2,211 matches
-
dos indios Kapayo”, 1995, În Claude Lévi-Strauss, Mitologice: crud și gătit, Babel, București Banu, Ion, 1979, „Studiu istoric”, În Filosofia greacă până la Platon, Științifică și Enciclopedică, București Bârlea, Ovidiu, 1981, Folclorul românesc - I, Minerva, București Baroja, Julio Caro, 1979, Le carnaval, Gallimard, Paris Barthes, Roland, 1997, Mitologii, Institutul European, Iași Bauman, Gerd, 1992, „Ritual Implicates Others: Reading Durkheim in a Plural Society”, În David De Coppet (coord.), Understanding Rituals, Routledge, Londra Baumgarten, Albert (coord.), 2002, Sacrifice in Religious Experience, Brill, Leiden
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
University Press, Oxford Evans-Pritchard, Edward E., 1976, Witchcraft, Oracles and Magic among the Azande, Clarendon Press, Oxford Evseev, Ivan, 1983, Cuvânt - simbol - mit, Facla, Timișoara Evseev, Ivan, 1997, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Amarcord, Timișoara Fabre, Daniel, 1984, Carnaval ou la fête à l’envers, Gallimard, Paris Fabre, Geneviève; Heideking, Jürgen; Dreisbach, Kai (coord.), 2001, Celebrating Ethnicity and Nation: American Festive Culture from the Revolution to the Early Twentieth Century, Berghahn Books, New York Fairchild, Henry Pratt, 1984, Dictionary of
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
University of Chicago Press, Chicago Frijda, Nico, 1997, „Commemorating”, În James W. Pennebaker, Dario Paez, Bernard Rimé (coord.), Collective Memory of Political Events, Lawrence Erlbaum, Mahwah Frutiger, Perceval, 1930, Les mythes de Platon, Felix Alcan, Paris Gaignebet, Claude, 1974, Le carnaval, Payot, Paris Gaster, Theodore, 1987, „Seasonal Ceremonies”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, MacMillan, New York Gellner, Ernest, 1995, Anthropology and Politics: Revolution in the Sacred Grove, Blakwell, Oxford Géraud, Marie-Odile; Leservoisier, Olivier; Pottier, Richard, 2001, Noțiunile-cheie ale etnologiei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
The Raise of Anthropological Theory, Harper Collins, New York Harvey, Graham, 2003, „General Introduction”, În Graham Harvey (coord.), Shamanism: A Reader, Routledge, Londra Hasdeu, Bogdan Petriceicu, 1970, Etymologicum Magnum Romaniae, Minerva, București Hastings, Michel, 1986, „Communisme et folklore: étude d’un carnaval rouge. Halluin, 1924”, În Ethnologie Française, nr. 2 Hayoun, Maurice-Ruben, 1996, „Iudaismul”, În Jean Delumeau (coord.), Religiile lumii, Humanitas, București Hedeșan, Otilia, 1998, Șapte eseuri despre strigoi, Marineasa, Timișoara Heers, Jacques, 1983, Fêtes des fous et carnavals, Fayard, Paris Hell
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Marthalen (coord.), New Catholic Encyclopedia, vol. XI, Thompson-Gale, Washington Ladd, Kevin; Spilka, Bernard, 2002, „Inward, Outward and Upward: Cognitive Aspects of Prayer”, În Journal for the Scientific Study of Religion, vol. 41, nr. 3 Ladurie, Emmanuel Le Roy, 1979, Le Carnaval des Romans: de la Chandeleur au Mercredi des Cendres, 1579-1580, Gallimard, Paris Laleye, Issiaka-Prosper, 1996, „Religiile Africii negre”, În Jean Delumeau (coord.), Religiile lumii, Humanitas, București Lane, Christel, 1981, The Rites of Rulers: Ritual in Industrial Society - The Soviet Case, Cambridge
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sacrifice to Media Commodity”, În Felicia Hughes-Freeland (coord.), Ritual, Performance, Media, Routledge, Londra Pitt-Rivers, Julian, 1987, „La revanche du rituel dans l’Europe contemporaine”, În Les temps modernes, nr. 448 Poirier, M.J., 1985, „Sens et function de la fête”, În Le carnaval, la fête et la communication: actes des premieres rencontres internationales - UNESCO, Serre, Nice Pommier, Eduard, 1986, „Versailles, l’image du souverain”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Pop Mihai, 1998, Folclor românesc, Grai și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
and Metaphors, Cornell University Press, Ithaca Turner, Victor, 1977, „Process, System, and Symbol: A New Anthropological Synthesis”, În Daedalus, vol. 106 Turner, Victor, 1982, From Ritual to Theatre: The Human Seriousness of Play, Performing Arts Journal, New York Turner, Victor, 1983, „‘Carnaval’ in Rio: Dyonisian Drama in an Industrializing Society”, În Frank Manning (coord.), The Celebration of Society, Bowling Green University Popular Press, Bowling Green Turner, Victor, 1985, „Religious Specialists”, În Arthur Lehmann, James Myers (coord.), Magic, Witchcraft and Religion: An Anthropological
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stereotipii și formalizare, piesele, cu accente onirice, pline de umor, dar și de anxietate, pun în discuție prin experimentare parodică diferite formule dramatice moderne, de la teatrul absurdului la cel parabolic, de la teatrul de idei la cel cu substrat mitic. Romanul Carnaval la Constanța (1978), ce împrumută cadrul și tehnica literaturii polițiste, are o miză estetică solidă: crima perfectă, plănuită în cele mai mici detalii, cu o migală învecinată cu obsesia, iar apoi pusă în practică de romancierul Vasile Neacșu, ilustrează raporturile
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
moderne a României, mai cu seamă în câștigarea independenței de stat. Modalitatea literară experimentată în volumul de povestiri Pagini pestrițe (1986), amestec de proză scurtă și de versuri, pare a conveni mai puțin autorului. SCRIERI: Jucătorul de table, București, 1971; Carnaval la Constanța, București, 1978; Credința, București, 1980; Pagini pestrițe, București, 1986; Transilvania. Invincibile argumentum, București, 1990; Marele Manipulator și asasinarea lui Culianu, Ceaușescu, Iorga, București, 1999; Papa Ioan Paul al II-lea și Roma, București, 1999; Salonul de reanimare, București
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
1999; Papa Ioan Paul al II-lea și Roma, București, 1999; Salonul de reanimare, București, 2000; Holocaust în România?, București, 2002; Vin americanii!, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Damian Necula, „Jucătorul de table”, VR, 1972, 4; Iorgulescu, Scriitori, 271-272; Marian Popa, „Carnaval la Constanța”, SPM, 1979, 424; Laurențiu Ulici, Romancierii, RL, 1979, 10; Nicolae Manolescu, Deriziunea romanescului, RL, 1979, 15; Tia Șerbănescu, Tineri prozatori, RMB, 1979, 10 750; Gheorghe Perian, Un roman parodic, VTRA, 1979, 4; Virgil Ardeleanu, „Carnaval la Constanța”, ST
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
271-272; Marian Popa, „Carnaval la Constanța”, SPM, 1979, 424; Laurențiu Ulici, Romancierii, RL, 1979, 10; Nicolae Manolescu, Deriziunea romanescului, RL, 1979, 15; Tia Șerbănescu, Tineri prozatori, RMB, 1979, 10 750; Gheorghe Perian, Un roman parodic, VTRA, 1979, 4; Virgil Ardeleanu, „Carnaval la Constanța”, ST, 1979, 6; Artur Silvestri, „Carnaval” fără carnavalesc, LCF, 1979, 31; Iulian Popescu, Literatura speculativă sau Convenția modernității, CL, 1980, 9; Diaconescu, Dramaturgi, 303-306; Cubleșan, Civic-etic, 231-233; Al. Graur, O gramatică rațională, RL, 1983, 31; Fănuș Neagu, A
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
424; Laurențiu Ulici, Romancierii, RL, 1979, 10; Nicolae Manolescu, Deriziunea romanescului, RL, 1979, 15; Tia Șerbănescu, Tineri prozatori, RMB, 1979, 10 750; Gheorghe Perian, Un roman parodic, VTRA, 1979, 4; Virgil Ardeleanu, „Carnaval la Constanța”, ST, 1979, 6; Artur Silvestri, „Carnaval” fără carnavalesc, LCF, 1979, 31; Iulian Popescu, Literatura speculativă sau Convenția modernității, CL, 1980, 9; Diaconescu, Dramaturgi, 303-306; Cubleșan, Civic-etic, 231-233; Al. Graur, O gramatică rațională, RL, 1983, 31; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 68-72; Rotaru
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
pe care o transcrie cu o plăcere similară aceleia etalate, pe alte coordonate, în rafinatele pagini din Ambasadorul. În Visul de iarnă al Isabellei. Insula (1996) sunt cuprinse proze scrise în registru ludic și oniric, care configurează o lume de carnaval fantezist, cu figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
urmă alesul va fi Agamiță Dandanache, mai imbecil decât prolixul Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Acesta va fi nevoit să conducă manifestația în onoarea decrepitului șantajist, întruchipare a degenerescenței unei clase și a unor idealuri. În farsa D-ale carnavalului (1885), virtuozitatea tehnică predomnește. Observația caracterologică nu și-a pierdut din agerime, dar autorul pare că se lasă furat de mecanica vivace a unor întâmplări, de coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Miței Baston se manifestă zgomotos, întărâtat, în clișee de țipătoare melodramă. Sminteala continuă la bal, unde suita de quiproquouri, de păruieli și bastonade e la locul ei. Un bal mascat, cum nu se poate mai nimerit pentru aceste personaje de carnaval. O tragedie a vindictei râvnește a fi Năpasta (1890). Atmosfera, încă de la primele replici, se anunță apăsătoare, sumbră și ea devine într-adevăr insuportabilă, prevestind un sfârșit funest. Anca, soția cârciumarului Dragomir, e o femeie ale cărei trăiri s-au
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând cu voluptate modelul „carnavalului textual” caragialian. „Utopia critică” propusă, o mostră de demers critic postmodern, analizează în principal publicistica lui Caragiale, cu referiri la momente relevante ale biografiei scriitorului, cu detalii savuroase despre lumea și obiceiurile contemporanilor săi, elementele de istorie și critică literară
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
unei „duble parodii”,parodia unei lumi-parodie. „Mitologia moftului” cuprinde varii subspecii, toate invenții ale presei, și efecte ale existenței-kitsch: „mitul revoluției”, „mitul progresului modern”, modelul cetățeanului responsabil, răsturnate parodic în imaginea rabelaisiană a unei „edenice” mahalale de absurd și perpetuu carnaval. Deși ia de multe ori forma unui joc speculativ, Planeta Moft este, în substanța ei, o temeinică cercetare a relațiilor dintre scriitorul (de literatură) și publicistul Caragiale, dintre universul său interior, cel al personajelor și lumea contemporanilor săi, o analiză
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
în ziarul „Înainte”, 1972), însă de o totală insignifianță. În publicistică, incisivitatea lui C. are răbufniri de pamflet. Compasiunea față de dezmoșteniții soartei se întovărășește cu ostilitatea față de spoliatori, demagogi și alți farsori care se pitesc îndărătul unor caraghioase „măști de carnaval”. Denunțând, cu un limbaj de stângă vehementă, „putrigaiul” atotstăpânitor, utopistul visează la „o perfecțiune a arhitecturii sociale”. În „panopticul” de politică externă, C. încondeiază în fraze acidulate hitlerismul tentacular și pe „frumosul Adolf”. Un stil alambicat, pretențios, gongoric înzorzonează notațiile
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
românească a celei de-a doua jumătăți a secolului al XlX-lea se regăsește, în ceea ce are ea mai reprezentativ, în C.l. Așa sunt, de pildă, capodoperele lui I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă (1879), O scrisoare pierdută (1884), D-ale carnavalului (1885). Făcând apel la umor, precum în O alegere la senat (1878) de I. Negruzzi, sau la comicul buf, ca în comediile lui Gh. Bengescu-Dabija O palmă la bal mascat (1871) și Cucoana Nastasia Hodoronc (1877) și în „cânticelele comice
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
o vizibilă plăcere a jocului estetic, intertextual, în Abu-Hassan sau în Kir Ianulea, la I. L. Caragiale, dar și cu o sugestie, puternică, de sterilitate și marionetizare („trăiri”, gesturi, vervă) a lumii lui „Mitică”, din Momente și schițe sau D-ale carnavalului. Cu dezvoltări, la Gala Galaction, narativ-parabolice, într-un orizont de umanism și etos popular, balcanic și oriental (Papucii lui Mahmud) sau în visul lui Stoicea (Moara lui Călifar), cel pus la încercare de diavol, dar și cu ecouri, tot la
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București, 1862-1864; Orele dalbe, București, 1864; Satire, București, 1867; Fabule alese, București, 1868; Călătoria printre secolii istorici, București, 1870; Opere complecte, vol. I: Limba română și
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Barba lui Ștefan cel Mare, Craiova, 1882; Comedia stelelor, Craiova, 1882; Palatul fermecat sau Crucea și sfoara, București, 1883; Biciul lui Dumnezeu, București, 1884; Cheia de aur, București, 1884; Confidențele unui om de inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București, 1858
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet otrăvit. E aici o lume letargică, aflată sub pecetea implacabilă a morții. Cartea, impregnată de filosofie thanatică, este romanul unei devorante iubiri și, în același timp, al unei mari farse, măștile și carnavalurile vestind atmosfera teatrală. În interiorul ficțiunii, autorul introduce o altă ficțiune - lunga serie de vedenii ale lui Hrisant Hrisoscelu, prizonier în lumea iluzorie a halucinogenelor, hrănindu-și clipele de supraviețuire cu preparativele pentru moarte. Se vădește aici, în tristul ei spectacol
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
încercat în paginile de mai sus să desci- frez arti culațiile mentalității mitice care generează practicile magico- rituale de acest tip. Concluziile mele sunt asemănătoare cu cele dintr-o carte ulterioară (din 1985) a aceluiași etnolog : în retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul e o sărbătoare ances- trală totală, anterioară creștinismului în Europa, care simbolizează „sacrul de transgresiune”, [...] în care sunt concentrate toate formele de dramatizare a timpului mitic [...]. În ansamblul lui, carnavalul reprezintă un complex ritual și ceremonial care are loc anual
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]