3,300 matches
-
X, nr. 1-2, 1924, p. 5. 14. Ibidem, p. 6. 15. Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980, p. 8. 16. Bazându-se pe autori ca J.St. Mill, Maiorescu opune înțelegerii aprioriste a spațiului, timpului sau cauzalității o înțelegere asociaționistă. Citându-l pe Mill, el prezintă dezacordul dintre Kant și criticii apriorismului drept un dezacord dintre cei care „acordă mai mult mobilării primitive a spiritului sau mai mult asocierilor de idei produse prin experiență”. (Prelegeri de filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
afectează în mod masiv dinamica internă a familiei prin mecanisme ca dizolvarea sistemului normativ, folosirea forței în reglementarea relațiilor, accentuarea sentimentelor de neputință și vulnerabilitate, totul întărit de consumul de alcool. Putem formula ipoteza că factorul cel mai important în cauzalitatea violenței împotriva femeii în societatea noastră nu ține de persistența modelelor tradiționale, ci de dezorganizarea socială. Modelele culturale intervin, de regulă, în facilitarea manifestărilor violente și mai puțin în generarea lor cauzală. d) Prima parte a perioadei de tranziție introduce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
legătura dintre două elemente, legătură care este tăiată: - fie - în primul sens al izolării - legătura între o amintire, o judecată, o idee, și afectul care în mod normal ar trebui să le însoțească; - fie - în al doilea sens - legătura de cauzalitate între două conduite, două afecte, două gânduri, situație în care legătura nu este tăiată, ci doar ignorată de către subiect. În sfârșit, izolarea poate conduce la refuz. După Hanus (1994), „în absența durerii, eul adoarme la chemarea sirenelor refuzului. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este bine să evidențiem faptul că esența proiecției rezidă în deplasare. Proiecția operează astfel prin deplasare în superstiție, gândire magică, recurgere la mitologie sau basm, precum și în vis, delir sau transfer. De fiecare dată se produce o deplasare a unei cauzalități interne - obiect de angoasă - spre exterior. În același timp, această deplasare poate fi foarte costisitoare din punctde vedere energetic. De fapt, partea proiectată care eliberează eul dintr-o stare de tensiune presupune totodată pierderea unui conținut psihic. Dar cum va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de adunarea, enunțarea și publicarea unor date și documente (lucru meritoriu În condițiile accesului limitat la arhive), o parte importantă a istoriografiei românești despre comunism nu a reușit să depășească faza de evocare evenimențială și să facă pasul spre interpretarea cauzalităților și spre fabricarea unor teorii explicative despre trecut. școala istoriei conceptualizante și interdisciplinaritatea metodelor de cercetare și analiză nu sunt Încă suficient de dezvoltate În România. Cercetătorii se opresc la simpla Înșiruire de evenimente, fără să penetreze stratul superficial al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
stratul superficial al datelor și cifrelor, fără să caute răspunsuri la interogații de tip „de ce lucrurile s-au petrecut așa și nu altfel?”. Istoria nu este Însă numai narare a marilor sau micilor evenimente, ea este un șir logic de cauzalități și efecte. Istoria conceptualizantă, inițiată de școala de la Annales și practicată acum În mediile academice occidentale, Înseamnă o istorie care vizează generalul, care este capabilă să extrapoleze detaliile, să depășească erudiția, și, pornind de la particular la general, să abstractizeze fenomenele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
asemenea, analizează anumite aspecte formale ale poveștilor vieții - mai exact, modul în care se construiește coerența de-a lungul unei povești. Linde a analizat treisprezece interviuri privind alegerea profesiei, examinând diferite modalitățile de creare a coerenței, printre care ordinea temporală, cauzalitatea și continuitatea. Linde s-a concentrat aici asupra nivelurilor morfologic și discursiv ale textelor mai degrabă decât asupra poveștilor în ansamblul lor, fiind atentă la forme și nu la conținuturi. Dincolo de clasificarea presupusă de modelul nostru, variatele demonstrații din studiile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se referă la coeziunea narațiunii. Elementele unei narațiuni bine construite ( „o poveste bună”) includ povestea propriu-zisă (sau intriga în curs de desfășurare), un obiectiv bine definit, o serie de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce femeile tind să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
reluat și comentat ideile care au generat verticalitatea spiritului, iudaismul și mijloacele sale morale, interferate adeseori de luminile elitei, dar și ale culturii populare române, maghiare, elene, slave, germane. Istoria evreității privită ca o deschidere, în care nu primează explicația, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, ci înțelegerea stilului de viață, corespunzându-i forța creatoare, individualitatea și realitatea practică. Prezența evreilor în Balcani și în Polonia datează din antichitate, urme ale habitatului lor, cimitire, sinagogi, monede, inscripții pe piatră fiind descoperite cu deosebire în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
specifice ale publicului său. Chiar în momentul în care ziaristului i se cere o știre în legătură cu ceea ce se întâmplă, publicul gândește ceea ce se întâmplă în termenii romanului bine construit și recunoaște că viața este reală numai dacă îi apare sustrasă cauzalității, reunificată și selectată ca intrigă. (U. Eco, 2005, p. 202) Intrăm astfel într-un problemă extrem de delicată a analizei de discurs mediatic: ficționalizarea discursului, faptul că, prin supraevenimențializarea lumii (expunerea exagerată la informație) ne îndepărtează de actualitate, de credibil. 1
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
capitale” poate fi o știre. „Palatul de Justiție intră în reparații capitale după o sută de ani” reprezintă un fapt divers, fie și din cauza contextului implicit al evenimentului. Identificăm două procedee majore de creare a faptului divers. O relație de cauzalitate aproape aberantă: „A murit din cauza râsului”. Faptul divers trebuie să stârnească uimirea cititorului mai accentuat decât știrea. Cu cât faptul divers este mai îndepărtat de o situație comun-reală, cu atât va fi mai interesant. Inexplicabilul: fenomene paranormale, unele crime și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi mai interesant. Inexplicabilul: fenomene paranormale, unele crime și sinucideri etc. Faptul divers suspendă brutal întrebarea (de ce?) pentru simplu fapt că o implică. Cineva a răpit un copil. Nu pentru bani, cum s-ar crede, ci dintr-o dragoste nefirească. Cauzalitatea neobișnuită reprezintă o sursă de inspirație nelimitată pentru faptul divers: un englez intră în Legiunea Franceză pentru că nu mai vrea să petreacă Revelionul cu bunica sa, un copil este pretins de două mame etc. Roland Barthes ia în discuție o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la Poliție să reclame furtul propriei mașini. Faptul divers implică o surpriză și acest lucru implică existența raporturilor: a) cauze mici/efecte mari (un accident aviatic devine fapt divers dacă el a fost provocat de impactul cu o cioară). b) cauzalitate provocată/cauzalitate așteptată (un copil care dispare cu bona sa te duce cu gândul la o crimă sau la o răpire). Logica faptului divers intervine atunci când aflăm că este vorba de o înscenare, de o răfuială între soți. Înșelată, așteptarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să reclame furtul propriei mașini. Faptul divers implică o surpriză și acest lucru implică existența raporturilor: a) cauze mici/efecte mari (un accident aviatic devine fapt divers dacă el a fost provocat de impactul cu o cioară). b) cauzalitate provocată/cauzalitate așteptată (un copil care dispare cu bona sa te duce cu gândul la o crimă sau la o răpire). Logica faptului divers intervine atunci când aflăm că este vorba de o înscenare, de o răfuială între soți. Înșelată, așteptarea noastră generează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de mișcări efectuate cu membrele superioare, inferioare sau cu tot corpul, mersul, alergarea și toate celelalte deprinderi motrice. Conceptul de activitate desemnează o formațiune organizată relativ autonomă, indecompozabilă, a vieții social-umane. De asemenea, aceasta deschide posibilitatea unei determinări obiective, depășind cauzalitatea subiectivă prin scop, proprie acțiunii. Punctul de plecare al oricărei activități îl constituie o necesitate care implică organizarea în vederea realizării sale (necesitatea de a se hrăni determină producerea alimentelor, necesitatea de reglementare a relațiilor umane creează activități de reglementare morale
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
o definiție simplă ar fi, după Edmond Nicolau și Al. Popovici: „se identifică existența unui sistem ori de câte ori se pune în evidență o relație între minimum două mărimi sau obiecte.” Jacques Popper definește sistemul insistând asupra finalității acestuia văzut ca o cauzalitate dirijată : „un sistem este o mulțime de elemente distincte grupate între ele, cu o anumită finalitate “ observând , în context cu definițiile anterioare, că : oricât de mare ar fi complexitatea organizării elementelor sistemului, există o structură care definește explicit interacțiunile existente
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
incursiune în problemele epistemologice ale științelor socioumane în general și ale științelor educației în special cu observațiile lui H. Kupffer (în op. cit., p. 25) referitoare la implicațiile pe care răscrucea socială postmodernă le are asupra educației: - dispare logica unică a cauzalității. Pedagogul nu mai deține controlul absolut asupra zonei educației și nu se mai poate bizui pe faptul că anumite acțiuni, decizii și stiluri ale educației conduc spre scopurile dorite; - totul este improvizat, fie și pentru o perioadă scurtă. Pedagogul nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
expunerile, discuția și dezbaterea, învățarea prin cooperare etc. 2. Inteligența logico-matematică este capacitatea de a folosi numerele pentru a rezolva probleme și pentru a face raționamente. Cei care au dezvoltată această inteligență pot înțelege și identifica cu ușurință relațiile de cauzalitate, pot opera ușor cu numere și cantități și pot efectua rapid operații. Ei învață cel mai bine prin intermediul numerelor, formulelor și al schemelor logice. De regulă, sunt organizatori buni și le place să utilizeze tehnologia. Din perspectiva predării, se recomandă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mecanism cauzal direct Între un set de idei și un anume rezultat politic 1. Desigur, În analiza socială, asumarea oricărei legături cauzale automate Între diferiți factori și rezultate politice este amăgitoare. Mai degrabă este vorba de o perspectivă flexibilă asupra cauzalității, o viziune potrivit căreia contextele teoretice sunt Înțelese ca filtre pentru conceptualizare și acțiune. Ele oferă categorii prin intermediul cărora sunt identificați subiecții, obiectele, problemele și agendele politice rezonabile ale lumii relațiilor internaționale. De-a lungul timpului, aceste contexte teoretice au
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acea noapte incredibilă. Acea experiență le-a deschis posibilități aflate dincolo de simțurile lor occidentale. Însă imersiunea În viețile lor tipic americane i-a adus la sentimente mai raționale. Cu cât cercetau mai mult, cu atât vedeau că simple forțe de cauzalitate au condus de la un lucru la altul. A fost asta și asta și asta - o cascadă de evenimente combinate cu o lovitură zdravănă care i-a făcut să facă o rotație de 360 de grade. Totuși, tobele fuseseră grozave, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
profesor, dar mi s-a spus că, din cauza poziției tatălui meu, acest lucru era imposibil și am renunțat să mă pregătesc pentru facultate. De aceea uram faptul că tata era comunist. Era o problemă de caracter, dar avea și o cauzalitate spirituală. Eu dintotdeauna am avut o înclinație puternică pentru religie, dar tatăl meu era materialist, raționalist. De aceea nu ne înțelegeam. Dacă discutam ceva legat de religie, își bătea joc de mine spunând: « Termină cu prostiile astea cu Dumnezeul!» Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de exemplu, credința într-o ordine naturală, înțeleasă diferit de la o epocă la alta.<ref id="80">Robin G. Collingwood, An Essay on Metaphysics, cu o introducere de Rex Martin, Clarendon Press, Oxford, 1998, pp. 49-55.</ref> Sau credința în cauzalitate și în sensul progresiv al timpului istoric. Astfel de credințe nu se confundă cu presupunerile noastre subiective și nu sunt extrase din experiență. Sunt acceptate în chip tacit, odată cu limba pe care o vorbim și cu acel cod elementar propriu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să știe nimic 104 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE în legătură cu nimicul“. Între timp însă, știința face loc unor entități și fenomene care nu mai au nimic din imaginea clasică a obiectului. Invocă frecvent entități indeterminate spațial și temporal, libere în privința cauzalității, absolut instabile și totuși reale. Nu e vorba despre nimicul ca atare, dar intervine tot mai mult o discretă familiaritate cu aparițiile nimicului și ale nonsensului. Omul de știință, în destule situații, nu le mai înlătură acum fără judecată, ca
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este, de exemplu, credința întro ordine naturală, înțeleasă diferit de la o epocă la alta.<ref id="80">Robin G. Collingwood, An Essay on Metaphysics, cu o introducere de Rex Martin, Clarendon Press, Oxford, 1998, pp. 49-55.</ref> Sau credința în cauzalitate și în sensul progresiv al timpului istoric. Astfel de credințe nu se confundă cu presupunerile noastre subiective și nu sunt extrase din experiență. Sunt acceptate în chip tacit, odată cu limba pe care o vorbim și cu acel cod elementar propriu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
să știe nimic 104 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE în legătură cu nimicul“. Între timp însă, știința face loc unor entități și fenomene care nu mai au nimic din imaginea clasică a obiectului. Invocă frecvent entități indeterminate spațial și temporal, libere în privința cauzalității, absolut instabile și totuși reale. Nu e vorba despre nimicul ca atare, dar intervine tot mai mult o discretă familiaritate cu aparițiile nimicului și ale nonsensului. Omul de știință, în destule situații, nu le mai înlătură acum fără judecată, ca
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]