14,997 matches
-
și Guvern. În analiza sa, CT Popescu pleacă de la un interviu pentru La Vanguardia al fostului președinte al ICR, Horia Radu Patapievici. "D-sa a afirmat următoarele: "Apropo, știu din surse sigure că lui Băsescu i-a fost oferită o casetă cu Mircea Geoană primind un sex oral și a refuzat s-o folosească. Este un om cinstit, credeți-mă." Cum sună litera de lege de la jurnalistul spaniol care i-a luat interviu d-lui Patapievici? "Dl. Patapievici n-a menționat
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
Geoană primind un sex oral și a refuzat s-o folosească. Este un om cinstit, credeți-mă." Cum sună litera de lege de la jurnalistul spaniol care i-a luat interviu d-lui Patapievici? "Dl. Patapievici n-a menționat existența vreunei casete privindu-l pe dl. Geoană". Fenomenal. Deci dl. Patapievici afirmă că d-lui Băsescu i s-a dat un obiect inexistent, care, în inexistența sa desăvârșită conține un sex oral. Mi se pare un construct ontologic în antiteză cu cel
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
spun eu!" Și-apoi, cum să nu-l credem pe dl. Patapievici, când el a fost plantat în fruntea ICR de cinstitul dl. Băsescu însuși? Subsemnatul, de pildă, cred (am voie?), că dl. Băsescu dacă ar fi avut o asemenea casetă n-ar fi dat-o pentru că știe foarte bine că Geoană n-ar fi scăzut în ochii logodnicei sale Românica pentru o felație, ba dimpotrivă. Primirea de sex oral nu e totuna cu primirea de șpagă. Sau este? Și dacă
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
ba dimpotrivă. Primirea de sex oral nu e totuna cu primirea de șpagă. Sau este? Și dacă este, e vorba de primit sau de dat? Poate ne lămurește dl. Patapievici. Dar să presupunem că dl. Băsescu n-a dat publicității caseta care nu este pentru că este un om cinstit. Atunci, dl. Patapievici, care tocmai a făcut public conținutul felațional al casetei, contrar opțiunii lui Traian Băsescu, ce fel de om este? Și când a ales să facă "dezvăluirea" atentul observator al
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
de primit sau de dat? Poate ne lămurește dl. Patapievici. Dar să presupunem că dl. Băsescu n-a dat publicității caseta care nu este pentru că este un om cinstit. Atunci, dl. Patapievici, care tocmai a făcut public conținutul felațional al casetei, contrar opțiunii lui Traian Băsescu, ce fel de om este? Și când a ales să facă "dezvăluirea" atentul observator al felației, felosoful dl. Patapievici, sub formă de apropo, fără să i se pună vreo întrebare? Taman pe 6 decembrie, într-
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
studii felosofice avansate, există colecții complete de Cancan, Click, Libertatea? Confirmarea experimentală triumfală a felosofiei care nu este o furnizează purtătorul de cuvânt în campanie al d-lui Băsescu, deputatul Sever Voinescu: "N-am văzut în viața mea o asemenea casetă. Caseta despre care vorbește președintele conține altceva și este absolut reală. Nu se referă la dl. Geoană primind sex oral". Știți ce e trist? Că în orice țară civilizată, un înalt demnitar al statului care ar fi comis o asemenea
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
felosofice avansate, există colecții complete de Cancan, Click, Libertatea? Confirmarea experimentală triumfală a felosofiei care nu este o furnizează purtătorul de cuvânt în campanie al d-lui Băsescu, deputatul Sever Voinescu: "N-am văzut în viața mea o asemenea casetă. Caseta despre care vorbește președintele conține altceva și este absolut reală. Nu se referă la dl. Geoană primind sex oral". Știți ce e trist? Că în orice țară civilizată, un înalt demnitar al statului care ar fi comis o asemenea manevră
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
Mircea Mihăieș Corto Maltese i se înfățișa cititorului - încă de la prima casetă - asemeni unei Pallas Athena născută din urechea lui Zeus, cu toate însușirile și trăsăturile conturate: cinic, arogant, ironic, longilin și leneș. Eroii de acțiune - dominanți în revistă - primeau o contrareplică de anvergură. Rațiunea de a fi a publicației era să
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
special în săptămînile care au urmat morții ei întrevedea această posibilitate cu un soi de euforie; venea acasă, îi zărea portretul de pe birou (poza 1), lua o carte ca s-o uite și instantaneu, amintindu-și de plicurile vechi din caseta de lemn, era atras ca de un magnet: în față i se deschidea perspectiva ispititoare a scormonirii unei vieți despre care avea prea puține cunoștințe, ceva ca o fisură în zid, prin care ar fi putut strecura mîna fără remușcări
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
-i dea sentimentul inconfortabil de a fi comis o infracțiune în protocolul post-mortem: nu, toate acestea nu existau. Și totuși, nu se putea hotărî să facă pasul - să întindă puțin mîna. În chip paradoxal, la început trecu peste detaliul deschiderii casetei cu destulă indiferență, ca și cum plicurile n-ar fi tăinuit decît niște nerozii dinainte știute, cel mult niște facturi imemoriale - în orice caz, niște spații perfect rectangulare de beznă. Curiozitatea, cum e și firesc, înflori în întuneric: în fiecare zi tot
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
presupus-o comparația cu două păpuși mecanice - comparație de care Barbu Varnali avea să se servească ori de cîte ori avea să evoce latura mai degrabă poncifă a acestei incartade: semănau - începuseră să semene - cu niște păpuși, învîrtindu-se în jurul unei casete cu scrisori care constituia unicul decor, unicul autor, unica intrigă; și niciodată nu erau mai aproape de o asemenea imagine ca în momentele fulminante ale respectivei incartade: atunci deveneau perfecți, cuprinși fiind de acea sinistră artificialitate, de acea monotonie a mișcărilor
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
am 28 de ani, sunt expert în automobile. Sufăr de o boală grea. Pasionat până la extrem... Abrașa scoate un sunet exclamativ, de bucurie amestecată cu plăcere. Sunetul motorului este incredibil. Silențios... - Cum torci tu, mânca-te-ar tata... Scoate o casetă din buzunarul interior al jachetei de piele neagră și o introduce în casetofon. Din aparat se revarsă ca cremă de fum acordurile lui Ceaikovski, "Spărgătorul de nuci". Începe "Dansul zânei prunelor zaharisite"... În jurul mașinii, mâțișori albi, tomnateci, se rotesc peste
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
propoziția ,halucinația indusă de televizor devine realitate". Iar subconștientul - poftim truism - nu e sărac în materie de imagistică trupească, iar Cronenberg nu se zgârcește nici el: vezi (în grosplan) cum plexul personajului se deschide pentru ca în el să intre diverse casete, care mai de care mai asemănătoare unor organisme vii, prin care este programat cam ca un VCR, numai că, în loc să devină un benign aparat de uz casnic, se metamorfozează de fapt într-o mașină de ucis lipsită de instinctul de
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
gazetăria oferind, cum scrie Mihail Sebastian, ,un contact direct, amplu și ascuțit, cu viața, cotidianul și psihologia"), dar și a jurnalelor și memoriilor, cărților de interviuri și anchete literare, la care se adaugă albume foto și almanahuri, conferințe radiofonice și casete cu înregistrări, anuare statistice (...) Prin consultarea tuturor acestor surse, autoarea se adâncește voit într-o experiență a detaliului semnificativ și evadează din prezentul metropolei noastre într-un trecut al ei mai bun. Diferențele frapante între ieri și azi o fac
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
nu cu autorul (și, firește, cartea-i), ci, de-a dreptul, cu ,tiparnița". Îi dă, de bună seamă, locul ei doar cine scrie de literatura veche. Dar mai încoa', în vremea noastră, orice maison d'édition aproape ajunge fapt de casetă tehnică și gata. Penultima, probabil (dacă mai punem la socoteală librăria, căzută din drepturi și ea), dintr-un șir de instituții care par că nu fac o literatură, însă-i căftănesc, din cînd în cînd, istoria. Așa o editură ai
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
la a doua vizionare. Daniel Auteuil și Juliette Binoche joacă rolurile a doi intelectuali de vîrstă mijlocie, cu cariere și o căsătorie, toate împlinite, bașca fiul lor, un puștan de 12 ani. Viața lor pașnică se tulbură odată cu primirea unor casete și desene, apoi telefoane anonime, toate părînd să conducă la o întîmplare din copilăria lui Georges (Auteuil). Comparîndu-l cu lungmetrajul precedent, te alegi cu ditamai paradoxul. Cu siguranță, povestea de thriller din Ascuns e mult mai neclară, refuzîndu-ți rezolvarea completă
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
cam aduce a Noaptea Sf. Bartolomeu, a fost recunoscut oficial abia hăt în 1999. Ceea ce desparte cele două lungmetraje într-un mod radical este "imaginea" în română și "cinematografia" în engleză. Există un alt film în Ascuns, primul constînd în casetele filmate în fața casei soților Laurent, apoi într-o mașină, apoi manual. Prima cameră, cea fixă, tipic Haneke, le filmează pe cele din urmă așa cum se derulează ele pe ecranul televizorului, dar suprapuse, neincluzînd imaginea ecranului. Tot "ecranizate" și neseparate de
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
Acum, pentru a nu se limita la doar atît, Haneke mai introduce un alt element debusolant. În imaginile pe care cei doi soți le privesc la televizor, intervine un insert, pe care ei nu îl bagă în seamă, deși analizează casetele la mare artă. Presupui că problema nu este că nu l-au văzut, ci că regizorul l-a "introdus" pentru uzul spectatorului. La rîndul său, insert-ul este continuat - mai tîrziu - de o imagine ce ține ceva mai mult. Ambele
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
în materie de teatru contemporan, asta nu doar în festival, ci, mai degrabă, în afara lui, este o bază de informații strînsă și organizată extrem de inspirat, poți să cumperi orice din librăria bine dotată din interiorul mînăstirii - am văzut și acum casete video cu și despre Kantor, pe care le-am achiziționat ca pe un trofeu acum zece ani - poți să bei un pahar de vin roșu, să te plimbi și să descifrezi ceva, ceva din alcătuirea unei mînăstiri, din ritualuri, din
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
prin mijlocirea televizorului, de isprăvile noilor promoții de școlari, văd profesori insultați, dacă nu bătuți, eleve înjunghiate în cancelarie (!!) de câte un fante jignit, aflu de necunoscuți care pătrund în stabiliment, ca să trafice droguri, de băiețași care câștigă bani cu casete porno, de proprie proveniență. Acum școlile sunt păzite de jandarmi, pe dinafară, de bodyguarzi în interior, unde camere video înregistrează orice mișcare. Lipsesc helicopterele, care să planeze permanent deasupra școlilor, tunuri de apă la îndemână, veste de glonț, pentru profesori
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
Moldovei pentru a strînge material documentar de la părinții cîtorva dintre minerii ,dispăruți": ,accidentul a fost cît se poate de accident, iar mașina în care mă aflam a fost și "jefuită", numai că hoții au furat din geanta de voiaj numai casetele pe care erau înregistrate povestirile părinților minerilor despre copiii lor dispăruți și caietul cu însemnări. Hoțul, sau hoții, dacă ar fi fost "cinstiți", ar fi trebuit să-mi fure casetofonul și alte obiecte personale cu destulă valoare bănească". Chiar după
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
Ah, pensionarii, acești inși cu chip de înțelepți, unii chiar de înger și cu suflet atât de plin de înțelepciuni că noi, tinerii, neînțelegându-i mai niciodată, îi numim cu seninătate senili... ...Surorii bunicii i-am pus în sicriu o casetă video cu telenovela respectivă și un videoplayer, iar în cavoul de marmură furată de la Rușchița, o masă, și un scaun... - ...Las'să mai vadă și ea din când în când, sărmana, a zis bunica printre hohote de plâns, că tare
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
sclipeau cu ani în urmă Fărîmiță Lambru și Romica Puceanu. Un precursor al manelelor, Dona Dumitru Siminică, voce de scopit și lălăială lîncedă, avea un succes nebun la intelectuali ciupiți, pînă în '89, nu pe discurile de la Electrecord, ci pe casete clandestine în care cînta Bidineaua și alte cîteva vechi compoziții, măscăricioase, cît se poate de țigănești. Astea însă făceau parte din patrimoniu. Să mă ierte oamenii de cultură culți care mitraliază manelele, dar înainte de a le refuza, ar trebui să
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
să scîrțîie, dar n-ai fi zis că se duce, vrea să vină înapoi, nici el nu știe prea bine de ce. Rudele lui, veri, verișoare, nepoți și-au trăit toată viața, aceea pe care le-o cunoaște Klaus, într-o casetă cu scrisori. Cu oamenii care-ar mai fi acum pe ulițe n-ar avea decît să-și dea binețe. Ce altceva, în fond, să-și spună? Și-atunci, dacă el tot nu-și mai amintește mare lucru, nici nu contează
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
cehă și invers, cercetătoare literară și profesoară, șefa Secției de limbă și literatură română a Facultății pragheze de Litere. Numele d-nei Libuse Valentová nu le este de altfel necunoscut cititorilor României literare. îl pot întâlni număr de număr înscris în caseta redacțională, d-na Valentová fiind unul din corespondenții revistei noastre în străinătate. Ceea ce ne transmite despre evenimentele culturale din lumea cehă este totdeauna interesant și impecabil formulat în românește. Dar nu poate un singur om, firește, oricâtă voință ar avea
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]