1,043 matches
-
Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente care au stat la baza etnogenezei poporului român. Față de alte castre cel de la Cătunele se situează
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente care au stat la baza etnogenezei poporului român. Față de alte castre cel de la Cătunele se situează printre cele mai mari. Ridicat pe o terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la Cătunele se situează printre cele mai mari. Ridicat pe o terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În provincie romană, În castrul de la Cătunele a rămas pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În provincie romană, În castrul de la Cătunele a rămas pentru paza regiunii o garnizoană. De la această garnizoană ne-a rămas un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În provincie romană, În castrul de la Cătunele a rămas pentru paza regiunii o garnizoană. De la această garnizoană ne-a rămas un ,,Signum militarea” , În forma unei mîini de bronz ce purta o ,,Victoria ” , pe vîrful degetelor. În prima jumătate a secolului III castrul de pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
romană, În castrul de la Cătunele a rămas pentru paza regiunii o garnizoană. De la această garnizoană ne-a rămas un ,,Signum militarea” , În forma unei mîini de bronz ce purta o ,,Victoria ” , pe vîrful degetelor. În prima jumătate a secolului III castrul de pămînt a suferit o restaurare a valului și a șanțului său de apărare. Așezarea civilă se Întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit cu soldații și coloniștii romani. Castrul nu a mai fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi evacuat În timpul lui Aurelianus (271-275). Ajungem În Evul Mediu și amintim că
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit cu soldații și coloniștii romani. Castrul nu a mai fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi evacuat În timpul lui Aurelianus (271-275). Ajungem În Evul Mediu și amintim că moșia din hotarul Ploștinei și al Roșiuței și pînă În dealul de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
teritorială făcută de-a lungul ocupației. Se spune că în această perioadă atît de scurtă, geții ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un atac de anvergură condus de Cornelius Lentulus împotriva geților. S-a jefuit tot sudul Munteniei dar și Banatul a avut de suferit atenția acestor prădători. Cotizo nu a rămas dator și iarna i-a încălzit pe romani dînd foc castrelor și cetăților din sud. Presiunea romană se întărește asu-pra geților tot mai mult. Marea răscoală a geților din Panonia este înăbușită în anul 9.e.n., o parte a populației este deportată iar zona a devenit o provincie romană cu consecințe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ion Al.-George este arheologic. Poetul evocă trecutul daco-roman, restabilind până și litera latină (procedeul, parnasian, era și al lui Vasile Pîrvan). De fapt poetul minulescianizează, înlocuind Ecbatana cu Roma și hieratismul asiro-babilonean cu antichități romane (S. P. Q. R., castre, aqvile, lyre, kratere). GEORGE MURNU Adevăratul clasicist este macedoneanul George Murnu. Apariția Iliadei în românește (1907) constituie un moment fundamental în evoluția limbii române. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibal Caro, Iliadei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
loc în primii ani ai stăpânirii lui Dioclețian, la puțin timp după anul 284, întrucât în timpul martirajului, Epictect îi spunea lui Astion că de șaptesprezece ani îl are fiu duhovnicesc. După sosirea la Halmyris, cei doi au rămas în afara castrului roman, în cartierul marinarilor, ca doi cetățeni romani civili, adevărați peregrini. Acolo nu exista nimeni care să-i poată recunoaște. Iar după ce „sfinții, oameni ai lui Dumnezeu, și-au găsit locuință potrivită în orașul amintit, aduceau acolo mulțumire lui Dumnezeu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
drumurilor și podurilor strategice, romanii au dat o atenție deosebită celor de pe Jiu și Olt, și celui ce taie Oltenia de la Dobreta la Romula, prin Pelendava. În scena CVI a Columnei, se văd două coloane de legionari, desfășurate între două castre, unul patrulater și unul rotund 30; coloana din față se află la capătul unui pod păzit, a cărui intrare este reprezentată în formă de scară. Pe sub pod curge un râu, din care, cu gamela, un soldat ia apă; acesta este
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
navigabilității. Mai trebuie observat că, în secolul II e.n., apele Jiului nu mai puteau să inunde nici la niveluri excepționale terenul de luncă din stânga sa, pe care se afla așezarea civilă autohtonă și pe care romanii au edificat un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus așezării civile geto-dace, având ca obiectiv apropiat paza și întreținerea podului de peste Jiu, s-a aflat în zona Mânăstirii Bucovățul Vechi - Coșuna și a fost împotmolit de viiturile râului. Cu ocazia restaurării din anul 1926 a mânăstirii, s-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
blocuri paralelipipedice din piatră cochiliferă de 1-1,5/0,5/0,4 m, zidurile fiind înălțate cu cărămizi ștampilate Numerus Maurorum 32; tot din cărămizi romane erau construite clopotnița și chiliile. Astfel de cărămizi de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în regiunea de munte Jiul are un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil nici chiar pentru o simplă cărare. Și în perioada romană, pentru a se trece din Oltenia peste munte, se părăsea valea și calea Jiului la castrul de la Bumbești, de la intrarea în defileu, se traversa apa pe malul drept și de aici se lua poteca de picior și de transport cu samarul pe cai ce treceau muntele peste Pasul Vîlcanului. Dacii denumiseră înaintea romanilor cursul acestui râu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume derivat din latinul nigra; spre izvoare are un mic afluent - Nerganița. Este în discuție originea numelui Lotrului; se varsă în Olt, lângă castrul roman de la Arutela (Alutela). În limba latină avem pentru "tîlhar" expresia latro. Acest cuvânt apare într-o inscripție romană găsită lângă Herculane, menționând pedepsirea unor astfel de loturi, ce uciseseră un funcționar roman din Orșova (Dierna). De fapt, într-o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
An. Acad. Rom., 1880. 38 Bogdan I., Documente și regeste, București, 1902. 39 Popescu-Spineni M., op. cit., 1978 (p. 93). 40 Id., (p. 102 și harta nr. 37). 41 Etapă de la Dunăre spre Transilvania prin Pasul Vîlcan; Tg. Jiu a urmat castrului roman de la Bumbești, așa cum drumului roman Drobeta-Bumbești, i-a urmat cel medieval Vidin-Calafat-Craiova-Tg. Jiu. 42 Documente, B, Țara Românească, vol. I, Buc., 1966 (sub nr. 148, pp. 243-246). 43 Constantin Stolnicul, Index geographicus, 1700 (BAR, C. CXX.III.40). 44
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]