3,562 matches
-
făcea. Poate că nu era nici ultima. Ștefan s-a trezit pentru că-l durea gâtul de cum adormise în fotoliul din anticameră. A văzut sticla de whisky goală și și-a dat seama de ce are asemenea arsuri de ar goli un butoi de apă ca să le stingă. Nu-și amintea cum au ajuns pe masă farfuriile și tacâmurile cu resturi de mâncare în ele. Când comandase și când mâncase? Știa doar că îl doare capul îngrozitor de tare. Se ridică din fotoliu și
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
montate pentru această ocazie, de către municipalitate. În apropiere se montase și o scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
crescut, facturi de plătit, trebuie să trăiesc, divorțul nu înseamnă sfârșitul, doar sfârșitul unei etape de viață, începe alta, trebuie, să fim, pregătiți pentru orice. -Vă admir, eu după divorț, deși nu aveam copii, m-am prăbușit, am alunecat în butoiul lui Dionisios. Noroc cu dumneavoastră că m-ați extras de acolo. Vreți să ne tutuim? -Da, sunt de acord. Augustin, ce pregătire ai? -Sunt inginer constructor, lucrez într-o societate destul de bună, de renume, iar banii sunt frumoși. Sunt apreciat
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
apostrofându-l plină de obidă: „Taci mă că te-aude vecina, primărița! Parcă văd că mâine oprește duba la poartă și te duce de-ți scoate toți gărgăunii din cap!” „Dar, ce-am făcut?”, se prefăcea tata, inocent. În pivniță, butoiul cu varză la murat, tot specialitatea lui era. Cobora des la el și pritocea de zor, suflând aer printr-un furtun, dar insista mereu să ne amintească că el nu se duce acolo ca să încerce gustul țuicii de prin damigene
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
sarea, ca să nu iasă nici moarea prea sărată, dar nici să nu se strice varza. Așa nimerea concentrația optimă: scobea cotorul fiecărei căpățâni atâta cât permitea grosimea lui iar căușul îl umplea ochi cu sare grunjoasă. Apoi așeza verzele în butoi, turna apa și așeza deasupra un capac de lemn, pe care plasa doi bolovani grei, ca să le țină sub apă. Pojghița albicioasă care se forma desupra plutea ca o pătură protectoare, străpunsă doar de furtunul de cauciuc prin care sufla
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii mai privesc în afară în timp ce casa mea coborâse sub cruce. Referință Bibliografică: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
Cum intră în școală, pericolul se dublează! Pe lângă arme, încep să tragă praf la nară, apoi dau la venă și apoi la dracu’ să-i ia, că sunt atât de toxici încât mai bine intri în norul radioactiv, sau în butoiul cu sfântul mir. Că și aici e o problemă! Peste tot numai explozii nucleare, deșeuri, sau centrale atomice, plus tone de mir sfânt, de te ia și durerea de cap. A pune pe limbă o picătură de sânge din aceste
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
carte, printre slove. Din gutui apare lampa, (Fermecată de altfel) Un bostan trage trăsura, Spre un vis unde vrea el! Mere coapte-n scorțioșară Vor să plece iar pe-afară Să înroșească doi obraji, Când sosește un mic paj! Un butoi mai pântecos Stă de pază cam nervos, Vinul bun ar vrea să plece Chiar din cramă, că e rece! Nuci și prune brumării Dau de știre ca să știi, Că e Toamna mai bogată Cum n-a fost ea niciodată! Într-
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
toate liniuțele pe o lună întreagă. Că...și o sticlă de vin poate anula liniuțele dintr-o săptămână... că... - Aduc eu găina ! s-a precipitat Gogu. - Și eu vinul! M-am repezit și eu. Mie mi-a convenit vinul, că butoiul nostru era plin, iar maică-mea pusese sub observație găinile, să vadă de ce nu se mai ouă. Acum, cu vinul, era mai simplu. Mihăiță îmi dădea sticla goală, eu o aduceam plină. Eram așa de bucuros că am scăpat, mai
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
dorințele tinerei doamne, venită în sat să-și ajute soacra, fiind convins că, pe lângă binele ce-l făcea ,nu rămânea nerăsplătit. Când venea cu ele de la păscut, la prânz sau seara, primea câte un șteofâlc de rachiu, scos de pe fundul butoiului Tomiței, că până în adânc, la lichidul mult dorit, tâlvul nu mai ajugea. O sticluță, un deț , un țoi legat la gură cu un fir de ață se introducea pe vrana butoiului, se scufunda în lichidul rămas și gâlgâitul slobozirii aerului
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
primea câte un șteofâlc de rachiu, scos de pe fundul butoiului Tomiței, că până în adânc, la lichidul mult dorit, tâlvul nu mai ajugea. O sticluță, un deț , un țoi legat la gură cu un fir de ață se introducea pe vrana butoiului, se scufunda în lichidul rămas și gâlgâitul slobozirii aerului din el îi confirma umplerea . Cu ce plăcere se auzea umplerea țoiului! Lichidul din butoi era o țuică îmbătrânită de timp, amestecată cu reziduurile depuse pe pereții butoiului, dar care nu
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
un deț , un țoi legat la gură cu un fir de ață se introducea pe vrana butoiului, se scufunda în lichidul rămas și gâlgâitul slobozirii aerului din el îi confirma umplerea . Cu ce plăcere se auzea umplerea țoiului! Lichidul din butoi era o țuică îmbătrânită de timp, amestecată cu reziduurile depuse pe pereții butoiului, dar care nu deranjau pe cel care o sorbea cu nesaț. La gust, era deosebită și cantitatea de alcool în lichidul stătut era destul de mare. (Va urma
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
introducea pe vrana butoiului, se scufunda în lichidul rămas și gâlgâitul slobozirii aerului din el îi confirma umplerea . Cu ce plăcere se auzea umplerea țoiului! Lichidul din butoi era o țuică îmbătrânită de timp, amestecată cu reziduurile depuse pe pereții butoiului, dar care nu deranjau pe cel care o sorbea cu nesaț. La gust, era deosebită și cantitatea de alcool în lichidul stătut era destul de mare. (Va urma) * Referință Bibliografică: IDILE Ogașul popii - PARTEA TREIA / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LIMITA Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului M-am lovit de limită când am ascultat glasul gol al butoiului tomnatec din care se scursese întreaga sevă tămâioasă de zâmbete. I-am deschis capacul spre libertate cu o plecare în centrul sinelui. M-am lovit de limită ca de o trezire în baia dumnezeirii . M-am atins de muchia răbdării
LIMITA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372220_a_373549]
-
la seceriș lunea de cu noapte și se întoarce în sat sâmbătă seara. Înainte de plecarea din sat carele grele, trase de boi, se încarcă cu tot ce este de trebuință traiului în câmp, timp de o săptămână, fiind nelipsit un butoi mare de lemn cu apă de băut pentru oameni și animale, pentru că în tot Burnazul nu se află fântâni, stratul freatic fiind la mare adâncime. S-a încercat săparea unei fântâni la Pachetul Cinci, fără să se dea de apă
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de lemn cu apă de băut pentru oameni și animale, pentru că în tot Burnazul nu se află fântâni, stratul freatic fiind la mare adâncime. S-a încercat săparea unei fântâni la Pachetul Cinci, fără să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
tăiată. Ei au numit-o în limba lor pădure nebună și de aici se trage denumirea de Teleorman. Oamenii n-au unde se adăposti de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și învelită cu cerga, pentru a mai păstra ceva din răcoarea
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și învelită cu cerga, pentru a mai păstra ceva din răcoarea nopții. De munca istovitoare a secerișului nu sunt scutite nici gravidele, care, din cauza aplecărilor în față, nasc înainte de soroc, moșite sub care de femeile
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Sântamărie! răspunse Petrică. - Aaa! o săptămână de zile... Te aștept să treci mâine pe la mine, că-i duminecă, să mai stăm de vorbă și să bem câte un țoi cu țuică bătrână. O am de peste zece ani, îi roasă de butoi și-i galbenă ca lămâia. Pe aici n-are nima așa ceva! De vreo trei ani am tras-o și o am pusă într-o damigeană de 25 de litri. O beau ca pe doctorie și numai cu domni mari! Când
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
nima așa ceva! De vreo trei ani am tras-o și o am pusă într-o damigeană de 25 de litri. O beau ca pe doctorie și numai cu domni mari! Când am oameni la lucru, le dau beutură din alt butoi, țuică de anul trecut, care-i tot bună, dar nu-i tocmai doctorie! - Mulțumesc, nea Gheorghe! Ne-om vedea ș-om mai vorbi, zise Petrică luându-și la revedere, ca să nu țină oamenii din lucru, că li se ducea sporul
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
la vals, nu să-mi pui lacăt pe buze și să dansăm ultimul dans pe-un covor țesut din frunze... îți faci valiza și grăbită îmi lași pe cap copacii goi. mă lași cu inima zdrobită și cu vinul în butoi!? pășind, ca o prințesă acră, pe frunzele ce le-ai uscat și, bombănind, precum o soacră, (bună doar de melițat) o să mă bucur, c-ai plecat... dar când mi s-o goli butoiul, trezindu-mă fără habar, privind cum crește
O SĂ MĂ BUCUR C-AI PLECAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379805_a_381134]
-
cu inima zdrobită și cu vinul în butoi!? pășind, ca o prințesă acră, pe frunzele ce le-ai uscat și, bombănind, precum o soacră, (bună doar de melițat) o să mă bucur, c-ai plecat... dar când mi s-o goli butoiul, trezindu-mă fără habar, privind cum crește păpușoiul, o să te-aștept la mine, iar... Referință Bibliografică: o să mă bucur c-ai plecat... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
O SĂ MĂ BUCUR C-AI PLECAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379805_a_381134]
-
iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
iese fumul, ce bine e-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie,Și frigem pe jar, pastramă de oaie.E toamna bogată, bucate alese,Fructe-aromate, noi punem pe mese.Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin,Pe fața de masă - carafa cu vin...Copiii-s la școală și carte învață,Tinerii
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
începu treaba lui meticuloasă. Și bunica era pregătită de fapte mari, spălă toate vasele, bidoanele, sitele, cârpele, să fie toate gata, curate și parfumate. În cele din urmă, după ce Ionuț obosi de tot așteptând momentul când mierea va curge în butoiul de la centrifuga de scos mierea din faguri, bunicul pusese masca pe figură și se duse la primul stup, cel din capăt. Deschise stupul, dădu podișca de scânduri la o parte, suflă cu foșcăitoarea de fum de iască câteva rafale peste
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]