74,562 matches
-
fondului)“. ... 18. Din perspectiva criticii astfel formulate, Curtea învederează faptul că aspectele privind modalitatea de aplicare și interpretare a normelor juridice revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei sau, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înaltei Curți de Casație și Justiție, excedând, însă, sferei controlului de constituționalitate. În acest context, Curtea reține că prin Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
cauzei sau, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înaltei Curți de Casație și Justiție, excedând, însă, sferei controlului de constituționalitate. În acest context, Curtea reține că prin Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 31 iulie 2020, paragrafele 152-157, instanța supremă a reținut că „din perspectiva Legii nr. 101/2016, dreptul comun în materie îl
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de zile de la comunicarea hotărârii din primă instanță, și, respectiv, recursul, ce poate fi declarat tot într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei din apel, iar în ipoteza judecării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, soluția neputând fi decât aceea de trimitere spre rejudecare, ceea ce presupune reluarea judecății cel puțin din faza procesuală a apelului. Ținând cont de faptul că, deși a dat în competența de soluționare a
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
problema care suscită interes din partea autoarei excepției este aceea care derivă din folosirea de către legiuitor a sintagmei „rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond“. ... 20. Referitor la această problemă de drept, așa cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, precitată, din perspectiva Legii nr. 101/2016, dreptul comun în materie îl constituie Legea nr. 554/2004, și nu normele din Codul de procedură civilă, astfel încât, în acord cu prevederile art.
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
reținut că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, și Decizia nr. 820
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
prevederilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 40 lit. i) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Ancuța Blanariu în Dosarul nr. 1.784/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.014D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
nr. 317/2004, în redactarea anterioară Legii nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.784/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 40 lit. i) din Legea nr. 317/2004 privind
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
se analizeze acele criterii în mod cumulativ pentru toți solicitanții. Se arată că nu există criterii precise și nicio ordine prestabilită de aplicare a acestora sau o pondere a lor, aspect care dă naștere la arbitrar. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ancuța Blanariu în Dosarul nr. 1.784/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 40 lit. i) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară Legii nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2022. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu -----
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
comunicare prin intermediar, potrivit art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și nu poate fi asimilată depunerii personale la instanță, reglementată prin art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, așa cum au statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017, și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 605 din 22
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017, și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 605 din 22 septembrie 2016 și nr. 16 din 18 ianuarie 2018. ... 6. Din analiza considerentelor deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Curții Constituționale se observă că, în ipoteza transmiterii actelor de procedură prin fax sau e-mail, termenul de depunere ar expira la data încheierii programului de lucru al instanței, contrar
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar această interpretare trebuie să fie una general acceptată, putându-se realiza fie prin pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unor hotărâri prealabile, cum este, spre exemplu, Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică judiciară constantă (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 276 din
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 31 august 2021, cu următoarele modificări: 1. La articolul 3 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, parchetele de pe lângă curțile de apel
LEGE nr. 169 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255939]
-
ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Din analiza coroborată a normelor criticate se poate observa faptul că Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, precum și celelalte unități de
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 31 august 2021, cu următoarele modificări: 1. La articolul 3 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Parchetele de pe lângă Curțile de Apel
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
respectiv să solicite și să primească informații financiare sau analize financiare potrivit art. 7 sunt următoarele: a) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; ... b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; ... c) Departamentul pentru Lupta Antifraudă. ... (2) Accesul
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
din Justiție; ... c) Departamentul pentru Lupta Antifraudă. ... (2) Accesul celorlalte unități de parchet la registrul centralizat de conturi bancare, respectiv la informații financiare și analize financiare oferite de Oficiu se face prin intermediul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică. [...] (7) La solicitarea unui birou sau a unei autorități competente pentru recuperarea activelor, înființată sau desemnată de către celelalte state membre ale Uniunii Europene în temeiul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. ... 19. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii, în prealabil, fac trimitere la cele reținute în Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit căreia dispozițiile art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor, în sensul că
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
menționate, rămâne titular al drepturilor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legeacadru nr. 284/2010. ... 20. De asemenea, se face trimitere la Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a statuat că acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
5 martie 2018, deoarece Legea-cadru nr. 284/2010 a fost expres abrogată, începând cu data de 1 iulie 2017, prin Legea-cadru nr. 153/2017. În sprijinul acestei concluzii, se invocă Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, art. 58 alin. (1), art. 64 alin. (3) și art. 66 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. Intervențiile legislative pot viza un drept cuprins într-un act normativ doar în perioada
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 nu reprezintă o simplă așteptare legitimă, ci un veritabil drept, protejat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, intrat definitiv în patrimoniul titularilor acestora, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015. ... 40. Este evocată Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, și aplicabilă în
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
paragraful 23). ... 56. În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a amintit că prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme“ și
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
practici judiciare neunitare revine instanței supreme rolul de a o unifica. În sfârșit, Curtea reține că puterea de lucru judecat nu are semnificația obligativității precedentului judiciar față de instanțe, nerecunoscut în sistemul juridic din România. Faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu prerogativa constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii și că, în acest scop, poate pronunța soluții obligatorii pentru instanțele judecătorești nu poate conduce la concluzia că acestea din urmă sunt, în mod
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 referitoare la interpretarea dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 20 mai 2022 Dosar nr. 2.990/1/2021 Denisa-Angelica Stănișor - judecător, președintele Secției de contencios administrativ și fiscal, președintele completului Ionel Barbă - judecător la Secția de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]