2,098 matches
-
inventiv și sfîrșescprin a repeta rețete formale, dintre care goticul "flamboiant" nu constituie decît un exemplu. Cu toate acestea, în timpul acestei crize, care exprimă epuizarea resurselor civilizației medievale, încep să se facă simțite căutări care reprezintă mărturia deschiderii spre noi căi: căutarea unei credințe mai personale, nașterea unei noi forme de artă, mai ales în Italia (și în special la Florența), dar și în Franța și în Burgundia, crearea unei noi scări de valori care plasează omul în centrul universului. Dacă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din zona liberă se înalță drapelul în fiecare dimineață și se cântă "Mareșale, iată-ne". Consumul de alcool este strict limitat, iar balurile sunt interzise. O adevărată mantie de puritanism se pogoară peste țară. Toți francezii sunt îndemnați să se căiască pentru faptele lor și să lupte împotriva declinului național. Venise momentul unei căințe generale. În această grădină minunată care este Franța, trebuie să ridicăm astăzi tot ce este căzut, să smulgem tot ce sufocă mlădițele folositoare, [...] să stârpim buruienile", predică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu tărie în iubirea lui Dumnezeu față de biata omenire. Și noi, asemenea lui, am moștenit o lume perversă care ispășește încă și azi urmările a cel puțin patru secole de greșeli și de rătăciri și, cu toate acestea, nu se căiește în fața evidenței incapacității sale. Chiar și cei buni, sub povara atâtor nenorociri, se simt zdruncinați în credință. Cineva crede că Dumnezeu va veni să ne ajute atunci când lumea va da vreun semn de pocăință. Dar când se va întâmpla asta
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
puterile Europei de sentimentele ce au inspirat pe români când au proclamat Regatul. Sunt încredințat că Puterile ne vor da dreptate și vor recunoaște Regatul român, cum au recunoscut toate faptele noastre naționale și cred că Europa nu se poate căi de aceasta. d. președinte: Manifestările dv. nu mai cer să îndeplinim cealaltă formalitate cerută de regulament în privința propunerilor. Această propunere este susținută în unanimitate. Urgența ați votat-o, ați aclamat-o. (Aplauze.) Prin urmare, trecem în secțiuni. Suspend ședința pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de politețe). Aceste pronume sunt însoțite uneori de epitete nedemne de a fi scrise. Uită adesea că orice cuvânt este ca vântul și pleacă de nu-l poți opri după ce a ieșit din gură. Degeaba mai târziu vor să se căiască. Comportarea civilizată trebuie să se remarce prin sensibilitate, simplitate, delicatețe. Un zâmbet, un surâs, nu costă nimic, dar generează apropiere între oameni. Românul și îndeosebi țăranul este recunoscut prin vorba lui de duh, prin spiritul ospitalier. La Costișa m-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
complet diferite între ele s-au regăsit sub același numitor comun, pe care-l exploatau din plin: rugăciunea către Dumnezeu. Căci știm că ești un Dumnezeu milos și plin de îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătăți și că Te căiești de rău! (Iona 4:2) Mama s-a oprit, s-a uitat câteva clipe la noi, apoi ne-a zis: Bine copii, bine. Acum vom cânta "Tatăl nostru". Fiți atenți! A început să cânte, iar noi o secondam, intonând cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în aplicarea planurilor făurite acolo l-ar avea Nicolschi, susținut de troica Pauker-Luca-Georgescu. Bordeianu are o viziune aparte referitoare la rolul lui Țurcanu, pe care îl vede o victimă amăgită de Nicolschi. De asemenea, dacă este adevărat că s-a căit înainte de executarea sa și și-a asumat vina pentru Pitești, Bordeianu îl consideră ca fiind mântuit. Dintre studenți, Dumitru Bacu îi consideră pe Eugen Țurcanu, Titus Leonida, dar și pe Alexandru Bogdanovici principalii responsabili, în timp ce, dintre oficialități, e de părere
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A.M.P. : Exact. Era extrem de periculos ca la o elită alter‑ nativă slabă și nenorocită să îl mai ai și pe Vadim Tudor pe cap, adus în mod deliberat ; există aprobarea aceea a lui Petre Roman pentru înființarea revistei. Erau căi foarte simple de atac... El încălca legile pe față discreditând cele mai importante personalități ale noastre. Și procurorul general, numit de Emil Constantinescu, a refuzat să facă ceva. După aceea, Emil Constantinescu a încercat că creeze o unitate anticorupție, să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
privirile celor din jur. Sunt poate sute, poate chiar mii de oameni care ar vrea șansa asta, dar nici măcar despre asta nu e vorba, domnișorule Cristian. Nici măcar despre asta ! Ci despre nebu- niile din capul tău ! — Nu sunt nebunii, sunt căi de urmat ca să ajungi cineva ! — Mon cher, căile se schimbă în permanență, nu există un singur drum decât în mintea dumitale ! Ai uitat cum e viața, domnișorule Cristian ? Cum dă cu noi de pământ, când vrea ea, cu toate căile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu se mai spună Rumania și Rumanian, ci Romania și Romanian. Și aproape au reușit să impună englezei această modificare ortografică (ceea ce nu s-a Întâmplat În franceză și germană, unde se zice tot Roumanie și Rumänien). Acum românii se căiesc, dar ce să mai facă? Ei se gândiseră la originea lor romană, și nicidecum la asimilarea cu țiganii. Între români și țigani au avut loc și confruntări sângeroase. Într-un sat, un țigan ucide un român. Sătenii, indignați, se năpustesc
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cronicilor, XXI, 1-8) De semnalat citatul șefilor de la INSEE expuși comenzilor de recensământ etnic (în trecut se spunea "rasial"): dintre două nebunii, transpuse sau nu în cifre, doar cea mai mică merită examinată. În Israel, David a uitat să se căiască și statistica e regină: demografia și suprafața o impun. Trebuie într-adevăr să se apere, și deci să știe cine poate sau nu să tragă spada ori să plătească impozite. În Franța, sondajul este individualist și sportiv. El semnalează clasamentul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au aruncat în apă ca să scape și s-au înecat”. Și cronicarul turc Sa’adeddin scria că „Cei mai mulți dintre ostașii islamici au murit ca niște martiri și mulți viteji au pierit pe câmpul de bătălie. Hadim <Suleiman> - pașa, care se căia de această ciocnire, a scăpat cu greu de la nenorocirea pieirii”. În analele venețiene se arată că turcii „au fost înfrânți și puși pe fugă și în toată ziua aceea și noaptea și până la miezul celeilalte zile n-au încetat să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu brâul vitejiei ?» apoi, luând scutul de apărare în mâinile sale binecuvântate, a dat pinteni calului să înainteze. Cei din oastea de Poartă, la rândul lor, atacând cu toții dintr-o parte, nu s-au despărțit de scara sultanului lor. Ienicerii, căindu-se de ceea ce au făcut, pentru a șterge rușinea lor, au pornit să-l nimicească pe dușman. De asemenea și spahii de Anatolia și Rumelia, s-au scurs ca un râu și s-au năpustit asupra carelor ghiaurului.” Kemal-Pașa-Zade precizează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este pierdut pentru familie. „Smulgerea” din sânul familiei este resimțită ca o moarte, ritualul inițiatic provoacă, la civilizațiile primitive, plânsul jalnic al mamei, ca și când despărțirea ar fi definitivă. Jelirea celui plecat „Toată lumea să-l privească,/ Să-l prăjească, să-l căiască” (Plopi - Râbnița - Transnistria) deconspiră sensul iniți- atic, persoana familiară urmând să dispară pentru a fi înlocuită de erou. Resuscitarea și revenirea în planul mundan are nevoie însă de mijlocirea eros-ului, ca punct final al elevației ființei. Pustiul este labirintul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pierderea unei părți din sinele neofitului, în același mecanism simbolic precum amputarea degetelor sau scoaterea dinților în timpul ritualului. Pedeapsa „denunțătorului” care decodează public transformarea totemică a ciutei are ca echivalent în basm cosița de aur a Ilenei Cosânzeana, găsită în mijlocul „căii lungi, depărtate”: „...găsiră o coadă de păr frumos, toată strălucea ca aurul”. Părul lăsat lung pentru a putea fi împletit în modul îndătinat la nuntă era o condiție obligatorie pentru fetele de măritat, ceea ce îndreaptă interpretarea motivului din colindă spre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că s-a Împlinit ceea ce i se spusese cu puțin mai Înainte. Apostolul și-a adus aminte că se lepădase de Domnul spunând că nu-L cunoaște. A plecat pe Muntele Sion și a plâns cu amar. Apostolul s-a căit toată viața lui, i-a părut rău că-L negase pe Domnul. Acum este o biserică măreață. Pe clopotnița de pe acoperișul ei se Înalță spre soare În văzduh o cruce mare de aur. Iar deasupra crucii este un cocoș tot
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de pe acoperișul ei se Înalță spre soare În văzduh o cruce mare de aur. Iar deasupra crucii este un cocoș tot din aur. Frumos strălucește la soarele arzător și parcă ar anunța că apostolul a regretat toată viața, s-a căit. Au strălucit În urmă faptele bune și credința puternică. A greșit dar s-a Îndreptat, a ajuns Sfânt prin viața și credința cu fapte. Să dea Domnul să avem și noi credința și căința apostolului Petru. Și cu Mila Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Că L-am căutat În lume Cu greu, iată am ajuns Și nimic eu n-am adus Doar o trăistuță cu fapte Și un Munte de păcate Două Boabe pe obraz E averea mea de azi! Mult, mult Doamne mă căiesc Viața rău eu mi-o trăiesc Ceva bun greu Împlinesc Dar te rog Părinte al meu Tată bun și Dumnezeu Și Tu Maică Prea Curată Nu mă uitați niciodată Ca să fiți cu Îndurare Când va fi a mea plecare Primiți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Te-am Întristat Că porunca am călcat N-am ținut de al Tău Cuvânt Care este legământ. De la Tine am plecat Și-n păcat m-am afundat Iar de-acolo am strigat -Tatăl Meu, Tată Ceresc Am venit să mă căiesc! Te rog, iartă-mă pe mine Că m-am dus de lângă Tine Să mă-ndrept vreau să Te-ascult Că sunt țărâna-pământ! Tată eu Îți mulțumesc Fiule Te preaslăvesc Sfinte Duh m-ai luminat De-am văzut al meu păcat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Capcane de oțel! O, Sfântă Cruce! Cu putere Te strig acum În ajutor, Să-ndepărtezi de noi ispite Cu al său stăpân Înșelător! Ah, ispită! Dulce și frumoasă te arăți, Și cine te-a primit, Cu amare lacrimi s-a căit! Zi de Post 12.04.2006 Ziua Începi cu o rugăciune Completezi cu fapte bune Dorești mult să miluiești Tot ce În cale Întâlnești Vezi un copilaș plângând Și o Mamă, greu oftând Cauți să-i ajuți la chin Dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
azi câți mai recunosc binele? Și Iuda și-a dat seama că a vândut Sângele Nevinovat! A mers și le-a aruncat cei 30 de arginți la cei care-i dase pentru vânzare nelegiuită. Apoi În loc să se Întoarcă să se căiască, să regrete fapta urâtă care-o făcuse n-a vrut din mândrie ca să nu se smerească. Nu și-a cerut iertare, mândria Îl Întunecase, s-a dus și spânzurat. Sigur dacă venea la Domnul să-și ceară iertare, Domnul Îl
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dumnezeu! Atunci Baraba ațipise, n-a văzut nimic! Nu i-a fost dat să vadă - Învierea ! a răsărit lumina, a Înviat Domnul Iisus! Ce mare bucurie pentru omenirea Întragă! Apoi, Baraba, văzând cele Întâmplate cu Patimile și Învierea s-a căit, a plecat de acolo cu mustrări și cuget, regretând faptele lui urâte, s-a dus la o mănăstire de monahi și s-a călugărit, căindu-se până la sfârșitul vieții lui. Este o Carte, se numește Baraba Tâlharul, este o carte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bucurie pentru omenirea Întragă! Apoi, Baraba, văzând cele Întâmplate cu Patimile și Învierea s-a căit, a plecat de acolo cu mustrări și cuget, regretând faptele lui urâte, s-a dus la o mănăstire de monahi și s-a călugărit, căindu-se până la sfârșitul vieții lui. Este o Carte, se numește Baraba Tâlharul, este o carte bună, educativă, s-o citiți! a fost recomandată de Părintele Stareț Luca de la mănăstirea Sf Nicolae Păpăuți - Botoșani În anul 2005 la vecernia Sf Trei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Nenițescu, Lupu Costache etc. Condițiunea de căpetenie era cedarea întregii Dobroge bulgarilor, care amenin țau să iasă din alianță, dar, pe ascuns, germanii promiteau să susțină cauza română la pacea generală. Marghiloman simțea că au mers prea departe și se căia de faimosul interviu, mai ales când reveniră de pe front cei doi emisari și află că conservatorii din Mol dova refuzau înlocuirea regelui chiar de s-ar garanta inte gri tatea teritoriului. Crăciunul german fu ocazia unui ordin de zi al
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și lui Eminescu. "Las-o dracului de treabă, d-le Iorga îl lua el la vale pe marele cărturar, într-o Scrisoare deschisă domnului N. Iorga, publicată în Adevărul literar și artistic din 28 septembrie 1924 că-ncep să mă căiesc că m-am vârât în tărâțele românești, de unde cu groază am ieșit acum nouă ani!" Iar acum "de la Rolland și până la octogenarul Georg Brandes, îmi deschide brațele. Voiți s-o cunoașteți? Iat-o:/ Societatea Academică de Istorie Universală (care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]