2,510 matches
-
ale avangardei. Chiar atunci, un călăreț singuratic ieși din ceață, dând pinteni calului dinspre postul lui Kyutaro, către scaunul de campanie al lui Hideyoshi. În urma lui alerga un singur samurai inamic, însoțit de trei fete. — Nu trageți! Opriți atacul! strigă călărețul. Fugarele erau, desigur, nepoatele lui Nobunaga. Neluându-le în seamă pe purtătoare, soldații priviră cum șase mâneci elegante trecură pe-alături, umezite de ceață. Sora cea mai mare o ținea de mână pe cea mijlocie, care, la rândul ei, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fiul stăteau pe taburetele de campanie, așteptând ora plecării. De obicei, când era anunțată pornirea trupelor, se sufla în cornuri, erau bătute tobele, steagurile se desfășurau și armata începea să-și croiască, maiestuos, drum prin cetate. Cu acea ocazie, însă, călăreții fură lăsați în grupuri mici, de câte doi sau trei; în fața și în spatele lor erau plasați pedestrași; flamurile rămăseseră împăturite, iar armele de foc, ascunse. În acea noapte cețoasă de primăvară din Luna a Treia, orășenii se întorceau să privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pornind spre Inuyama. Hideyoshi intră în Castelul Inuyama exact la ora amiezei. — Aduceți-mi un cal cu picioare puternice, ordonă el și, imediat după ce-și termină masa de prânz, ieși în galop pe poarta castelului, însoțit doar de câțiva călăreți cu armuri ușoare. Unde vă duceți, stăpâne? întrebă un general, alergând după el cât îl țineau picioarele calului. Nu trebuie să veniți decât câțiva, răspunse Hideyoshi. Dacă suntem prea mulți, ne va observa inamicul. Trecând, în mare grabă, prin satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
În cele câteva momente necesare pentru a preface odihna în luptă, comandanții armatei clanului Tokugawa dăduseră ordin să se dezlănțuie o rafală nebunească de gloanțe și săgeți, drept asupra trupelor lui Hidetsugu. — Foc! Trageți săgețile! — Loviți-i! Observând deruta inamicului, călăreții și corpul de lăncieri atacară dintr-o dată. — Nu-i lăsați să se apropie de Domnia Sa! Strigătele care-l înconjurau pe Hidetsugu nu mai erau decât glasuri disperate care cereau să i se ocrotească viața. Ici, colo, dintre copaci și tufe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
văzură pe Hidetsugu și-i strigară să se oprească. — Stăpâne! Dacă fugiți într-acolo, veți întâlni altă unitate dușmană! Apropiindu-se, îl înconjurară și îl traseră cu ei spre Râul Kanare, să scape. Pe drum, prinseră un cal rămas fără călăreț, iar Hidetsugu sări, în sfârșit, în șa. Dar, când făcură un scurt popas într-un loc numit Hosogane, fură iarăși atacați de inamic și, suferind încă o înfrângere, fugiră spre Inaba. Astfel fu împrăștiată Unitatea a Patra. Unitatea a Treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
numai un paj teribil de tânăr, având doar vreo cincisprezece-șaisprezece ani, se mai apropie de el, șovăitor. Aducând de căpăstru un cal rătăcit, i-l oferi stăpânului său. În bătălia de la poalele colinei, calul lui Shonyu fusese împușcat, trântindu-și călărețul la pământ. Inamicii îl înconjuraseră, dar Shonyu și croise drumul cu disperare și reușise să urce spre culme. — Nu mai am nevoie de nici un cal. Pune-mi aici scaunul de campanie. Pajul instală taburetul în spatele lui, iar Shonyu se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu el acolo, totul va fi bine. Mintea lui Hideyoshi se afla undeva, departe. Cum se descurcase Shonyu? Nu se putea gândi decât la vestea bună pe care spera s-o primească din direcția aceea. Cam pe la amiază, sosiră câțiva călăreți, care se retrăseseră de la Nagakute. Cu expresii distruse pe chipuri, relatară tragica veste: armata principală a lui Hidetsugu fusese zdrobită complet și nu se știa dacă Hidetsugu era viu sau mort. — Ce?! Hidetsugu? Hideyoshi era clar surprins. Nu era omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și i-a poruncit să nu spună nimănui că i-a descoperit aceste lucruri. 23. În urmă, a chemat pe doi sutași, și le-a zis: "La ceasul al treilea din noapte, să aveți gata două sute de ostași, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițari, ca să meargă pînă la Cezarea." 24. Le-a poruncit să aducă și dobitoace pentru Pavel, ca să-l pună călare, și să-l ducă sănătos și teafăr la dregătorul Felix. 25. Lui Felix i-a scris o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ce-l învinuiesc, să-ți spună ție ce au împotriva lui. Fii sănătos." 31. Ostașii, după porunca, pe care o primiseră, au luat pe Pavel și l-au dus noaptea pînă la Antipatrida. 32. A doua zi au lăsat pe călăreți să-și urmeze drumul înainte cu el, iar ei s-au întors în cetățuie. 33. Ajunși în Cezarea, călăreții au dat scrisoarea în mîna dregătorului, și au adus pe Pavel înaintea lui. 34. Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
o primiseră, au luat pe Pavel și l-au dus noaptea pînă la Antipatrida. 32. A doua zi au lăsat pe călăreți să-și urmeze drumul înainte cu el, iar ei s-au întors în cetățuie. 33. Ajunși în Cezarea, călăreții au dat scrisoarea în mîna dregătorului, și au adus pe Pavel înaintea lui. 34. Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ținut este Pavel. Cînd a aflat că este din Cilicia, 35. "te voi asculta", a zis el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
David și i-au plătit un bir. 3. David a bătut pe Hadarezer, împăratul Țobei, spre Hamat, cînd s-a dus să-și așeze stăpînirea peste rîul Eufratului. 4. David i-a luat o mie de cară, șapte mii de călăreți, și două zeci de mii de pedestrași; a tăiat vinele tuturor cailor de trăsuri, și n-a păstrat decît o sută de cară. 5. Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadarezer, împăratul Țobei, și David a bătut douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
crește barba, și apoi să vă întoarceți." 6. Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră urîți lui David, și Hanun și fiii lui Amon au trimis o mie de talanți de argint să tocmească în slujba lor cară și călăreți de la Sirienii din Mesopotamia și de la Sirienii din Maaca și din Țoba. 7. Au tocmit treizeci și două de mii de cară și pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, care au venit și au tăbărît înaintea Medebei. Fiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
la palavre, dar... ceva mai altfel... Știu că imaginația ta e ușor de pus la treabă. Așa că hai să ne întoarcem în vremurile când olăcarii, în galopul cailor albi de sudoare, duceau de la vodă sau îi aduceau vești... --Pe când călăreții de Țarigrad înșeuau caii în zori de zi și porneau la drum ca niște năluci?... --Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de gândul că în această noapte am să dorm neîntors, fiindcă am cam muncit în grădina din poiană... Somnul m-a cuprins curând... De această dată, un vis stăruitor mă purta pe Ulița Mare a Iașilor... Priveam dus la un călăreț care se vedea bine că fusese trimis de vodă cu o poruncă anume, fiindcă a ieșit pe “Poarta Cazacilor” ca vântul... Fără să-mi dau seama, o mână moale mi s-a încolăcit în jurul brațului. Întorc capul, să văd cine
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a atenționat gândul de veghe. --Mai domol cu vorba și mai tare cu mintea, amice! Imaginează-ți un pod cu bârnele strâmbe, care nu se lipesc cum trebuie între ele și nu sunt fixate bine, pod pe care trece un “Călăreț de Țarigrad” în galopul calului... După zece pași, calul va cădea frângându-și picioarele. Bietul călăreț ar fi aruncat din șa cine știe în care șanț! E limpede? Fiindcăăă... --Ce ai vrut să spui, mă rog frumos, cu acest “fiindcăăă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-ți un pod cu bârnele strâmbe, care nu se lipesc cum trebuie între ele și nu sunt fixate bine, pod pe care trece un “Călăreț de Țarigrad” în galopul calului... După zece pași, calul va cădea frângându-și picioarele. Bietul călăreț ar fi aruncat din șa cine știe în care șanț! E limpede? Fiindcăăă... --Ce ai vrut să spui, mă rog frumos, cu acest “fiindcăăă?” --Că pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori. --Ho! Moară hodorogită, că am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
țin din scurt”. După ce am învins valul de tristețe, resemnat, am pornit în lungul Podului Vechi. “Auzi dumneta. Cică el e gândul meu de veghe. Să ai încredere în el și dumnealui dispare ca un laș” - gândeam eu când, un călăreț, strunindu-și armăsarul focos cu coamă rotată, se oprește în fața mea. Privesc întâi la calul de o frumusețe aparte și apoi la omul care îl strunește... Nu mică mi-a fost mirarea când, înălțat în scări, ședea - cine altul - dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
galopul calului. Îl urmăresc resemnat. După scurtă vreme, apare în același galop nebun, zguduind dughenile din jur. --Mai domol, streche, că scoli și morții! Asta nu știu dacă am rostit-o, dar știu că am gândit-o. Ca un adevărat călăreț de Țarigrad, a sărit din șa și a aruncat dârlogii în mâna unui copilandru apărut ca din pământ... --La porunca măriei tale - s-a prefăcut a se ploconi gândul de veghe, stârnindu-mi râsul. --Ei? Ce ai aflat nou? --Aflat-am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
afla la o aruncătură de băț, era atâta hărmălaie de nu se auzea nici în cer nici în pământ. Strigăte ale cotiugaragiilor și negustorilor, tropote și nechezat de cai, huruit de harabale goale sau pline, galop de cai îndemnați de călăreții de Țarigrad, care abia au ieșit din Curtea domnească cu vreun răvaș sau poruncă către cine știe cine... Peste toate plutea, ca niște păsări mari cu aripi întinse cât o lume, dangăt de clopot de la bisericile din preajmă... După ce cu chiu cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
câte crâșme n-am intrat să-i vedem pe oameni așa cum sunt ei de adevăratelea. La câte școli nu am asistat la paradosirea celor însetați de carte?... În drumurile noastre am fost nevoiți să ne ferim din calea galopului cailor călăreților de Țarigrad sau a harabalelor pline cu mărfuri care intrau sau ieșeau din chervăsăria domnească. Și câte lucruri altfel necunoscute nu am aflat despre cei care au împins înainte această urbe... Când s-a oprit din vorbire, a răsuflat adânc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se pare că grăiesc altă limbă. Curios, mă uit după ei. Poate sunt turci, dar ceva îmi spune că nu. Sunt altfel îmbrăcați și nu poartă turbane. Pe ulița plină de soarele darnic al dimineții trec în trap săltat câțiva călăreți răscolind colbul abia așezat în urma câtorva căruțe care au trecut valvârtej și încă se auzeau hodorogind în josul uliței. Boi nădușiți trag cu greu o haraba plină vârf cu baloți de marfă...Un târgoveț trece strigându-și marfa pe care o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim cu dregători domnești grăbiți spre îndeplinirea cine știe cărei porunci...Ne oprim în fața palatului gospod. Seimenii cu sânețle pe umăr se plimbă țanțoși prin fața curții. Câte un călăreț iese pe poartă pornind în galop întins spre cine știe ce destinație... Cine sunt acești călăreți, părinte? Aiștia sunt cei care duc poruncile lui vodă spre cele patru zări. Unii sunt călărași cu schimbul, care duc sau aduc vești ori porunci de peste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
întâlnim cu dregători domnești grăbiți spre îndeplinirea cine știe cărei porunci...Ne oprim în fața palatului gospod. Seimenii cu sânețle pe umăr se plimbă țanțoși prin fața curții. Câte un călăreț iese pe poartă pornind în galop întins spre cine știe ce destinație... Cine sunt acești călăreți, părinte? Aiștia sunt cei care duc poruncile lui vodă spre cele patru zări. Unii sunt călărași cu schimbul, care duc sau aduc vești ori porunci de peste hotarele țării. Unii se numesc chiar Călărași de łarigrad. Privesc cu admirație spre călărașii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de casă de pre Ulița Mare, care locu au fostu...a lui Ivanu ceasornicaru carele au murit aice; și fiindu el om strein, franțoz, au rămas acel locu domnescu”. În timp ce îl ascult cu atenție pe bătrân, prin fața noastră trec câțiva călăreți care duc între ei un osândit mai mult gol, cu zdrențele de pe el însângerate...Picioarele îi sunt ferecate în lanțuri grele, iar pentru a nu cădea este ținut de lanțurile prinse de încheietura mâinilor. Merge împleticit, cu capul căzut în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de un grădinar priceput. Mereu atent la călugăr și preocupat de cele ce îmi arăta, am cam fost absent la cele ce se petrec în jur. Abia acum bag de seamă că pe lângă noi trec în trap întins mai mulți călăreți, cu un steag fâlfâind în vânt... Trece vodă spre palat, fiule. Cred că a fost plecat undeva . Să-l primim cum se cuvine! Mă dau mai aproape de bătrân și-i urmăresc fiecare mișcare. Când vodă - călare pe un cal negru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]