2,977 matches
-
inima lor, Începuseră să strige «Ura, am scăpat de nemți!»” . La ora 6 dimineața, Candiano-Popescu și mulțimea au vrut să atace și cazarma trupei de linie, dar aici maiorul Polizu s-a opus răspunzându-i cu baioneta În mână. De la cazarmă, Candiano-Popescu, În calitate de prefect „improvizat”, a mers la Închisoarea orașului, unde a eliberat un număr de arestați. Apoi a dat ordin de concentrare a tuturor dorobanților și grănicerilor din județ și la ora 10 s-a adresat și comandantului grănicerilor din
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
a tot ce venea din Germania”. Ca un simptom al acestei stări sufletești - arăta Maiorescu În continuare - trebuia Înregistrată și acțiunea fostului căpitan de artilerie, Candiano-Popescu, care În ziua de 8/20 august 1870 a pus mâna pe Prefectură, pe cazarmă, pe telegraful din Ploiești și a proclamat detronarea principelui Carol. „Nechibzuita revoltă” nu se poate Închipui fără o Înțelegere cu șefii Partidului Liberal și a fost, prin urmare, de Îndată reprimată de guvernul Junei Drepte. Maiorescu concluzionează că nu se
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
de-a doua zi urmau să aibă loc inaugurarea localului universității, vizite la Seminarul Veniamin, la bisericile Trei Ierarhi și Sf. Nicolae, iar seara reprezentația de gală de la Teatru. Pe 22 octombrie, regele avea programate deplasări la Școala Militară, la Cazarma din Copou, la Spitalul militar, la Școala de arte și meserii, la Școala Normală „Vasile Lupu”, la noul Abator și la Palatul Administrativ, iar regina avea să se Întâlnească cu profesorii universității și să viziteze Școala centrală de fete. Seara
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
XE "Ferdinand" nu le permitea să lupte sub steagul guvernului maghiar. Remarcabilă este și Împrejurarea că inițiativa a aparținut, aproape tot timpul, soldaților și gradaților, adică, În fond, unor simpli țărani părăsiți de ofițerii lor, internați și mutați prin toate cazărmile din Ungaria, Încarcerați și amenințați cu execuția. Tot atât de ieșit din comun este și faptul că pe parcursul unui război civil care a cunoscut atâtea orori, grănicerii năsăudeni nu au fost trimiși În fața plutonului de execuție, deși s-ar fi putut găsi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Szilágysomlyó), a făcut un lung popas în satul Ip (Ipp). În timpul popasului, într-unul din carele de muniție, a explodat o cutie întreagă cu grenade de mână, rănind mortal un vizitiu și un ofițer de la muniții. Ostașii capturaseră grenadele în cazarma din Marghita (Margitta) și, în loc să le dezactiveze, le-au încărcat în care, unde din cauza hurducăielii, s-au activat și au explodat. E posibil ca atunci să se fi născut legenda "coșului cu mere împănat cu grenade" (conform căreia un localnic
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
aplicația tactică de cooperare pe hartă cu Armata a 2-a „DORNA 1989”. 1989, 17 decembrie se aplică indicativul „Radu cel Frumos”. În această perioadă întregul efectiv al unității a fost alarmat și a luat măsuri pentru paza și apărarea cazărmii, deoarece începuseră evenimentele din decembrie 1989. 1990, 15 ianuarie conform ordinului ministrului apărării naționale, începând cu data de 15.01.1990 se înființează Comandamentul Militar Județean Iași, subordonat Comandamentului Militar Teritorial Bacău prin regruparea: Centrului Militar Județean Iași; Statului Major
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
serviciilor religioase specifice cultului creștin ortodox, activități și programe cultural educative, precum și de sprijinul celor în nevoie, prin diferite acțiuni sociale. Se numără printre ctitorii Bisericilor „Sf. Dumitru Izvorâtorul de Mir”, ,,Sf. Gheorghe” și ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” din cazărmile militare din garnizoana Iași. Ofițerul este căsătorit și are doi copii născuți în anii 1991, respectiv 1993. Participarea Centrului Militar Zonal la activități desfășurate în Garnizoana Iași CENTRUL MILITAR JUDEȚEAN NEAMȚ Centrul Militar Județean Neamț s-a înființat la data
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
armate desfășurate de-a lungul graniței. Principalul mijloc de realizare a acestui obiectiv l-a constituit patrularea în zona de responsabilitate, în special pe graniță, verificarea efectivelor, armamentului și tehnicii de luptă desfășurate în dispozitivul de luptă sau dispuse în cazărmi, supravegherea căilor de comunicații și contactul permanent cu autoritățile civile și militare și cu populația civilă care s-a dovedit foarte cooperantă și foarte deschisă în a ne sprijini. Condițiile în care mi-am desfășurat activitatea au diferit de la o
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
Mihail Sturza ca reședință de vară. În decursul vremurilor, ansamblul de la Mănăstirea Frumoasa i s-a dat diverse folosințe: reședință domnească de vară, apoi mănăstire. După secularizarea averilor mănăstirești (mănăstirtea fiind închinată la Sinai), curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, apoi în Spital militar pentru boli de ochi, Spital de copii, Școală primară. Schimbările de destinație și-au spus, treptat, cuvântul. Nedesmințându-și și astăzi numele, biserica Frumoasa este o podoabă de preț a Iașului. 17
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sigur că nu-i spunea nimeni nimic. Dar ideea era să mai vorbim și noi, iar el venea repede ca să afle și el ce și cum. S.B.: El era prea insignifiant ca să-i spună cineva ceva. M.N.: Știți că în cazarma noastră, construită de ruși, clădirea comandamentului era o fostă clădire de apartamente. Practic, fiecare două birouri reprezentau cele două camere ale fostelor apartamente, despărțite între ele de o mică baie și o chicinetă. Dincolo de biroul comandantului era biroul secretarului de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fără rezerviști. M.N.: Exact, cu precizarea ca Ștatul de pace avea și el niște funcții neîncadrate, nu avea încadrări sută la sută. Divizia de tancuri avea un nivel de încadrare bun. Dar dacă la alarma de luptă generală unitatea părăsește cazarma sută la sută, cazarma rămâne goală, la alarma de luptă parțială, tu pleci dar în același timp trebuie să-ți păzești cazarma că după asta s-ar putea să urmeze alarma generală cu mobilizare. Din cele 64 de tancuri, unde
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cu precizarea ca Ștatul de pace avea și el niște funcții neîncadrate, nu avea încadrări sută la sută. Divizia de tancuri avea un nivel de încadrare bun. Dar dacă la alarma de luptă generală unitatea părăsește cazarma sută la sută, cazarma rămâne goală, la alarma de luptă parțială, tu pleci dar în același timp trebuie să-ți păzești cazarma că după asta s-ar putea să urmeze alarma generală cu mobilizare. Din cele 64 de tancuri, unde procentul de încadrare era
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Divizia de tancuri avea un nivel de încadrare bun. Dar dacă la alarma de luptă generală unitatea părăsește cazarma sută la sută, cazarma rămâne goală, la alarma de luptă parțială, tu pleci dar în același timp trebuie să-ți păzești cazarma că după asta s-ar putea să urmeze alarma generală cu mobilizare. Din cele 64 de tancuri, unde procentul de încadrare era mare, undeva la 90% la echipaje, nu puteai să le scoți pe toate pentru că trebuia să asiguri gardă
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
după asta s-ar putea să urmeze alarma generală cu mobilizare. Din cele 64 de tancuri, unde procentul de încadrare era mare, undeva la 90% la echipaje, nu puteai să le scoți pe toate pentru că trebuia să asiguri gardă în cazarmă, gardă care prin planul de măsuri se mărea, nu mai era la nivelul de pace, se trecea la paza întărită a cazărmii. Nu mai spunem că o parte dintre tancuri se găseau ori în proces de mentenanță ori în reparație
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
undeva la 90% la echipaje, nu puteai să le scoți pe toate pentru că trebuia să asiguri gardă în cazarmă, gardă care prin planul de măsuri se mărea, nu mai era la nivelul de pace, se trecea la paza întărită a cazărmii. Nu mai spunem că o parte dintre tancuri se găseau ori în proces de mentenanță ori în reparație. Deci, nu aveai cum să ieși cu 64 de tancuri. Noi am ieșit cu treizeci și ceva, cred că undeva către 40
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
zis să spună mai departe că a venit un zănatec cu tancurile și a spus că trage în ei dacă nu pleacă din Piață. L-am întrebat pe comandantul lor dacă nu i-ar fi mai bine să plece în cazarmă la el și până la urmă ne-am înțeles omenește și a plecat. Nu puteam rămâne în același loc toți pentru că cine știe ce ieșea? Am pus tancurile mai spre mijlocul Pieței, unde nu prea era lumină, și m-am dus la Minister
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ordinul? I.T.: Cam pe atunci, nu-mi aduc aminte exact. L-a chemat Vasile, l-a dezarmat și l-a trimis la biroul meu să dea o declarație cu privire la întreaga lui activitate de la începutul Revoluției. Eu am fost plecat prin cazarmă vreo jumătate de oră și când am revenit la birou l-am găsit pe Friptu plângând. L-am întrebat ce are și mi-a spus că Vasile vrea să-l trimită la pușcărie pentru că îl pune să dea declarații, dar
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și-și luau permisie și stăteau până sâmbăta următoare la club. S.B.: Practic nu erau militari. I.T.: Nu. Deci, după plecarea în Piață, într-o jumătate de oră ne-am dat seama că nu avem cu cine să ne apărăm cazarma. S.B.: Lipsă de efective. I.T.: Da. I-am adunat pe soldați și pe fotbaliști și l-am pus pe plutonierul-major Ciontu, care era plutonierul lor de companie, să-i învețe în jumătate de oră să mânuiască armamentul de infanterie. S.B.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
i-a învățat cum să mânuiască pistolul mitralieră. Bieții de ei nici nu aveau curaj să se atingă de el. Unii și-au ascuns prin dormitor încărcătoarele cu muniție ca nu cumva să facă vreo prostie. I-am pus de jur împrejurul cazărmii, dacă vă aduceți aminte gardul dinspre Pantelimon, unde erau locașuri de tragere. Să știți că mai e și prostie că noi aveam locașurile de tragere îndărătul gardului. S.B.: Dar gardul era făcut din beton. Noi am făcut tot așa, spre
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cine să-i schimbi. Mai făceau și prostii. A fost un moment cu plutonierul-major Mucerniuc pentru care parcă mă felicit acum că nu s-a întâmplat nimic. Pe el îl aveam la Punctul de control tehnic, care se afla în cazarmă. Dincolo, la vreo 60 de metri, erau remizele de tancuri și locașele. El ce a făcut? A ieșit din punctul de control și a aruncat cu o grenadă către locașele de tragere unde erau maiștrii militari și, normal, a explodat
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
nu mai porneau. Cazarmarul fiind de la noi, din unitatea de tancuri, a devenit suspicios și l-a luat pe unul la întrebări. Nefiind mulțumit de răspunsurile respectivului l-a legat, l-a așezat în turelă, și l-a adus la cazarmă. Între timp a început să se tragă și civilul se ruga de mama focului să fie luat de pe turelă, dar cazarmarul i-a zis: "Ți-au trebuit acumulatori, stai acolo!". L-a adus la unitate, l-a luat la întrebări
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
primea sau nu primea informații, comandantul Armatei primea sau nu primea informații, fiecare credea că a luat decizia cea mai bună și o transmitea la subordonați, iar aceștia nu știau ce să facă. Bun, trebuia să asigure paza și apărarea cazărmii, dar cum și cu ce? S.B.: Cu ce oameni? I.T.: Cu locașele înapoia gardului? S.B.: De la Regiment se trăgeau rachete de semnalizare. Era o lumină... Atunci am fost urcați cu mitraliera pe Divizion să apărăm... ce? Patria, probabil. Și de la
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
într-o oră de la primirea veștii. S.B.: Între 17-21 decembrie ce anume ați făcut în unitate pentru că, așa cum era firesc, nu ați mai avut voie să plecați acasă? Era alarmă, ați fost mobilizați, s-a dormit, s-a mâncat în cazarmă. Țineați legătură cu familia? F.J.: Păi, nu prea. De Crăciun a venit tata de la țară și mi-a adus niște șoric. Eram în manta și cu armamentul pe mine. Prima dată ni s-a dat pistolul TT, apoi pistol mitralieră
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
bere? Sau numai ofițerii au fost acolo? F.J.: Cred că nu am fost, cu toate că îmi pare rău că nu, căci micii și berea la noi... S.B.: Dumneavoastră ce sarcini ați primit în unitate după plecarea tancurilor în piață? F.J.: Păzeam cazarma. Eram înarmați alături de militarii în termen. Erau dublate, triplate posturile de santinelă. Domnul Malâhin era în afara unității, ca cercetaș infanterist. S.B.: Unde, spre depozitul de muniție? F.J.: Peste depozitul de muniție. Noi, maiștrii, eram cazați în acea încăpere, ne făceam
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
m-am gândit că partidul mi-o dăduse și nu el, care ar fi trebuit să aibă un cuvânt greu de spus. S.B.: Ați fost în piață cu aprovizionarea? F.J.: Nu am fost absolut deloc, eu nu am ieșit din cazarmă. La un moment dat am primit informația că ne ataca o coloană blindată venind dinspre Slobozia sau Constanța, dinspre est. Au fost scoși tanchiștii. Ca o paranteză, să știți că armata română avea vreo 300 000 de militari, dar pe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]