1,147 matches
-
Viața Romînească, 7, vol. 27, nr. 9, 1912, p. 346. „Toate-s vechi” e prima parte din versul 2 al „Glossei” lui Eminescu. în revistă, din vina corecturii (capitol la care lunarul ieșean nu stătea prea bine), ultimul vers al catrenului apare astfel: „Publicat în Zenda Vesta”. 3. Le secret professionnel, Librairie Stock, 1922, p. 24. „Notre siècle est pourri de littérature”, va adăuga Cocteau cîteva pagini mai încolo. 4.-5. Opere, p. 363. 6. Vezi: „Bibliografie”, în A. Vlahuță, Scrieri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
secolului XX. Nu e primul și nici cel mai pasionat dintre scriitorii romîni care o frecventează. „Plumb de iarnă” a fost publicată în 1914. Cu doi ani înainte Topîrceanu, cinefil împătimit, scrisese sonetul „La cinematograful mut” și făcea, într-un catren, această mărturisire excesivă: „Pe mormînt aș vrea să-mi scrie/ Următorul epitaf:/ «Ăsta-și întîlnea iubita/ Doar la cinematograf!»”. Deși, cu o anumită distanță critică, în același interval de timp, Ion Trivale evoca „mirajul magic al cinematografului”, care dă iluzia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ochii de cafea, / Din genele Ilincei”- „Puțin”) în viața lui Arghezi sau o (iarăși) Ileană („Spune-mi tu, subt curcubeu, Ileană/ești bucuria și norocul meu ?/ Mi-ai căzut în cale ca o geană/dintr-o pleoapă a lui Dumnezeu” - „Catren”) în cea a lui Blaga? Ileana e, aci, cred, un nume generic pentru o fată frumoasă, urmașă a Ilenei Cosînzeana. Nu vreau să lungesc șirul exemplelor, dar unele din aceste nume se întîlnesc (chiar și Rada) la mulți poeți de la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît îl ciocănește/ Tot mai mult se întărește”. Al doilea scîrțîie: „Nicăieri nu se lucrează/Mai sever și mai discret,/Decît în cabina rece/La Instrucție și Parchet”. Fără îndoială, în atmosfera destinsă a banchetului, ambele, și la fel celelalte catrene (căci vor fi fost dublul sau triplul numărului „mostrelor”), au plăcut și amuzat. Autorul articolului (probabil și autor de epigrame) pare literalmente încîntat. Relatarea sa e, din punctul meu de vedere, un document semnificativ, întrucît conține rețeta cam tuturor petrecerilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1938, după așa-numita „revoluție din februarie”, făcută de Carol II, au fost închise mai multe crîșme cu proprietari evrei, între care și localul „Gutman”, frecventat de intelectualitate. Ecourile durerosului eveniment au fost surprinse astfel de pomenitul Sphynx, în două catrene ce oscilează între tristețe și mobilizare: „S-a tras oblonul veselei «Sorbone» (parodie a versului «S-a stins viața falnicei Veneții» - n. m.) / Clienții de la mic la mare / Au hotărît să dea o telegramă / Ca semn de ndreptățită indignare. / (Telegrama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin „Poema rondelurilor”) Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de rima: - monorima este potrivirea silabelor la mai multe versuri și se Întâlnește În poezia populară; - rima Împerecheată - versurile rimeaza două câte două, primul cu al doilea, al treilea cu al patrulea; - rima Încrucișată, sau alternativa, primul vers al unui catren rimeaza cu al treilea, al doilea, cu al patrulea; - rima Îmbrătișată; primul vers rimează cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea. Este un tip de rima mai rar folosit de poeti. Se Întlnește În sonete, poezie cu formă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aceste două momente marchează destinul literar al marelui poet dincolo de gustul estetic al epocilor perindate. Poezie clasică prin excelență, atât În ceea ce privește structura dar și specificul lirismului, „Mezul iernei” se distinge printr-o particularitate a elementelor de versificație. Alcătuită din patru catrene, ca majoritatea poemelor din ciclul „Pastelurilor”, poezia cultivă versul lung, cu cezură. Măsura versurilor e de 15 -16 silabe, ritmul, la o analiză simplă, pare a fi iambic, dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
15 -16 silabe, ritmul, la o analiză simplă, pare a fi iambic, dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un anapest ( /) sau un peon IV ( /) și chiar un amfibrah ( / /) la Începutul versului al doilea din primul catren și situația se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simplă, pare a fi iambic, dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un anapest ( /) sau un peon IV ( /) și chiar un amfibrah ( / /) la Începutul versului al doilea din primul catren și situația se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se pare, că și prin acest mijloc poetul amplifică forța sugestivă a expresiei. La o primă lectură, poezia pune pe cititor În fața unor necunoscute, impuse de structură. O primă necunoscută are ca punct de plecare latura sonoră a celor două catrene, sugerând parcă o monotonie melodică aparte, cantabilitatea ei melopeică nu este dată numai de ritmul iambic și rima total diferită de a altor poezii ale poetului, ci și prin coloana sonoră, dată de dispunerea vocalelor Închise și deschise. Există Însă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și deschise. Există Însă o posibilitate a rostirii În condițiile diferite ale interpretării În mai multe feluri a laturii ei sonore. Ritmul, cum s-a mai spus, este iambic; ipotetic, putem porni de la o aranjere iambică a silabelor În ambele catrene, dar e dificilă și nepotrivită o asemenea interpretare. Autorul a meditat din punct de vedere formal, asupra acestui aspect și se pare că a făcut aceasta pentru a realiza latura sonoră pe un portativ pe care se succed cele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
chiar dacă avem În față o poezie simbolistă. Schema metrică a primei strofe are următoarea alcătuire, fiecare vers având zece silabe. Cea de a doua strofă este perfect simetrică, interpretarea ei necunoscând alte elemente structurale. Se observă că În cele două catrene există un număr egal de iambi (8) și peoni (6) (5 peoni IV și 1 peon II). Ritmul muzical nu cunoaște de la o strofă la alta modificări de natură contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie „plumb” În cele două catrene, În finalul versurilor I și IV și la cezura versurilor. Egal este și numărul de silabe (Și flori de...; Pe flori de...) până la cuvântul „plumb”. La nivelul cuvintelor se pare că nu sunt probleme În legătură cu sensurile. Toate sensurile cuvintelor curg
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
verbului, prima oară la persoana a III-a plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nr. 6, nov. 1985, pp. 31-33. Blaga, Lucian, Laulu ennen nukahtamista (Cântec înainte de a adormi), Kuutamosonaatti (Sonata lunii), Runoilija (Stihuitorul) și Runo (Poezia), traducere de Tuula Teiri, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, pp. 38-39. Blaga, Lucian, Heinäsirkka (Greerușa), Nelisäe (Catren) și Nelisäkeitä kauniista tytöstä (Catrenele fetei frumoase), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 12, martie 1998, pp. 27-28. Blandiana, Ana, Vanhemmat (Părinții), Pitäisi (Ar trebui), Matka (Călătorie) și Rukous (Rugăciune) - traducere de Pirjo Raiskila. Ehto (Condiție) și Muistatko
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
31-33. Blaga, Lucian, Laulu ennen nukahtamista (Cântec înainte de a adormi), Kuutamosonaatti (Sonata lunii), Runoilija (Stihuitorul) și Runo (Poezia), traducere de Tuula Teiri, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, pp. 38-39. Blaga, Lucian, Heinäsirkka (Greerușa), Nelisäe (Catren) și Nelisäkeitä kauniista tytöstä (Catrenele fetei frumoase), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 12, martie 1998, pp. 27-28. Blandiana, Ana, Vanhemmat (Părinții), Pitäisi (Ar trebui), Matka (Călătorie) și Rukous (Rugăciune) - traducere de Pirjo Raiskila. Ehto (Condiție) și Muistatko uimarannan? (Îți aduci aminte plaja
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 4 cu poeziile Urare și Din a vremilor risipă, avea o vârstă, nici nu împlinise 30 de ani, nu publicase nici un volum, și un poet, un mare poet, «marele mag», Macedonski, om la 60 de ani, îi expediase un catren care prevestea un destin, versuri pe care le reproduc Ion Voiculescu și Liviu Grăsoiu în volumul Poezii de V. Voiculescu, Editura Minerva, 1983, Biblioteca pentru toți - «Poetului dr. V. Voiculescu : Sub cerul-n veci întunecat Trăiși o viață întristătoare Răsari
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
delicatețele” sale. Ghiulul domnesc de pe inelarul lui nu era mai niciodată același. Zăbovea des, dar fără exces, în fața unui pahar pe care îl cânta în fel și chip...Ionel Teodoreanu, avocatul și scriitorul avea și el verva lui. Cincinat împrăștia catrenele peste tot, după cum știau toți prietenii. Dar soseau în jurul mesei lui Voiculescu și alte fețe care de care mai prietenoase cu poezia, proza și teatrul: Ion Marin Sadoveanu, Gh. D. Mugur, îndrăgostit de folclor, Popescu Gheorghian, „aventurier” pe cărările munților
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în care termenul înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]