2,246 matches
-
de Matei Socor, opera Revuluția de Adrian Iorgulescu, D’ale carnavalului de Emil Lerescu, aceeași temă D’ale carnavalului de Hary Bella (reluată în muzicalul compus pentru premieră la Opera clujeană), generoasa temă a inspirat muzica pentru baletul D’ale carnavalului, imaginat în 1989 de Laurențiu Profeta, apoi Un pedagog de școală nouă de Anatol Vieru În ultimul timp, tânărul compozitor ieșean Leonard Dumitriu compune, după schițele lui Caragiale, operele de cameră Groaznica sinucidere de pe Strada Fidelității, Două loturi și opera
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
înțelegerii lumii, venită fatalmente cu vârstă, îmi pare că începutul secolului XXI este la fel de parșiv că și sfârșitul precedentului! Lumea literară nu e mai curată și nici mai bună; aceleași farse ale nimicniciei, aceleași interese parohiale, mult zgomot pentru nimic! Carnaval, măști și aripi de îngeri arse! Nu sunt un om al proiectelor urmărite cu îndărătnicie și strictețe. Febra îmbarcării pentru o călătorie (de orice fel) mă poate îndepărta multă vreme de la masă de scris. Iată cauza pentru care, în lanțuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
altitudinea și frigul din Quito după căldurile din El Oriente. Îmi iau rămas bun de la Maximiliano, care îmi spune că va organiza o croazieră pe Amazon în Decembrie Ianuarie, pornind din Peru și mergând către Manaus în Brazilia, în celebrarea carnavalului. Nu știu pe unde voi fi la sfârșitul lui Decembrie și rămâne să-i spun dacă sunt amatoare; îmi iau rămas bun și de la Ana și Carlos și părăsesc Ecuador-ul, după aproape trei luni petrecute aici. Următoarele două luni trec
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care suntem invitați să o vizităm. Poze mari, de aproximativ 1 x 1,5 m, înfățișează o lume sălbatică, neatinsă de civilizație: coline acoperite cu o vegetație luxuriantă, pampasuri nesfârșite, cătune locuite de oameni trăind la limita dintre epoci, fastuosul Carnaval de la Rio, obiceiuri rurale, folclor amerindian etc. Rețin în special două imagini pentru frumusețea lor deosebită, potențată de ingeniozitatea artistului fotograf: tunelurile verzi ale Amazonului, și alta, cu totul superbă, reprezentând dunga subțire a unui țărm într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe parcursul anului, se stropesc reciproc cu apă curată, pentru a se spăla de problemele anului care se încheie și pentru a avea parte de lucruri bune în cel care vine. Sărbătoarea Stropitului cu Apă s-a transformat, astăzi, într-un carnaval. Participanții, cu găleți în mâini sau lighene pline cu apă, stropesc din cap până-n picioare pe oricine le iese în cale. Persoana stropită nu se supără, dimpotrivă, face la fel. Pe stradă și în parcuri, oamenii aleargă cu gălețile în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în parcuri, oamenii aleargă cu gălețile în mâini și se stropesc reciproc. Peste tot se aud râsete, chiote de bucurie și urări, toate stropite cu apă. Sărbătoarea Torței În luna iunie, după calendarul tradițional chinezesc, minoritatea yi organizează un mare carnaval pentru a marca Sărbătoarea Torței, care cade în lunile iulie și august după calendarul gregorian. Pregătirile încep devreme, uneori chiar înainte de luna iunie. Sunt alese animalele ce urmează a fi sacrificate în timpul acestei mari sărbători, care începe de obicei din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București, 1862-1864; Orele dalbe, București, 1864; Satire, București, 1867; Fabule alese, București, 1868; Călătoria printre secolii istorici, București, 1870; Opere complecte, vol. I: Limba română și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Barba lui Ștefan cel Mare, Craiova, 1882; Comedia stelelor, Craiova, 1882; Palatul fermecat sau Crucea și sfoara, București, 1883; Biciul lui Dumnezeu, București, 1884; Cheia de aur, București, 1884; Confidențele unui om de inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București, 1858
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
de-o nostalgie inversă... Ar fi ușor a însemna nu numai țara dar chiar și secolul în care ar fi trebuit să se petreacă esistența lor cea adevărată... îmi pare c-am trăit odată în Orient și, când în vremea carnavalului mă deghizez cu vrun caftan, cred a relua adevăratele mele vesminte. Am fost întotdeauna surprins că nu pricep curent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat".. {EminescuOpVII 114} LA ANIVERSARĂ * Ea se numea Cleopatra, iar el Gajus Iulius Caesar Octavian
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o dată la 10 ani. La țară vor fi angajați chinezi cu ziua la sapă, în timp ce țăranii vor sta la televizor să urmărească tocșourile cu șeful statului. Marfă! Dar n-a fost, nu este și nu va fi rivuluție, ci doar carnaval. Trebuie să recunoaștem onest, revoluțiile ies prost la români. La circ ne pricepem însă cel mai bine. Suntem "nemții" derizoriului, ai bășcăliei, marii maeștri ai tocatului de frunză la câini. Ce înălțător! Eroul neamului trebuia să apară în fața poporului cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mi‑e bine! Stai pe lângă mine. Neliniștit, se așeză într‑un jilț tras în fața focului să privească flăcările. Auzind de boala bătrânului, Tommaso Cavalieri 22 și sculptorul Diomed Leo‑ ne Leoni 23 au mers să‑l vadă și, în timp ce afară carnavalul cuprinsese întrea‑ ga Romă, Michelangelo își dicta testamentul. Cu limbă de moarte lăsă să‑i scape ultima dorință: Trupul să‑mi fie dus la Florența, măcar mort s‑o mai văd! Către ora cinci, Michelangelo Buonarroti, muri. După înmormântare a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
insignele acestei retorici și nu se sperie că va fi socotit nesincronic. Cu toată invazia de imagini funerare, poemul erotic nu își pierde caracterul feeric. Dragostea continuă să fie o sărbătoare a simțurilor chiar și atunci când prin fața ei trece un carnaval de imagini agonizante. Roza este „floare de geniu” a poetului și, hrănită cu suflarea morților, ea dă o beție extatică albă. Z. prelungește cu o remarcabilă abilitate tehnică imaginea și prestigiul bardului care întreține cu aspră loialitate lumina în candela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
care ține seama de mimică și de travesti, de plăcerea de a fi altul sau de a fi luat drept erou. Aceasta apare la publicul suporterilor, public identificat cu sportivul sau echipa preferată, o atmosferă cu o bucurie de tip carnaval. Publicul păstrează plăcerea repovestirii competiției, a recitirii faptelor sportive neașteptate sau a revederii imaginilor sportive. Regula jocului sportiv ține de PLĂCEREA în a urmări iluzia. Jocurile fizice și ale inteligenței aparțin competiției. În spațiul de joc, agon apare o rivalitate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a avut prea mult succes. Repertoriul lor a fost găsit, se spune, un pic necuviincios! Amuzant motiv într-un oraș ca acesta! Cine ar lua acest act de pudibonderie drept o întoarcere la virtuțile antice ar comite o greșeală gravă! Carnavalul începe devreme, pe 1 ianuarie, ca în Italia, doar că nu există mascarade, ci baluri mascate, numite astfel de către afișele teatrului. Sala e pregătită într-adevăr pentru un bal: luminile strălucesc, parchetul e solid și bine netezit; orchestra e acceptabilă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu un manej în care fiecare merge la trap în cerc fără a-și schimba ritmul. Trebuie să ai toată răbdarea și flegma orientală pentru a găsi ceva plăcere în acest exercițiu: un parizian ar înțepeni aici. Adevăratele distracții ale carnavalului trebuie căutate în sala germană; balurile mascate își merită aici numele; oamenii vin mascați și se dansează. Societatea e poate puțin amestecată, dar aici se află tinerețea, vigoarea, mișcarea, viața, în fine. Nu se apreciază la justa ei valoare pasiunea
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
reda culoarea de abanos unei prea albe coame, nu e prea mult timp. Căsătoria se făcu și, asemeni tuturor căsătoriilor, își avu luna de miere mai mult sau mai puțin accidentată. Nimic nu-i prevestea soțului o soartă contrară, dar carnavalul fu prilejul acesteia. Pentru a-i face pe plac tinerei sale jumătăți, bătrânul soț trebui să petreacă mai multe nopți la bal; apărură guturaiuri, apoi afecțiuni mai grave; trebui să rămână la pat; dar cum să ții în casă o
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
tulburare profundă, dacă nu o revoluție. În străinătate, ne așteptam la o catastrofă; ziarele, corespondența particulară dovedeau o neliniște arzătoare. La București și în toată țara domnea un calm adânc. În timp ce deputații cereau detronarea domnului, bunul popor român rămânea neclintit; carnavalul continua. Municipalitatea dădea un bal pentru a sărbători aniversarea lui 24 ianuarie. Curtea dădea ea însăși două petreceri. Orașele, satele chiar trimiteau în fiecare zi asigurări de fidelitate. Furtuna, limitată la incinta sălii de ședințe, lăsa atmosfera politică a Principatelor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cusururile și ridicolul acestei clase sociale care a primit câteva reflexii ale civilizației moderne și mai ales ale civilizației franceze, pe care le-a deformat în modul cel mai plăcut. Comediile sale: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, D'ale carnavalului, și Conul Leonida față cu reacțiunea sunt adevărate capodopere care se joacă pe scenă de douăzeci de ani și se vor juca mult timp de acum înainte. Chiar dacă viciile și cusururile persiflate de Caragiale sunt din cele legate de o
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mi‑e bine! Stai pe lângă mine. Neliniștit, se așeză într‑un jilț tras în fața focului să privească flăcările. Auzind de boala bătrânului, Tommaso Cavalieri 22 și sculptorul Diomed Leo‑ ne Leoni 23 au mers să‑l vadă și, în timp ce afară carnavalul cuprinsese întrea‑ ga Romă, Michelangelo își dicta testamentul. Cu limbă de moarte lăsă să‑i scape ultima dorință: Trupul să‑mi fie dus la Florența, măcar mort s‑o mai văd! Către ora cinci, Michelangelo Buonarroti, muri. După înmormântare a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
eu, Pancevo, 1982; Pe când creșteam, Pancevo, 1985; Medalioane, Pancevo, 1986; 1985; Vitralii, Pancevo, 1987; Încercarea de a zbura, Novi Sad, 1988; Calea scorpionilor, Novi Sad, 1989; Hai, hui, pe cărărui, Novi Sad, 1990; Vânt de răsărit, Novi Sad, 1995. Antologii: Carnavalul cuvintelor, Novi Sad, 1995. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina”, 1996, 1, 61-62; Popa, Lit. rom. Voivodina, 269-281. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
în mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugând dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc., cu recuzita corespondentă, sunt termeni ce intră foarte adesea în ecuația imaginii, ilustrând registrul dinamic al imaginarului. Îi regăsim dimpotrivă în modelarea spațiului exterior (în ultimă instanță universul întreg e văzut ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de felul celor deja menționate, în ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-și desfășoară frenetic-jubilatoriu formele și culorile, în caracteristice mișcări de deschidere și etalare, de acumulare și succesiune, de interferențe și reverberații, de provocare la metamorfoză. Balul, carnavalul, dansul, performanțele saltimbancului sau îndemânarea jucătorilor de orice fel apar ca manifestări ale aceleiași vitalități sărbătorești, înscriindu-se, la nivelul discursului liric, într-o serie a ceea ce am putea numi întâmpinarea exclamativă a universului. Atât în reprezentările eului cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
universului. Atât în reprezentările eului cât și în cel al exteriorității, se dezvăluie natura carnavalescă a viziunii: „Sângele face salturi de necrezut subteran”, „Chiuie carnavalesc creierul în os”, „Strâns saltimbanc fiecare genunchi un clavir”, „Gând încordat ca un mușchi în carnaval”, „Final ezită glasul tău ca un trapezist”, - dar și, în aceeași Invitație la bal, versuri ca acestea, în care carnavalescul e transferat ambianței: „Vântul face reverențe”, „Frunzele colecționează autografe, parfum”, „Cerul șe unț echilibrist peste lacul în metal”, „Trenul politicos
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvântul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai târziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]