1,635 matches
-
profesor „măgar”.. Peste puțin timp, a plecat pe front, și, n-am mai auzit de el. Limba germană am continuat-o cu directorul Liceului Militar din Iași, col. Capverde. Pe profesorul Matei, l-am regretat cu toți. Capitolul II ȘI CASTANII AU LĂCRIMAT... Apăsat de amintirea, doar a unora dintre minunații și inegalabilii noștri profesori, m-am uitat pe fereastră, afară, în curtea școlii, în „Patratul cu castani”. Am tresărit.. Castanii care mi-au ocrotit întreaga copilărie și adolescență la umbra
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
col. Capverde. Pe profesorul Matei, l-am regretat cu toți. Capitolul II ȘI CASTANII AU LĂCRIMAT... Apăsat de amintirea, doar a unora dintre minunații și inegalabilii noștri profesori, m-am uitat pe fereastră, afară, în curtea școlii, în „Patratul cu castani”. Am tresărit.. Castanii care mi-au ocrotit întreaga copilărie și adolescență la umbra lor,.. păreau niște moșnegi, împovărați de ani, frânți de șale și lipsiți de vlagă. Era mai mult decât deprimant, să-i vezi cât de scunzi au ajuns
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
profesorul Matei, l-am regretat cu toți. Capitolul II ȘI CASTANII AU LĂCRIMAT... Apăsat de amintirea, doar a unora dintre minunații și inegalabilii noștri profesori, m-am uitat pe fereastră, afară, în curtea școlii, în „Patratul cu castani”. Am tresărit.. Castanii care mi-au ocrotit întreaga copilărie și adolescență la umbra lor,.. păreau niște moșnegi, împovărați de ani, frânți de șale și lipsiți de vlagă. Era mai mult decât deprimant, să-i vezi cât de scunzi au ajuns. Rezemat de pervazul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care nici uitarea nu le poate stinge. N-am puterea să pot face ordine în lumea din mine... Vroiam să plâng... dar nu puteam. Mă simțeam ca o pasăre care fusese ținută multă vreme în colivie și uitase să zboare. Castanii și-au clătinat crengile.. și, altă salbă de frunze galbene au rătăcit o vreme în aer.. și, sau așezat pe pământ. „Cât de scunzi au ajuns !..” mă pomenii murmurând. Capul îmi uruia ca o râșniță. Simțeam cum mă învăluie o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Capul îmi uruia ca o râșniță. Simțeam cum mă învăluie o liniște grea, apăsătoare, ca întunericul chipul unui bolnav. Totuși aș plânge... Aș plânge să mă satur, dar mi-am pierdut lacrimile și, le tot caut și nu le găsesc..! Castanii, și ei parcă lăcrimau... părea, că ar vrea să spuie ceva... Frunzele, le cădeau ca lacrimile.. „Și copacii plâng !”, mă pomenii gândind cu voce tare. Niște pași, rari... și un glas cunoscut, mi-au risipit gândurile... Tresării... Era colegul și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a dreptul fantastic.. Pereții, micuței capele, parcă dispăruseră, încăperea prelungindu-se și lățindu-se... dincolo de spațiul real.. și, totul părea că plutește într-un vis feeric... Capitolul III „... OMUL CA FRUNZA, ZILELE LUI CA FLOAREA CÂMPULUI..” Afară, în „Patratul cu castani”, ne întâmpina o zi frumoasă și caldă.. chiar prea caldă, pentru octombrie. Soarele se suise pe cer, aproape de amiezi. Vântul mângâia frunzele îngălbenite ale bătrânilor castani, cu un foșnet blând... abia șoptit. Castanii, care ne-au ocrotit copilăria și adolescența
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Capitolul III „... OMUL CA FRUNZA, ZILELE LUI CA FLOAREA CÂMPULUI..” Afară, în „Patratul cu castani”, ne întâmpina o zi frumoasă și caldă.. chiar prea caldă, pentru octombrie. Soarele se suise pe cer, aproape de amiezi. Vântul mângâia frunzele îngălbenite ale bătrânilor castani, cu un foșnet blând... abia șoptit. Castanii, care ne-au ocrotit copilăria și adolescența la umbra lor deasă, împovărați de ani.. păreau niște moșnegi frânți de șale, istoviți și lipsiți de vlagă. Desfrunziți, cu trunchiul noduros și crengile strâmbe, sucite
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
spune chiar el,. ”.. Biruit de atitudinile unora din contemporanii săi, „pirosești” scaunul mitropolitan..”, în care păstorise aproape patru decenii. Și, astfel.. Slăvitul, luminatul Mitropolitul Veniamin Costache, a trecut la cele Sfinte, ca simplu monah... un simplu monah..! În „Patratul cu castani” se lăsă o liniște deasă, că-ți puteai auzi bătaile inimii. Tulburătoarea viața a Mitropolitului... ne copleșea. Pe vremea aceea, răzvrătirile, nemulțumirile, tulburările populare se țineau lanț atât în Moldova cât și în Muntenia. Milostivul Mitropolit, totdeauna a luat partea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
iuțeala gândului, începu depănarea amintirilor, singurele bunuri pe care le luam cu mine. Cu fiecare pas, școala ieromonahului Veniamin rămânea în urmă... Cu capela... cu sălile de clasă și holurile largi și lungi fără sfârșit; rămâneau în urmă lăcrimând bătrânii castani, care ne-au ocrotit la umbra lor adolescența... Dar, mai ales, rămâneau neasemuiții noștri dascăli, care ne-au învățat să ascultăm glasul tainic din inima pământului strămoșesc, să ne uităm adânc în trecutul lui, și să-l iubim. Trecutul tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
elementelor însumate ale stemei orașului FĂGET, județul TIMIȘ Descrierea stemei: Stema orașului Făget, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut tăiat în bară. În prima parte, pe fond albastru, trei frunze, două de fag, interpuse de una de castan, toate de aur. În partea a doua, pe fond roșu, o troița de argint însoțită de trei brâuri ondulate, din același metal. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - frunză
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
din același metal. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - frunză de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea așezării; - frunză de castan evocă, de asemenea, floră locală, în oraș existând "Aleea castanilor"; - brâurile ondulate vorbesc despre apa care scalda teritoriul așezării, favorizandu-i dezvoltarea - Bega; - troița simbolizează credință ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor. Anexă 6
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - frunză de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea așezării; - frunză de castan evocă, de asemenea, floră locală, în oraș existând "Aleea castanilor"; - brâurile ondulate vorbesc despre apa care scalda teritoriul așezării, favorizandu-i dezvoltarea - Bega; - troița simbolizează credință ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor. Anexă 6 STEMA ORAȘULUI LUPENI este publicată în Monitorul Oficial al României
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
nr. 26, județul Sibiu. 193. Veghes Sorin, născut la 20 martie 1960 în localitatea Boholt, județul Brașov, România, fiul lui Emil și Cornelia, cu domiciliul actual în Austria, 8055 Graz, Kubeckgasse 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, Str. Castanilor bl. 61, sc. A, ap. 8, județul Brașov. 194. Peianov Svetozar, născut la 26 noiembrie 1957 în localitatea Sanmartinu Sârbesc, județul Timiș, România, fiul lui Sava și Cosana, cu domiciliul actual în Austria, 8641 St. Marein, Bohlerstr. 4, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
arborele mango și arborele de pâine Înalt, cu frunze mari, arborele În flăcări (Flamboyant tree) cu crengile Întinse și Înțesate cu flori de un roșu-aprins, foarte decorativ. În poieni deschise se Întâlnesc arbori mari, rămuroși, cu coroană bogată și deasă, castanul de Tahiti, numit ivi care se caracterizează prin coaja sa groasă de culoare gălbuie și frunzișul des. În cele din urmă ajungem În pădurea tropicală cu arbori de mahon, diferite specii de pini, folosite la fabricarea mobilei. Cu cât Înaintăm
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Formulați cel puțin În două feluri propozițiile ce le veți obține din cuvintele de mai jos: a) de pădure, cele mai, fructele, vitamine, conține, multe b) sunt, mai, școlar, clasa, din, cel, mic, eu; c) strada, sunt, infloriți, lor, pe, castanii; d) din școală, sunt, cei, silitori, În clasa, mai, copii, voastră. FIȘE DE LUCRU CLASA a IlI-a 1. Puneți la plural următoarele substantive: țara, pământ, frate, câmpie, vrabie, munte, miel, cocor, școală, rândunică, copil, tărâm. 2. Găsiți și scrieți
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
permisiunea să fotografiez această icoană, dar sunt refuzat, politicos și foarte ferm, în același timp. Sampling. Un TIR este parcat de-a lungul uneia dintre străzile adiacente pelerinajului, strada Colonel Langa, vizavi de Mitro polia Catolică. O stradă dominată de castani seculari și superbe case de secol XIX, marea majoritate în ruină, lăsate să moară pe picioare. Cred că a intrat „în dispozitiv” ieri- noapte, pentru că nu l-am remarcat în ziua precedentă. Lângă camion, un rând constant, cam 20-30 de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Articolul 1 Se transmit din administrarea Grupului Școlar Agricol Oradea, în administrarea Universității Oradea, imobilele din municipiul Oradea, str. Magheru nr. 26, Castanilor nr. 17 și Pitagora nr. 2, formate din clădiri și terenul aferent, cu caracteristicile specificate în anexa, care face parte din prezenta hotărâre. Articolul 2 Pentru elevii claselor IX-XII de liceu, ai anilor I-II de școală profesională și ai
HOTĂRÂRE nr. 452 din 8 septembrie 1993 privind transmiterea unor imobile din administrarea Grupului Şcolar Agricol Oradea în administrarea Universitatii Oradea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123374_a_124703]
-
Argeș. 207. Borcea Roxana Elenă, născută la 5 ianuarie 1969 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Călin Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 21432 Malmo, Eriksfaltsgatan 14 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bacău, str. Castanilor nr. 5, sc. B, ap. 5, județul Bacău. 208. Stojic Victoria, născută la 7 septembrie 1951 în localitatea Padea, județul Dolj, România, fiica lui Tudoran Victor și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia, 41519 Goteborg, Merkuriusgatan 69/15, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
13, județul Hunedoara. 255. Garea Adrian, născut la 9 aprilie 1966 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, fiul lui Garea Jean și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8461 Ehrenhausen, Obervogau 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lupeni, Aleea Castanilor bl. 14, ap. 27, județul Hunedoara. 256. Aftode Constantin, născut la 18 februarie 1956 în localitatea Piatra-Neamt, județul Neamț, România, fiul lui Aftode Gheorghe și Frasina, cu domiciliul actual în Austria, 3283 St. Anton an der Jussnitz, Gnadenberg 15, cu
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
Lămâița Gabriela (Patriche), născută la 17 noiembrie 1967 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Patriche Vasile și Lămâița, cu domiciliul actual în Austria, 2102 Bisamberg, Josef Dabschstr. 10/2/13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bacău, Str. Castanilor bl. 4, sc. A, ap. 20, județul Bacău. 550. Bogman Sorin, născut la 18 octombrie 1970 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Gavril și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Pachmanngasse 13/9, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
284. Barta Valentin, născut la 28 iunie 1964 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Barta Gheorghe și Manciu Ana, cu domiciliul actual în Germania, 36396 Steinau a.d. Str., Burgweg 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița, Str. Castanilor nr. 58, județul Caraș-Severin. 285. Ionce Ioan, născut la 21 octombrie 1961 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Ștefan și Rafila, cu domiciliul actual în Austria, 2640 Gloggnitz, Zeillestr. 10/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Traian
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
298. Petre Gohring Jan, născut la 4 iulie 1967 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Petre Decebal și Gheorghiță, cu domiciliul actual în Germania, 80995 Munchen, Gustav Schieferstr. 3 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Constantă, Str. Castanilor bl. 9, ap. 7, județul Constantă. 299. Schildorfer Nastaca, născută la 29 aprilie 1968 în localitatea Sacel, județul Maramureș, România, fiica lui Danci Dumitru și Gafia, cu domiciliul actual în Austria, 3385 Prinzersdorf, Linzerstr. 7/1/1, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
din fiii lui Horia, fiind unul din centrele de rezistență maghiară, refăcut încă de două ori, este așezat pe un bot de deal și este vizibil din șoseaua Alba-Iulia Teiuș. La botul dealului, în 1947 încă se mai înălța un castan uriaș, sub care localnicii spuneau că însuși Horia, venit în ajutorul fiului său, a luat masa. În legătură cu acest castel circulau în regiune mulțime de povești și legende. Se spune că judecata lui Horea, Cloșca și Crișan s-a făcut de către
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acolo, era mort, era bătrân deja și atunci... În curte stăteați toți împreună sau pe zone geografice? În tot timpul zilei eram în curte. Ce făceai în curte? Fie că îți mai căutai o zdreanță, dacă mai stăteai sub un castan la umbră, că erau castani în curte, sau, dacă nu, te-ai plimbat de jur-împrejur, că era o curte destul de mare. Și grupuri-grupuri îi vedeai plimbându-se... Se lucra și la ateliere, că erau ateliere de țesătorie, unde se produceau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deja și atunci... În curte stăteați toți împreună sau pe zone geografice? În tot timpul zilei eram în curte. Ce făceai în curte? Fie că îți mai căutai o zdreanță, dacă mai stăteai sub un castan la umbră, că erau castani în curte, sau, dacă nu, te-ai plimbat de jur-împrejur, că era o curte destul de mare. Și grupuri-grupuri îi vedeai plimbându-se... Se lucra și la ateliere, că erau ateliere de țesătorie, unde se produceau țesătură subțire din bumbac... Acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]