KorAP: Find »[drukola/base=cardiopatie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...48 >

1,176 matches

Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

radiologic - semne radiologice de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG de mărire a VD; - Ecocardiografie: jet de regurgitare în VD, în diastolă [10]. C. CARDIOPATII CONGENITALE Incidența cardiopatiilor congenitale la naștere este în jur de 8-10%, având o mortalitate de 75% în prima lună de viață. Incidența lor crește la un an la 7,8‰, iar la 5 ani la 9‰, deoarece o parte din

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG de mărire a VD; - Ecocardiografie: jet de regurgitare în VD, în diastolă [10]. C. CARDIOPATII CONGENITALE Incidența cardiopatiilor congenitale la naștere este în jur de 8-10%, având o mortalitate de 75% în prima lună de viață. Incidența lor crește la un an la 7,8‰, iar la 5 ani la 9‰, deoarece o parte din ele se manifestă

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
crește la un an la 7,8‰, iar la 5 ani la 9‰, deoarece o parte din ele se manifestă mai clar în anii următori. Frecvența este mai mare la sexul masculin [20, 35, 36, 37]. DEFINIȚIE Bolile cardiovasculare congenitale (cardiopatiile congenitale, malformațiile cardiace congenitale) sunt definite ca anomalii ale structurii sau funcției cardio-circulatorii, care sunt prezente de la naștere, chiar dacă ele sunt descoperite mult mai târziu [17, 35, 37]. Ele cuprind malformații/ malpoziții ale inimii și/sau ale vaselor mari din

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
imediata vecinătate a acesteia, datorate unor defecte de dezvoltare ale aparatului cardiovascular în timpul embriogenezei și vieții intrauterine, marea majoritate a malformațiilor congenitale cardio-vasculare apărând între săptămâna a 5-a și a 8-a de dezvoltare [10]. CLASIFICARE Clasificarea clinică a cardiopatiilor congenitale se bazează pe un criteriu clinic ușor de apreciat și anume prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-a și a 8-a de dezvoltare [10]. CLASIFICARE Clasificarea clinică a cardiopatiilor congenitale se bazează pe un criteriu clinic ușor de apreciat și anume prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de apreciat și anume prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului arterial. b. obstructive: 1. coarctația de aortă. c. altele: defecte valvulare congenitale, malpoziții ale inimii, anomalii ale pericardului, tulburări

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
gradientul este constant în același sens - shunt unidirecțional S-D/D-S, când variază semnificativ - shunt bidirecțional); -rezistența la evacuare a fiecăreia din cele două cavități unde există comunicare/ anomalie; -dimensiunea comunicării. Concluzionând, putem spune că în stabilirea diagnosticului de cardiopatie congenitală următoarele criterii sunt considerate de importanță evidentă: -clinic: prezența sau absența cianozei în repaus și/sau la efort; -aspectul circulației pulmonare; -aprecierea cavităților inimii modificate de hipertrofie sau dilatare pe baza datelor clinice, radiologice, ECG, ecocardiografice și invazive. Aceste

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
prezența sau absența cianozei în repaus și/sau la efort; -aspectul circulației pulmonare; -aprecierea cavităților inimii modificate de hipertrofie sau dilatare pe baza datelor clinice, radiologice, ECG, ecocardiografice și invazive. Aceste trei criterii orientează diagnosticul spre una din grupele de cardiopatii congenitale, după care diagnosticul complet poate fi stabilit cu ajutorul datelor clinice coroborate cu explorări complementare adecvate. Principalele consecințe fiziopatologice ale cardiopatiilor congenitale sunt: insuficiența cardiacă, cianoza, hipertensiunea pulmonară, endocarditele infecțioase, durerea toracică, sincopa și moartea subită, fiecare dintre acestea sau

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
pe baza datelor clinice, radiologice, ECG, ecocardiografice și invazive. Aceste trei criterii orientează diagnosticul spre una din grupele de cardiopatii congenitale, după care diagnosticul complet poate fi stabilit cu ajutorul datelor clinice coroborate cu explorări complementare adecvate. Principalele consecințe fiziopatologice ale cardiopatiilor congenitale sunt: insuficiența cardiacă, cianoza, hipertensiunea pulmonară, endocarditele infecțioase, durerea toracică, sincopa și moartea subită, fiecare dintre acestea sau împreună manifestându-se specific și cu complicațiile secundare lor (degete hipocratice, policitemie, abcese cerebrale, embolii paradoxale, retinopatie, hemoptizie, squatting, convulsii hipoxice

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
urmare a lipsei de dezvoltare completă a formațiunilor embriologice care dau naștere acestui sept. Această comunicare realizează un shunt între circulația sistemică și cea pulmonară [10, 20]. Este o malformație cardiacă relativ frecventă care permite supraviețuiri îndelungate comparativ cu alte cardiopatii congenitale. Are o predominanță netă la sexul feminin, alte boli asociate cu DSA fiind: trisomia 21, sindromul Ellis, sindromul Holt-Oram etc. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii sunt de obicei asimptomatici. Dacă există un shunt important stânga-dreapta pot apărea: fatigabilitate, dispnee de efort (30-70

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
prezența drenajului venos pulmonar aberant. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o boală cardiovasculară congenitală caracterizată prin existența unui orificiu de comunicare la nivelul septului interventricular care determină apariția unui shunt [10]. Este una dintre cele mai frecvente cardiopatii congenitale la copil, apărând într-o proporție de 20-25% izolată, iar dacă DSV apare asociat cu alte malformații cardiace, frecvența sa poate atinge 50% din totalul malformațiilor cardiace. Frecvența cu care se întâlnește este între 1,5-4,5 ‰ de nou-

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de la nivelul septului ventricular, precum și eventualele leziuni asociate. 4. Explorările invazive permit aprecierea rezistenței hipertensiunii arteriale și capilare pulmonare, estimarea importanței shunt-ului, calculul raporturilor debitelor și rezistenței pulmonare și sistemice, eventuala prezență a unor defecte asociate. TETRALOGIA FALLOT Este o cardiopatie congenitală cu o incidență crescută (10% din cazuri), fiind cea mai frecvent compatibilă cu o supraviețuire îndelungată. Sub vârsta de 5 ani frecvența ei relativă este mică, deoarece este asociată cu alte anomalii mult mai grave, cu evoluție rapid nefavorabilă

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
ale celui drept, fracția de ejecție, aspectul anatomic al TEVD, artere pulmonare, aorta și colateralele aorto-pulmonare și cuantificarea insuficiențelor valvulare restante (pulmonară, aortică și tricuspidiană). PERSISTENȚA CANALULUI ARTERIAL Persistența canalului arterial se întâlnește cu o frecvență de 12-15% din totalul cardiopatiilor congenitale atunci când survine izolată frecvența sa crescând până la aproximativ 25% în caz de asociere cu alte malformații. Se pare că incidența sa este mai crescută la sexul feminin și în zonele cu altitudini crescute; totodată ea pare a fi una

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
în evidență și prin oximetria crescută în AP comparativ cu cea din VD. Prin aortografie retrogradă, prin injectarea substanței de contrast în arcul aortic, poate fi pusă în evidență opacifierea arterei pulmonare și a ramurilor sale. COARCTAȚIA AORTEI Este o cardiopatie congenitală relativ frecventă, a cărei incidență este mai crescută la copiii de sex masculin. Termenul de coarctație aortică definește o boală cardiovasculară congenitală caracterizată printr-o stenoză de grade variate a aortei, localizată în mod obișnuit în regiunea istmului aortic

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
rinichilor și glandelor suprarenale și deci reglarea eliminării apei și electroliților [10]. DIAGNOSTICUL INSUFICIENȚEI CARDIACE ETAPE DE DIAGNOSTIC 1. Diagnosticul sindromului de IC (recunoașterea sindromului, precizarea tipului de insuficiență cardiacă: stângă sau dreaptă); 2. Diagnosticul etiologic al IC - adică precizerea cardiopatiei cauzale, a bolii cardiace care a ajuns în stadiu decompensat (cauza determinantă): a. afecțiuni cardiace primare (miocardite, cardiopatie ischemică); b. afecțiuni cu supraîncărcare sistolică (de presiune) a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
1. Diagnosticul sindromului de IC (recunoașterea sindromului, precizarea tipului de insuficiență cardiacă: stângă sau dreaptă); 2. Diagnosticul etiologic al IC - adică precizerea cardiopatiei cauzale, a bolii cardiace care a ajuns în stadiu decompensat (cauza determinantă): a. afecțiuni cardiace primare (miocardite, cardiopatie ischemică); b. afecțiuni cu supraîncărcare sistolică (de presiune) a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de volum sau de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice, tulburări de ritm cu frecvență rapidă (prin scurtarea diastolei). 3. Depistarea factorilor favorizanți și precipitanți ai IC. Sunt afecțiuni care suprapuse pe fondul unei cardiopatii preexistente, precipită, grăbesc apariția IC [10]. ETIOLOGIE A. Boala cardiacă de bază: anomalii structurale congenitale sau dobândite B.-Cauze precipitante (cauzele sau incidentele specifice care precipită insuficiența cardiacă) Din punct de vedere clinic este importantă identificarea atât a bolii cardiace

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565

este sub 1% din valoarea normală, iar funcția sa contractilă încetează. Potențialul terapeutic al hipotermiei este impresionant descris de un studiu din Novosibirsk, în care un grup de chirurgi au practicat diverse proceduri de reparare a mai multor forme de cardiopatii congenitale la toate vârstele, în oprire circulatorie hipotermică, fără utilizarea by-pass-ului cardiocirculator. Peste 400 de pacienți au fost sedați cu morfină și eter, iar hipotermia a fost realizată prin împachetarea pacientului în gheață. La 24-26°C s-a produs oprirea

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
caldă - Graftarea ariilor viabile se face inițial, cu prioritate - Reperfuzie cardioplegică controlată pentru zona ischemică - Menținerea cordului gol și bătând timp de 30 de minute de la terminarea perfuziei cardioplegice regionale. PROTECȚIA MIOCARDICĂ LA COPIL Într-o eră în care nici o cardiopatie congenitală nu este considerată inoperabilă, trebuie cunoscute fiziologia și biochimia cordului nou-născutului și, mai ales, diferențierile dintre acesta și cordul adult în răspunsul la ischemie. DIFERENȚE ÎNTRE CORDUL DE ADULT ȘI CEL DE COPIL Inima la copil are o structură

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

funcție renală normală [Stroes et al., 1995]. Există studii în curs de desfășurare și la pacienții cu insuficiență renală cronică. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pot îmbunătăți funcția endoteliului la pacienții cu diabet zaharat [ODriscoll et al., 1997] sau cardiopatie ischemică [Prasad et al., 1999], efect mediat prin inhibarea degradării bradikininei și a producției de angiotensină II, endotelină [i superoxid. Blocanții canalelor de calciu. Lacidipina reduce leziunile induse de LDL-colesterolul oxidat asupra celulelor endoteliale, in vitro [Cominacini et al., 1998

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
fi la fel de importante [Goldsmith [i Covic, 2001]. în al treilea rând, în cazul aterosclerozei accelerate, este de așteptat ca pacienții pediatrici sau tineri care suferă de insuficiență renală cronică terminală din copilărie să prezinte o rată crescută a mortalității prin cardiopatie ischemică. în fapt, acest lucru nu se constată; deși mortalitatea cardiacă este impresionantă la această categorie de pacienți, majoritatea deceselor sunt atribuite hiperkalemiei, hiperhidratării și insuficienței cardiace acute determinate de hipertensiunea arterială severă [Querfeld, 2002]. Principalii factori de risc cardiovascular

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]