3,117 matches
-
care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe dărâmarea de biserici și pe zidirea de cârciumi! Vai de acea concepție care socotește că un han Agapia este mai de preț decât o mănăstire Agapia! Vai de cei ce socotesc că Patriarhia Romană este istorie care poate fi pusă la muzeu, neînțelegând că ea este viață vie
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
înviat înălțându-te din ruinele materialismului prăbușit de tinerețea și credința ta, îți voi grăi acum cuvintele lui Iisus, așa cum s-au rostit ele prin gura Apostolului Neamurilor. Ele sunt absurde pentru prizonierii materiei și materialismului, pentru cei ce substituie cârciuma Bisericii și indecența suferinței. Dar pentru tine ele vor suna pline de sens spiritual și de adevăr: „Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; dar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
Mircea Nistorescu a respectat momentul și nu a mai zis nimic, un timp. -Când am ajuns în Oraș, de la gară am luat o trăsură până la unchiul Savu, pe care cred că-l știi. Avea o casă, pe Cuza Vodă, cu cârciumă pe colț, iar în spate casa continua cu o bucătărioară, în fața căreia se afla o curte cu flori în jurul fântânii, împrejmuită de un gărduleț mic cu o portiță pe măsură spre stradă. Când să intru în curte, am observat că
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
oprit puțin ca să umble, vezi Doamne, la cizme și l-a fixat pe om; era clar, acela era un bandit care voia să-l jefuiască. Și cum avea atâția bani la el, și-a luat măsuri: a intrat într-o cârciumă, însă nu s-a oprit, ci a ieșit prin spate și dus a fost, fără a mai fi urmărit. În altă zi l-a văzut din nou pe acel individ și i-a venit o idee, așa că, făcându-se că
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
ieșit prin spate și dus a fost, fără a mai fi urmărit. În altă zi l-a văzut din nou pe acel individ și i-a venit o idee, așa că, făcându-se că nu-l vede, a intrat într-o cârciumă, fiind sigur că și urmăritorul va intra după el. Și așa a fost, iar când acela a intrat, Panduru i-a făcut semn să vină la masa lui, iar el, surprins, a venit. Au luat ei ceva de băut, apoi
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
nu vine o zi, două, înduri acolo până vine, nu avem ce face altfel. - Dar cum deschidem seiful? - Asta e treaba mea. Sunt meșter în așa ceva. - Și cum intru eu la pușcărie? - Asta e ceva simplu. Aproape de pușcărie este o cârciumă. Tu treci pe la jumătatea zilei prin fața pușcăriei și te uiți dacă e liberă și, dacă e, te duci la acea cârciumă, bei zdravăn și te prefaci beat, apoi ceri o sticlă pe gratis și cum cârciumarul nu vrea să-ți
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
mea. Sunt meșter în așa ceva. - Și cum intru eu la pușcărie? - Asta e ceva simplu. Aproape de pușcărie este o cârciumă. Tu treci pe la jumătatea zilei prin fața pușcăriei și te uiți dacă e liberă și, dacă e, te duci la acea cârciumă, bei zdravăn și te prefaci beat, apoi ceri o sticlă pe gratis și cum cârciumarul nu vrea să-ți dea, începi să te cerți, să-l înjuri și iei ceva sticle și-i lovești raftul cu sticle, ca să le spargi
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
Panduru, care se încrezuse cam ușor în el... Deocamdată și-a adunat banda și au discutat. Toți au rămas uimiți de ingeniozitatea planului și l-au adaptat la banda lor. Mai întâi au stabilit ca la intrarea lui în acea cârciumă, ceilalți să fie pe la mese, ca să nu cumva să tragă cineva cu pistolul în el, apoi ei vor fi cei ce-l vor duce șerifului, mai urmărind ce e pe acolo. Au mai stabilit ca în noaptea atacului să vină
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
pentru a fi închis. Și cum aveau în bandă unul expert în seifuri, acesta a cerut o zi în plus pentru a afla cam ce seifuri au băncile de pe aici. Și au început bandiții acțiunea. Totul a decurs normal cu cârciuma, banditul alegându-se și cu ceva pumni de la cârciumar, însă de, riscul meseriei! Apoi l-au dus la șerif, iar acesta le-a zis că, fiind beat, o să-i dea drumul. Atunci „acuzatul” s-a năpustit cu pumnii pe șerif
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
pe râpă tot planul... Șeriful s-a înfuriat și i-a promis zece zile de stat acolo, în așteptarea judecătorului, care acum era plecat undeva. Și iată că totul mersese perfect până acum. A apărut însă ceva neprevăzut: la acea cârciumă a mai sărit un bețiv la distrus sticlele, a ieșit cu bătaie la grămadă, astfel că în final au fost aduși de către alții, nu de cei din bandă, alți cheflii, așa că șeriful i-a închis și pe ei, acum lucrurile
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
n.) Știa c-o să le recunosc” La temelia Luceafărului stă deci marea iubire dintre poet și Veronica Micle, pentru care Eminescu, în anul 1879, era în stare să se lase de poezie, în favoarea căsătoriei cu femeia iubită. Ieșind dintr-o cârciumă, „într-o noapte ploioasă”, Eminescu i-a povestit lui Vlahuță acestă întâmplare legată de Legenda Luceafărului, o dramă erotică cu veșnicul triunghi amoros. Este mult adevăr și în dezvăluirile lui Al. Brătescu Voinești despre triunghiul Eminescu-Caragiale- Veronica pus la cale
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor și alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
străini de simțămintele omeniei și ale ospitalității. Ca și eroul homeric, Bloom își petrece o vreme (în după-amiaza zilei care constituie timpul acțiunii romanului) într-o peșteră ciclopică - aici reprezentată printr-unul din locurile tradiționale de întâlnire ale irlandezilor - o cârciumă, și de unde nu va izbuti să scape decât urmărit de furia și agresivitatea torționarilor săi. Finalul capitolului reproduce grotesc scena în care ciclopul Polifem aruncă o stâncă uriașă după corabia lui Ulise. Episodul 13. Nausicaa. Reproduce întâlnirea lui Ulise pe
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
literatura română este „În drum spre casă”. Ea se constituie ca un lung monolog la miezul nopții pe ploaie. Am zice că avem de a face cu un monolog hamletian de față cu sticla de țuică. Ieșit beat dintr-o cârciumă închisă, ca toate celelalte înainte de miezul nopții, Tatău se îndreaptă spre casă. Analizând posibilitatea ca soția să nu-i dea voie să intre în casă și posibilitatea de a sparge ușa nu găsește o soluție acceptabilă. Trage concluzia că situația
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
le-a gândit el în trecut. Astfel se ivește ideea că, dacă nu merge acasă, nu mai are unde să stea, adică este un om fără casă. Nemulțumirea față de soție generează o a doua nemulțumire: adică „de ce să se închidă cârciumile așa de devreme și să mă duc acasă înainte de termen?” Nici acasă, nici la cârciumă nu mai poate să mai bea. Mirat, descoperă că se află la poarta prietenului de-o viață Iordache Plotoneru: „soarta, ea le orânduiește pe toate
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
nu mai are unde să stea, adică este un om fără casă. Nemulțumirea față de soție generează o a doua nemulțumire: adică „de ce să se închidă cârciumile așa de devreme și să mă duc acasă înainte de termen?” Nici acasă, nici la cârciumă nu mai poate să mai bea. Mirat, descoperă că se află la poarta prietenului de-o viață Iordache Plotoneru: „soarta, ea le orânduiește pe toate”, își spune. Bate și nu-i răspunde nimeni. În fața porții începe un bilanț al propriei
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
lecție de moralitate. Dintre temele tratate, reținem: teama, obsesia, erosul, alienarea. Principala temă: dezumanizarea omului provocată de obsesia banului. Autorul consideră că prăbușirea eroului principal Ghiță se datorează faptului că el pierde stăpânirea de sine, cumpătarea, din momentul în care cârciuma se dovedește a fi într-adevăr cu noroc: într-o jumătate de an, avea porci la îngrășare, două vaci cu lapte, căruță, doi cai buni, bani în ladă, atât cât să poată trăi doi ani din ei. Această concepție a
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
bun. El fură și ucide pentru că are sprijinul contelui Vermesy, care era prieten cu judecătorii. Sfârșitul său spectaculos, întrucât își sfărâmă capul de un stejar, ca să nu cadă în mâinile lui Pintea, după ce-l pusese pe Răuț să dea foc cârciumii, apare ca o sancționare a faptelor sale reprobabile și ca o satisfacție a cititorului. De altfel, Slavici, adept al unei morale intransigente, își pedepsește exemplar toate personajele amestecate în afaceri necinstite. Alt personaj principal este și Ana, „prea tânără, prea
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
mâine să dorm” („Ieudul fără ieșire”); „eu după ce mor dorm somnuri” („Porcec”). (Ioan Es. Pop acreditează pluralul „somnuri”.) Nu există o instanță ordonatoare și constrângătoare. Personajele conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Transcendența este absență: „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
de ani „și dorm acum pentru că mține urmează/și mâine să dorm” „doar tatăl este absent/ne putem permite orice” - Mod - Somn „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește” Ieudul fără ieșire - fundătura vorbirii noastre Porcec - „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani/aș vrea să-l slujesc și eu pe Dumnezeu fixează un raport prietenos cu destinatarul/Astfel, se produce o complicitate conivența - o convenție tonul: grav, familiar
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
Au restaurante, o singură cofetărie. Dispun de mai multe ziare și de un program TV unde se „preiau știri de la televiziunea bucureșteană”. Aura de nostalgie se instalează seara când în restaurante „sună familiar” cântece „parcă din amintirile anilor ’50, din cârciumile bucureștene ale copilăriei noastre”. În același nucleu existențial intră „Parada la americani”. Aici se arată că numai la New York au loc anual 180 de parade, adică una la două zile. Sunt parade naționale: ziua Puerto-Rico, ziua Greciei, ziua Poloniei sau
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
mâine să dorm” („Ieudul fără ieșire”); „eu după ce mor dorm somnuri” („Porcec”). (Ioan Es. Pop acreditează pluralul „somnuri”.) Nu există o instanță ordonatoare și constrângătoare. Personajele conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Mai exact, transcendența este absență, iar „credința e goală”. Peste lumea
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
circulă pe anumite medii, beneficiile aduse de tehnologizare și democratizarea accesului la informație sunt infinite. Oare cum ar putea un copil sărac din Vaslui, dar cu o conexiune stabilă la internet, să evadeze din satul său- în timp ce părinții stau la cârciumă să bea ajutoarele sociale- în muzeul virtual care o adăpostește pe Gioconda, dacă nu folosind Google Art Project? Cât de la îndemână îi este unui tânăr care vine din Brașov, prima dată student la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj, să ajungă
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc () [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]