11,767 matches
-
s-a bâlbâit: - Imediat îmi... îmi... îmi... dau demisia, domnule... domnule director! Unde?... Unde?... - La cancelarie, domnule Fusulan ! a șuerat domnul Arsu. Apoi i-a vorbit calm: - Aveți pe birou hârtie, toc și cerneală! Probabil că a lăsat demisia la cancelarie, că nu a mai intrat în clasă să-și ia rămas bun de la domnul Arsu și de la noi. L-am văzut pe fereastră, târșiindu-și pașii cu greutate, aplecat sub povara voluminoasei serviete, de care nu se despărțea nicio clipă. - Copii
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
și începea s-o citească, Ionescu!- eu eram capul listei- cutărescu...la fermă cu voi, trei zile la fermă și dacă vă mai prind la Sighetul -Marmației vă e locul!- auzi, domnule, tocmai la Sighetul-Marmației...Altădată îi găseam paltonul în cancelarie și-i furam cutia de chibrituri, îi puneam alta și el s-a prins și cum zic, că deviai, ne chema să ne întrebe ce origine socială au părinții...” Ai tăi, Mărășescule?” “Chiaburi, domnule!” - răspundea Mărășescu supărat. “Fă-ți bagajele
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
XI a rămas unitară pentru perioada anilor 1959-1964, încadrarea, orarul și activitățile metodice sau cele culturale fiind comune. Baza materială a școlii era asigurată de cele două localuri care împreună totalizau 14 săli de clasă, o sală de laborator, 2 cancelarii, secretariat și o anexă destinată bibliotecii. Primul director al ,,Școlii Medii Mixte", a fost profesorul Marza Vasile, absolvent al Instutului Pedagogic de 2 ani, secția Știinte Naturale-Geografie, Iași, 1955, ce prelua această funcție la data 1 septembrie 1956. Făcând un
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
legendă cu diverse variante, pe de altă parte o tradiție și o cercetare științifică care îndreaptă modificările în interpretare pe care le-ar putea provoca fidelitatea față de legendă. Legenda privind întemeierea principatelor este fixată ca tradiție în documentele princiare de cancelarie din secolele XIV-XVII. Noțiunea de întemeiere a țării apare într-un document din 1517. În acel moment, povestirile privind întemeierea sînt confirmate în mod oficial. Dar care este legenda originii Moldovei și Țării Românești? Pentru Moldova, cronicarul Dimitrie Cantemir, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de expansiune demografică a elementului românesc și dezvoltarea unei rețele economice care conduc spre formațiuni unitare. Tot aici se află, adaugă el, rezultatul inițiativelor coroanei ungare în expresia puterii sale față de vecinătatea tătară. Unitatea moldo-valahă este consemnată în documente de cancelarie papală care, în 1370, arată că Moldova reprezintă o parte a națiunii valahe. Și mai înainte de aceasta, împăratul bizantin Constantin VII Porphyrogenetul (912-956) întrebuințează numele de romani pentru a desemna pe protoromâni, pe care îi distinge de bizantinii romei. Legenda
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îl vor sluji pe domnitorul Alexandru Lăpușneanul, respectiv Petru Șchiopul, primul fiind numit țar în cronica lui Eftimie. Studiul izvoarelor amestecate cronici hagiografice și hărți ale prinților, spre exemplu ajută la perceperea intenționalității politice și ideologice a dinastiilor și a cancelariilor acestora și la luarea unor măsuri într-o conjunctură geopolitică ce impune realitatea unei puteri mult mai modeste. Cazul lui Petru Rareș este interesant: el revendică faptul că ar fi fiul lui Ștefan cel Mare. Cronicarul său, Macarie, șterge înfrîngerile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dincolo de religios, căci Ludovic de Anjou instaurează o ordine globală. În 1366, el merge în Transilvania, unde adoptă o serie de măsuri cu efect pe termen lung; regele decide asupra raportului între starea nobiliară și religia catolică. Dreptul scris al cancelariei regale devine unica sursă ce conferă autorizația de a stăpîni pămîntul, drepturile tradiționale fiind abolite. Stabilirea unui raport obligatoriu între condiția nobiliară, apartenența la catolicism și măsurile adoptate împotriva clerului ortodox exprimă voința politică de eliminare a ortodoxiei din viața
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este acuzat că ar fi dispus de destinele țării ca un adevărat dictator. De aceea, el găsește o justificare: convenția semnată cu rușii în aprilie 1877 garantează integritatea teritoriului național. Brătianu este trimis în misiune pentru a încerca să convingă cancelariile europene. Kogălniceanu declară: "Tratatul de la San Stefano ne lipsește de toate garanțiile dreptului public european de care țara noastră s-a bucurat pînă astăzi. Majoritatea articolelor sale ne violează drepturile și ne lezează cele mai scumpe interese. Acest tratat dispune
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României relevă doar simpla folosire a "armei" financiare. România n-are capacitatea economică pentru o politică internă autonomă și trebuie să plătească prețul voinței sale de a se alinia la normele europene... Situația evreilor din România justifică, în 1878, dezaprobarea cancelariilor europene: comunitatea este puternică și, după recensămîntul din 1859, ea este de 118.922 de persoane în Moldova la 1.325.096 locuitori, și, după o statistică din 1860, este de 9.234 persoane în Muntenia, la 2.400.921
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Această recrudescentă a antisemitismului s-a manifestat cu prilejul crizei agrare și financiare din 1899-1900. Marile valuri de emigrație evreiască de la începutul secolului XX au dat naștere unei mobilizări importante. Washington-ul face cunoscut că emigrarea trebuie să fie voluntară. Cancelariile străine sînt preocupate de renașterea dezbaterilor din 1878. Alianța Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul și l-a delegat pe Astruc în România. Bernard Lazare a venit și el aici, iar vizitele lui la lași și București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
săi legionari de la Cuvîntul salarii foarte mari. Fie că este vorba de afacerism internațional evreiesc sau de bani nemțești, tema afilierii la străinătate este omniprezentă ca și cum, din toate părțile, țării i-ar lipsi hotărîrea. Carol II, care face să tremure cancelariile occidentale, pretinde să-și însușească această decizie. Biserica ortodoxă se alătură inițiativelor regelui. Dedicată cruciadei anticomuniste, Biserica se felicită în 1936 pentru inițiativa ierarhiei din Ardeal care, întrunită la Sibiu, a hotărît trimiterea unei scrisori pastorale pentru a pune poporul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de stabilizare? Îndoiala planează. Gafencu se străduiește să mențină un echilibru balcanic, ceea ce este în conformitate cu perspectivele Parisului și Londrei, în vreme ce Bulgaria se ocupă de cererea retrocedării Cadrilaterului Dobrogei. În fața pactului germano-sovietic din august 1939 care face fără rost continuarea eforturilor cancelariilor occidentale față de Moscova și față de război, diplomația de la București se agață de păstrarea neutralității. La 25 august 1939, Gafencu face cunoscut că, în conflictul polono-german, România ar rămîne neutră. Consilierii regelui, regele însuși iau poziție. Această poziție evoluează în funcție de raporturile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
justiției. Am putea găsi lucrul foarte în regulă daca, imediat în același moment chiar, d. Mihălescu și-ar fi dat demisia, ca astfel justiția să fi fost pusă în poziție d-aș putea face {EminescuOpXI 42} instrucția nu numai în cancelaria Ministerului de Interne dar și pe la toate administrațiile din județe cari au putut fi mai mult sau mai puțin implicate în această afacere. 2. Nedîndu-și d. Mihălescu demisia din propria sa inițiativă ar fi fost, credem, de datoria ministrului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie și fără îndoială că acest cuvânt dat e o mare garanție a păcii. Apoi Rusia a suferit atâtea esperiențe din partea panslaviștilor că va trebui să se răzgândească de mai multe ori până să se prinză iar în aventuri războinice. Cancelaria și Curtea din Berlin observă cu satisfacere că partidul panslavit pierde terenul la Curtea rusească și-l pierde continuu, deși încet. Acest partid este cu toate acestea îndestul de îndrăzneț pentru a gândi la un război cu Germania fără alianța
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sub acest regim progresist de vreme ce finanțele ni se află într-o stare așa de - ca să întrebuințăm un calificativ favorit oficioșilor și rămas proverbial - așa de "strălucită". [ 13 martie 1880] [""LE NORD", ZIAR DE ÎNCREDERE... "] "Le Nord", ziar de încredere al Cancelariei rusești, scrie în primul Bruxelles următoarele: Alarmiștii n-au noroc. Cea din urmă invenție a lor n-a avut mai mult succes decât celelalte. Speculațiunile de înaltă fantazie cari s-au pus în combinație cu călătoria d-lui Brătianu la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
taxele judecătorești) adecă plată pentru alergătură. În mod febril ne caută pricină de vorbă. Astfel în revista de la 21 mărțișor (2 prierel) "romînul" vorbind de strălucirile cu care a fost primit d. Brătianu de către împărați și de cătră colegii săi, cancelarii ăialalți, ne insinuă nouă sau opoziției întregi, nu mai știm, că am fi zis despre d. Brătianu ba că vrea să intre în alianța austro-germană, ba că vrea să ridice România la regat etc. {EminescuOpXI 92} Ce am zis noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ajunge. E evident că tribunalul de Iași, considerând "trista întrebuințare" pe care d. Stolojan o face din ministeriul său, nu voiește a se face complicele unor acte nesocotite, cari zac încă în sânul viitorului. [ 3 aprilie 1880] [""LE NORD", ORGANUL CANCELARIEI... "] "Le Nord", organul Cancelariei rusești, cu privire la consecințele triumfului liberalilor engleji în ultimele alegeri, zice: De câtva timp în biurourile de redacție ale numeroaselor ziare din Viena și din Pesta consternarea este la ordinea zilii. Știrea despre demisia prințului de Bismarck
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tribunalul de Iași, considerând "trista întrebuințare" pe care d. Stolojan o face din ministeriul său, nu voiește a se face complicele unor acte nesocotite, cari zac încă în sânul viitorului. [ 3 aprilie 1880] [""LE NORD", ORGANUL CANCELARIEI... "] "Le Nord", organul Cancelariei rusești, cu privire la consecințele triumfului liberalilor engleji în ultimele alegeri, zice: De câtva timp în biurourile de redacție ale numeroaselor ziare din Viena și din Pesta consternarea este la ordinea zilii. Știrea despre demisia prințului de Bismarck a provocat în acele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a cheltuit: S-a plătit la banca Franciei lei 243 400, 35 S-a dat ca răsplată trămisului care le-a comandat 16 683, 65 S-a dat pentru costul transportului și embalagiu 19 944, 50 Diurnele comitetului și cancelaria 13 037, 60 Spese de cancelarie și imprimate 2 150, 10 Total 295 216, 20 Prin urmare vedeți că fără voia mea d. ministru de finanțe m-a provocat de a-i spune în ce s-a cheltuit suma aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la banca Franciei lei 243 400, 35 S-a dat ca răsplată trămisului care le-a comandat 16 683, 65 S-a dat pentru costul transportului și embalagiu 19 944, 50 Diurnele comitetului și cancelaria 13 037, 60 Spese de cancelarie și imprimate 2 150, 10 Total 295 216, 20 Prin urmare vedeți că fără voia mea d. ministru de finanțe m-a provocat de a-i spune în ce s-a cheltuit suma aceasta. Eu n-am voit să fac
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revizuirea comitetului permanent. Câte cheltuieli zădarnice, câte dări nedrepte de natura celui atomistic al capitației nu se pot înlătura prin binefăcătoarea influență a acelui comitet? Comitetul poate apoi supraveghea, prin membrii săi, progresul lucrării drumurilor, podurilor, aprovizionărilor de pietriș; inspectează cancelariile comunelor, dacă sânt ținute în regulă actele stării civile, clădirile comunale și județene, școlile comunale ș. a. m. d. Toate aceste sânt lucrări de detaliu, cu cari guvernul central nu are nici timpul, nici căderea de-a se ocupa. Ei bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să ne vedem acuzați că am împărtăși simpatiile d-lui Nicolae Crețulescu, un recent coleg al d-lui Brătianu, cunoscut prin broșura sa asupra Basarabiei. "Romînul" cutează chiar a spune că " Timpul" stă în relațiuni cu "Le Nord", cu organul cancelariei rusești, deși ziarul guvernamental știe bine că, foarte blând vorbind, această acuzare gratuită e cel puțin o infamie. Față cu cititorul nostru n-avem într-adevăr nevoie de nici un fel de esplicare de ce reproducem sau nu articole din "Le Nord
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
celui englez se opun și manierei acesteia d-a vedea, încît credem că România nu va mai fi împiedecată de-a face uz de dreptul său, iar guvernul bulgar va căuta să dea celui român satisfacția cuvenită. "Le Nord", organul cancelariei rusești, primește din regiunile Dunării un grup de informațiuni de cari e satisfăcut: {EminescuOpXI 274} Din București se vestește că dificultățile ce se iscaseră între guvernul rusesc și acela al Principatului nostru relativ la prezența unor revoluționari nihiliști adunați la granița
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e să-și facă trebușoarele și - apres eux le deluge! [ 2 august 1880] {EminescuOpXI 281} ["PE CÎND FOILE AUSTRO-GERMANE... Pe când foile austro-germane văd cu foarte buni ochi întîlnirea celor doi împărați și vizitele suveranilor României si Serbiei la Ischl, foaia cancelariei rusești, "Le Nord", nu poate ascunde îndeajuns ciuda ce-i inspiră aceste acte de simplă curtenie în ele însele, dar cari sânt menite a accentua, într-un chip oarecum ostentativ, niște apropieri și puneri la cale politice contrarie sentimentelor sale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puțin sub ce pretext? aceasta nu ne-o spune depeșa din Londra. [ 5 august 1880] ["ÎN PRIVINȚA CESTIUNII DUNĂRII... "] În privința cestiunii Dunării reproducem din "Le Nord" următorul articol, care arată obiectul disentimentului ivit în Comisia dunăreană. Mai puțin optimiști decât ziarul cancelariei rusești, sîntem departe de-a atribui acestui punct negru de pe orizonul politic neînsemnătatea pe care i-l atribuie el. Iată dar ce scrie: Ziarele imaginează acum o pretinsă cestiune a Dunării, care ar fi menită a despărți Europa în două
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]