot va trebui să plătească bani pentru spital. Apoi cei ce duc vin în „łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Din Darea de seamă privind veniturile și cheltuielile mănăstirii Sfântul Spiridon, făcută la 31 mai 1761 (7269), am aflat că pe lângă alte venituri s-a vândut și vin pe care s-a încasat 180 lei și 75 bani „pe 2 buți de vin”, apoi 20 lei pe „un poloboc de vin din dejma Cotnarului”. În pivnița mănăstirii au mai rămas două poloboace cu vin de Copou. Era și firesc, dragule, să se scoată bani și pe vinul mănăstiresc. Asta-i drept
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din cei dentăi generali, fugi din cortul său, fără de papucii lui în floarea broaștei, pe cari-i purta ca o prerogativă a înaltei sale demnități, cari papuci ajungând în mâna îndrăzneților români, ei făcură haz și râs mare de acesta. Buți de vin, goale, prăvălite noaptea pe mare întuneric din cetate, hodorogeau greu prăvălindu-se și speriau pe împresurătorii care nu pricepeau ce este. Pierzând nădejdea cuceririi atât de grele a acestei cetăți, amar dezamăgit asupra crezutei ușurințe a întreprinderii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu se potrivească a clăti sau schimba aceasta nici în zilele lui, nici în ale fiului său Mihail, drept care pe hrisovul domnesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el, tresărind ca dintr-o meditație. Acum încep a umbla țânțarii și trebuie să aprind un foc de stuf umed pentru dumneata. Lasă asta, moș Mitre; voiam să te întreb ceva. Nu las, că te mâncă goangele, de te umfli bute. Mai este vreme; se vede frumos soarele în pădure. Dă-i pace să se vadă; îți fac fum, ca să te apăr. Pe urmă te duci și te sui în polog. Goangele au avut parte de înjurătura sacramentală. Întrucâtva și pologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
multe sate, dar când să trecem râul șiret cu bacul spre comună, nu aveam bani pentru bac, dar milogindu-ne cârmaciului, spunându-i că Tudorel e fiul primarului din comuna Miclăușeni, Ion Ghivirigă, iar tatăl meu Costică Ghivirigă , factorul satului Butea, l-am înduioșat și cunoscându-ne părinții noștri ne-a trecut gratis și astfel am ajuns acasă rupți de oboseală și foame. Am gășit părinții în lacrimi, cuprinși de grijă, aflând de la săteni că am plecat împreună cu soldații ruși și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Franței, pentru că de asta se ocupase boierul informator, cât mai ales pentru liniștea și clipele de desfătare trăite în casa acelui boier, clipe care nu vor mai reveni niciodată. După cum nu vor mai reveni nici vinurile tămâioase gustate direct din buțile stivuite în pivnițele boltite, răcoroase și adânci. Ambrozii savurate pe îndelete din ulcioare păstrate în lăcașuri anume săpate în ziduri pentru ele, de a căror vechime nici măcar marele boier nu-și mai amintea. Și toate astea sub lumina amețită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
capul Toinettei. Din păcate, draga mea, nu mai pot rămâne. Am de scris niște scrisori importante... Dar se opri deodată, cu o expresie de supremă surpriză. Liniștea și clipele de desfătare din casa marelui boier Filipescu... Vinurile gustate direct din buțile stivuite... Pivnița boltită... Răcoarea... Ambrozia savurată din ulcioare vechi... Lumina amețită a unui opaiț ținut în palmă de un fecior palid... Acel zeu alungat din Olimp... Glasul de înger... Cântecele despre iubiri vinovate și doruri rătăcite... În fața lui stătea acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
stăteau vizavi de el, ascultând cu fețe inexpresive cum Cameron Andreson dădea Încă o dată vina pentru tot pe Doug Disperatul MacDuff. Fata moartă n-avea nici o legătură cu el. Deci, spuse Insch, cu brațele puternice Încrușiate peste pieptul ca o bute. Ce zici că bătrânul a adus fata cu el. Cameron schiță un zâmbet recunoscător. — Așa e. — Doug Disperatul MacDuff, un om care a ucis zeci de oameni, un om care-și câștigă traiul făcând rău oamenilor, a luat cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
bătrâni” : „norii sunt boii Soarelui, aceștia cară apa la curtea Soarelui... Când Soarele îi dus de acasă și nu-i vede [e acoperit de nori - n. A.O.], boii, fiindcă li-e greu, mai slobod din apa ce o cară în buți mari, și atunci zicem că plouă” (9, p. 55). Norul negru, de grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a macera anumite plante psihotrope în băuturi alcoolice, pentru a le face „mai tari”. Cârciumarii din zona Munților Apuseni, consemna Gheorghe Pavelescu, „obișnuiesc să pună în butea cu vin o bucată de mătrăgună [...], că atunci omul care bea nu mai pleacă până termină banii”. Pentru găsirea și aducerea mătrăgunei, cu îndeplinirea întregului ritualul cunoscut, se plăteau două vrăjitoare „care știu s’o culeagă”. Apoi, vrăjitoarele făceau mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aibă parte de un an bun, adică cu același scop precum se serbează și acum.” De asemenea, toamna, la facerea vinului, oamenilor li se cerea în mod expres să nu chiuie : „Nici chiote să nu dea, când toarnă vinul în buți”, deoarece „este același strigăt de veselie pe care-l făceau păgânii, când turnau vinul în ulcioare, ceea ce este iarăși oprit” (96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de multă rugăciune. Acum, având În vedere că particip și mă implic În toate slujbele zilei, noul canon e mai aproape de cerințe, rămânându-mi timp suficient atât pentru lecturile duhovnicești, cât și pentru cele obișnuite. Deocamdată ucenicesc pe lângă Părintele Ioan Bute, care mă inițiază În operația de preparare a mâncării, nu peste multă vreme urmând să-mi vină și mie rândul la bucătărie. După o primă tentativă eșuată de Încărcare a bateriei, În seara aceasta fac operația chiar din chilie, Întrucât
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Amărăscu Ștefan, Andreescu G.N., Atanasescu N., Aronovici D., Antonescu G., Acsente O. August, Alexescu I., Budu V., Bădulescu L., Băleanu N., Bălăescu D., Bărdescu Nic., Besnea I., Bernstein Sol., Berberianu I., Basilescu Elie, Biernaski I., Bolintineanu Caloian T., Brayer Adolf, Butea A., Butea G., Bucur Ion, Bărzănescu N., Buescu I.V., Braunstein S., Bistrițeanu Ion Nițulescu, Călinescu Mihail, Calalb A., Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Capitanovici Toma, Costăchescu Cr., Cristeanu Corneliu, Constantin Mihalache, Constan dinescu Nicolae, Constantinescu Petre, Constantinescu I.C., Constandinescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Andreescu G.N., Atanasescu N., Aronovici D., Antonescu G., Acsente O. August, Alexescu I., Budu V., Bădulescu L., Băleanu N., Bălăescu D., Bărdescu Nic., Besnea I., Bernstein Sol., Berberianu I., Basilescu Elie, Biernaski I., Bolintineanu Caloian T., Brayer Adolf, Butea A., Butea G., Bucur Ion, Bărzănescu N., Buescu I.V., Braunstein S., Bistrițeanu Ion Nițulescu, Călinescu Mihail, Calalb A., Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Capitanovici Toma, Costăchescu Cr., Cristeanu Corneliu, Constantin Mihalache, Constan dinescu Nicolae, Constantinescu Petre, Constantinescu I.C., Constandinescu Ion, Constantinescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în final de elevii lui Nicolai Gomeniuc. Marcatori Știința II: Bulov (12), Macovchin (3), Corotcov (3), Sipulin (2), Carali (2), Jidobin (2), Povolocico (1), Beleaev (1). Univ. Galați: Rață (6), Tudorache (4), Cobuz (3), Bursuc (3), Grigore (2), Anița (1), Bute (1), Taranovschi (1), Anghel (1). 11 SEPTEMBRIE Varză de Bacău: CSM Satu Mare - Știința Bacău 34 27 (17-12) E greu să mai spui ceva despre o echipă care, în urmă cu trei săptămâni, învingea campioana fără drept de apel pentru ca, mai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mari că era nevoie de batalioane de bucătari ca să le care printre cețurile groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de mistreț, coadă de pisică sălbatică... Se răsuci din nou. Frunze de călțunași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dreagului drei , zau șașe, zau nouă ji gu asta bașta. Dar nooooooooo... el rămâne în zuzpenjie, îngăbăținându-se în efortul lui... uneori, albul gare le ’ngonjoară aluuuuuuunegă pejte ele ji le agoperă gu totul: mă obresc o glipă, vără a le butea vedea. Dar nu e e degât un val. Gurând, albul pălejte din log în log ji văd din nou gum abar inzulicele de negru neotărât , gare ze egzdind, ze reunesg ji regonstituie orele gadranului....Ahhhhhh....zimd gă nu mai am
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie. Se-mprăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile noastre șiroind eliptic printre sânii tăi, neatinși în scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a lichidului fugind de mărturii incomplete
Povarna. Sunt a?a cum sunt by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83718_a_85043]
-
Strîmbă, care loc l-au lăsat din hotarul ogrăzii dumisale și au făcut casă și pivniță de piatră...și într-ace pivniță își pune vinul care este de trebuința casii dumisali, dar cîteodată, să întîmplă de și vinde câte 3-4 buți de vin, domnia mea am socotit, fiind case boierești,...nu este crîcimă în tîrg, nici în mahala...am hotărît, cînd să va întîmpla să vîndă vin într-ace pivniță, să aibă pace despre toți;...de toate ce ar fi pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Hamalii spun: „Adică eu, Gligor, și eu, Andrii, și eu, Niculai, și iar Nicolai, mahali, adeverim cu această încredințată mărturie a noastră...dată la mîna preoților de la Biserica Ungurească precum noi, de 40 și mai bine de ani, am băgat buți în pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și am pomenit gîrliciul și gura pivniții tot unde se află și acmu...și am apucat și o tindă ca de 2 stînjăni”. Vezi, fiule, cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mari că era nevoie de batalioane de bucătari ca să le care printre cețurile groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de mistreț, coadă de pisică sălbatică... Se răsuci din nou. Frunze de călțunași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
fost după Blaga, știe el precis cu ce ar fi uns-o și i-ar fi dat foc. Elena Udrea, a ginit în sfârșit, cum să facă promovarea frunzei sale în lume și a apelat cu toată încrederea la Lucian Bute, campionul mondial la box. El va demonstra astfel, că există cineva care se bate pentru promovarea României, la modul cel mai propriu, adică umflă ochi, mută fălci, sparge nasuri, face străinilor capul cât o ..bute, plin de hematoame și ficatul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu toată încrederea la Lucian Bute, campionul mondial la box. El va demonstra astfel, că există cineva care se bate pentru promovarea României, la modul cel mai propriu, adică umflă ochi, mută fălci, sparge nasuri, face străinilor capul cât o ..bute, plin de hematoame și ficatul ferfeniță, arătând lumii că românii, la o adică, sunt oameni foarte darnici. În sensul ăsta, doamna Udrea a stabilit prin ordin ministerial, că Bute va purta în timpul meciurilor sigla brandului turistic al României, adică frunza
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]