1,078 matches
-
și Myrna Phelps sunt membri ai colectivului de cercetare. Cetatea Halmyris a fost inclusă în Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național în Secțiunea a III-a - zone protejate, la puntul g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine. Săpăturile arheologice au început aici în 1981. În anul 2000, în incinta sitului arheologic al cetății romane "Halmyris", a fost descoperită o bazilică episcopală. Pe 15 august 2001, în cripta situată sub altarul acesteia
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
III) și membru în consiliul stiințific al Institutului (între 1982-1990 a fost președinte al acestuia). Gh. Poenaru-Bordea a avut o intensă activitate de arheolog al Olteniei romane, participând susținut la săpăturile de la Sucidava și Romula, ca și la cercetarea celor mai multe castre din valea Oltului sau a celor de la Sâmbotin și Bumbești-Jiu. A prezentat contribuții la trei congrese internaționale de studii asupra frontierelor romane (1972, 1976 și 1979) și a devenit membru al Comisiei Internaționale de Arheologie de la Roma, a fost colaborator
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
a Imperiului Roman, drept care acestea au ridicat cetăți defensive în vârful Cetățuia, la Gura Vitioarei și în alte locuri de pe valea Teleajenului. Ulterior calea a fost utilizată de către legiunile romane în timpul Războaielor Daco-Romane și a fost păzit spre sud de castrele de la Drajna, Mălăiești și Târgșoru Vechi. Spre nord trecătoarea a fost vegheată de castrele de la Cumidava, Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Vitioarei și în alte locuri de pe valea Teleajenului. Ulterior calea a fost utilizată de către legiunile romane în timpul Războaielor Daco-Romane și a fost păzit spre sud de castrele de la Drajna, Mălăiești și Târgșoru Vechi. Spre nord trecătoarea a fost vegheată de castrele de la Cumidava, Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a Dracului, ieșea dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
acest lucru a dus la speculații considerabile, odată cu cercetările arheologice, cu privire la șederea de la curtea sa. Paisprezece locații diferite au fost propuse, printre care Kernavė și Vilnius. Săpăturile arheologice oficiale au început în 1979, după ce o porțiune a locului numită „Tronul castrului lui Mindaugas” s-a prăbușit. În prezent, orașul găzduiește o mare sărbătoare pentru Ziua statalității. Ordinul livonian s-a folosit de alianța lor cu Mindaugas să dobândească controlul asupra terenurilor samogițiene. În 1252 a aprobat cererea Ordinului de construirea Castelului
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
nume important este cel al lui Ionică Tăutu (1798-1828), boier moldovean. A fost educat acasă de niște refugiați francezi, dobândind o cunoaștere amplă a filosofiei politice. Îi citează pe Locke, Rousseau, Montesquieu, Voltaire, dar și autori obscuri precum Sabatier de Castre. Ideile sale s-au răspândit mai mult prin corespondența sa și pamfletele sale politice. Dar a lăsat și anumite lucrări interesante, precum "Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii" sau "Cercare împotriva deiștilor și materialiștilor". Intenția sa a fost să construiască o
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de 1,80 metri"". Acesta era situat pe terasa joasă inundabilă a Dunării, fapt pentru care aproximativ o treime din suprafața fortificației a fost distrusă de ape. Astăzi, din suprafața sa se păstrează o porțiune de 225 x 300 m. Castrul este înscris la Nr. 55, în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Teleorman, Cod LMI 2004 TR-I-m-B-14218.02, ca un Castru din sec. II - III, Epoca romană, aflat în satul Poiana; comuna Ciuperceni, locația "La Culă”. În Repertoriul Arheologic Național
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
fortificației a fost distrusă de ape. Astăzi, din suprafața sa se păstrează o porțiune de 225 x 300 m. Castrul este înscris la Nr. 55, în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Teleorman, Cod LMI 2004 TR-I-m-B-14218.02, ca un Castru din sec. II - III, Epoca romană, aflat în satul Poiana; comuna Ciuperceni, locația "La Culă”. În Repertoriul Arheologic Național, situl arheologic de la Poiana - "La Culă" - situat la 400 m pe malul stâng al Dunării Epoca medievală, Epoca romană / sec. XIV
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
insulă (formal numită ""), aflată pe brațul drept al Dunării. Fondarea academiei de vară Atlantykron în vara anului 1989 este datorată lui Alexandru Mironov, Aurel Cărășel și Sorin Repanovici. Organizată pe o insulă din apropierea comunei Topalu, sătul Capidava, în apropierea fostului castru român omonim, "Capidava", tabăra Atlantykron este sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit "World Genesis Foundation" și de "Comisia națională a României" de pe lângă UNESCO. Prima ediție a taberei de vară Atlantykron s-a ținut în vara anului 1989
Atlantykron () [Corola-website/Science/321274_a_322603]
-
tipuri de bunuri. Giganticele Horrea Galbae de la Roma au fost folosite nu numai pentru a stoca cereale, dar și pentru ulei de măsline, vin, produse alimentare, îmbrăcăminte și chiar marmură. Hambarele se întâlneau atât în orașe romane cât și în castrele și "villae rusticae" romane. Până la sfârșitul perioadei imperiale, Roma a avut aproape 300 de horreum-uri pentru a satisface cererea acesteia. Cele mai mari horreum-uri au fost enorme, chiar și după standardele moderne; Galbae Horrea conținute 140 de camere la parter
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
ani. -urile mai mici (deși similare) au fost o caracteristică standard a orașelor romane, orașe și forturi în tot imperiul; bine conservate exemple de horreum-uri militare au fost excavate de-a lungul Zidului lui Adrian din Anglia, în special la castrele Housesteads, Corbridge și South Shields. Primule horreum-uri au fost construite în Roma spre sfârșitul secolului al II-lea î.Hr. , primul cunoscut fiind construit de nefericitul tribun Gaius Gracchus în anul 123 î.Hr. Termenul a ajuns să fie aplicat oricărui loc
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
probabil efectuată doar prin muncă manuală. Este de presupus că cele mai mari "horreum"uri vor fi avut astfel un personal alcătuit dintr-un număr enorm de muncitori. Horreum-uri au fost descoperite în capitala Daciei, "Ulpia Traiana Sarmizegetusa", precum și în castrele romane "Jidava", "Potaissa", "Samum", Răcarii de Jos. Localitatea Șura Mare din județul Sibiu a fost atestată pentru prima oară drept "Magnum Horreum" cândva între anii 1332-1335; probabil aici existând un horreum de mari dimensiuni.
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
rurală cu așezări răslețe. Obiecte scumpe ca scutul de la Battersea, găsit în râul Tamisa în apropiere de Chelsea, sugerează că zona a fost importantă; este posibil ca așezări importante să fi fost la Egham și Brentford și a fost un castru la Uppall, dar nici un oraș nu a fost găsit în regiunea Londrei romane, zonă care în prezent este cunoscută drept „centrul comercial al Londrei” (City of London). Numeroase vârfuri de lance și arme din epoca bronzului și din epoca fierului
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
mărturie a așezărilor în regiune: unelte din piatră, fragmente ceramice, urne funerare etc.. În vremea dacilor, pe aceste locuri a fost ridicată dava cunoscută sub numele de Rumidava sau Ramidava (după diversele izvoare istorice); cucerită de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stancă" sau "piatră"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construită pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat și numele localității de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes făcea
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stancă" sau "piatră"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construită pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat și numele localității de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și Hoghiz. Mai târziu, pe vestigiile dacice se formează localitatea prefeudală: prin construirea cetății de sus, în
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
Castrul roman este amplasat la o altitudine de 1500 m pe "Platoul Jigorul Mare", de lângă satul Bănița, județul Hunedoara. Fiind un castru de marș, el a fost construit de romani în perioada războaielor daco-romane în vederea cuceririi capitalei dacice Sarmisegetuza Regia. Fortificația
Castrul roman de la Jigorul Mare () [Corola-website/Science/316997_a_318326]
-
Castrul roman este amplasat la o altitudine de 1500 m pe "Platoul Jigorul Mare", de lângă satul Bănița, județul Hunedoara. Fiind un castru de marș, el a fost construit de romani în perioada războaielor daco-romane în vederea cuceririi capitalei dacice Sarmisegetuza Regia. Fortificația are formă rectangulară cu dimensiuni de 310 m, pe laturile de nord și sud, și 240 m, pe laturile de vest
Castrul roman de la Jigorul Mare () [Corola-website/Science/316997_a_318326]
-
exact al celor 3 fortificații liniare de pământ ce traversează Banatul de la N la S, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
a monumentelor istorice sub codul LMI: . Hălmagiu, străveche așezare românească, este situată într-o depresiune, la extremitatea estică a actualului județ Arad. Cea mai veche atestare documentară este un hrisov de danie de la anul 1211, în care se amintește de „castru Halmagiu”. La 1359 este amintit primul voievod al românilor din Hălmagiu pe nume Bibarch, iar la 10 aprilie 1451, Iancu de Hunedoara confirmă pe voievodul Moga din Hălmagiu în drepturile sale de voievod al românilor din regiunile Căpâlna, Băița și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
ale Imperiului Otoman și de consolidare a puterii habsburgice pe plan local. Are statut legal de monument istoric cu Codul LMI: AB-II-a-A-00088. Anterior epocii în care a fost construită, în același loc s-au mai aflat alte 2 fortificații precedente: Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina (106 e.n.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII). Expansiunea militară otomană spre Europa de Vest a luat sfârșit în 1683 sub zidurile Vienei prin biruința armatelor austro-polone. Victorioși, Habsburgii au avansat militar și politic spre
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
teritoriul României este al poetului roman Publius Ovidius Naso, exilat Tomis (azi Constanța), unde a fost găsit și sarcofagul său. Lapidariul din Turda conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul orașului Turda, mai ales în castrul roman Potaissa, între care și sarcofage. La "Muzeul de arheologie Callatis" din Mangalia este expus sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch., descoperit cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia. Pe unul dintre capacele sarcofagului au
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
atât în primul cât și în al doilea război mondial. Și în ianuarie 1999 defileul a fost teatru de bătălie între jandarmi și minerii conduși de Miron Cozma. La sud de orașul [[Bumbești-Jiu, pe malul stâng al Jiului, se află [[Castrul roman de la Bumbești-Jiu (2)]]. Situl arheologic "Vârtop”, datează din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice din anul 2010, la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127 dar este total părăsit și nepăzit. Tismana” [[Categorie:Localități în județul Gorj]] [[Categorie
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
mai capabili să rămână în Dacia. Deși îi promisese că-l va trimite la Roma, împăratul îi poruncește lui Tiberius să rămână în Dacia pentru a întări poziția romanilor în teritoriul cucerit, a construi fortificații de apărare în nordul regiunii, castre și monumente care să glorifice puterea Romei. Mergând cu oastea sa înspre nordul Daciei, Tiberius este atacat într-un sat de un tânăr dac (Ovidiu Moldovan). Generalul dispune incendierea satului și crucificarea tânărului, dar căpetenia dacă Ciungu (Ștefan Ciubotărașu) îi
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
în războiul cu romanii. Pe drumul către locul unde trebuia să construiască o cetate, generalul este călăuzit de Ciungu și apoi de marele preot dac (Emil Botta). Tiberius se oprește într-un loc aflat în munți, horărând să ridice acolo castrul roman. Fără ca el să știe, în munții din apropiere se afla o așezare unde se retrăseseră bătrânii, femeile și copiii dacilor. Gerula sosește acolo, aducându-l cu el pe Bastus pe care-l obligă să recunoască că și-a trădat
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]