3,719 matches
-
de o altă Diana Cyntiană, complice la o crimă care nu știe, sau nu vrea, să-mi recunoască transcendența mea de Cârmuitor Eonic. Ajuns în camera de la etaj, deschid laptopul și îmi sorb cafeaua cu lăcomie, ținând cu amândouă palmele ceașca mare de cafea, suprapunâdu-mi degetele reci de pe o palmă pe alta, ca să le încălzesc de ceașca fierbinte. După aproximativ o oră, timp în care eu scriu de zori pe mini laptopul meu Toshiba, fereastra camerei se dezgheață, ceața cea groasă
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
-mi recunoască transcendența mea de Cârmuitor Eonic. Ajuns în camera de la etaj, deschid laptopul și îmi sorb cafeaua cu lăcomie, ținând cu amândouă palmele ceașca mare de cafea, suprapunâdu-mi degetele reci de pe o palmă pe alta, ca să le încălzesc de ceașca fierbinte. După aproximativ o oră, timp în care eu scriu de zori pe mini laptopul meu Toshiba, fereastra camerei se dezgheață, ceața cea groasă, albastră și lipicioasă a dispărut, s-a ridicat sau a intrat în pământ ca o plasmă
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > O CEAȘCĂ DE CAFEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O ceașcă de cafea. Vreau s-o degust La adăpost de intrigi pe terasă Că începând de astăzi nu-mi mai pasă Dacă
O CEAŞCĂ DE CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351061_a_352390]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > O CEAȘCĂ DE CAFEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O ceașcă de cafea. Vreau s-o degust La adăpost de intrigi pe terasă Că începând de astăzi nu-mi mai pasă Dacă-mi surâde un amurg mai frust M-am născut cu un optimism robust Dar orice stângăcie mă apasă Și
O CEAŞCĂ DE CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351061_a_352390]
-
are Și-i superflu atunci să mai reneg Deci vă invit ca orice bun coleg Să-mi țineți compania de rigoare Căci nu dezleg nici partea, nici întregul Să poți să spui: pe cel mai bun alegu-l! Referință Bibliografică: O ceașcă de cafea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
O CEAŞCĂ DE CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351061_a_352390]
-
nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-am ascuns într-un gram de rugină, derutez torentele pornite să-mi îmbrace chipul în vernisaj de tăceri, m-am rezemat de polul umbrelor să număr speranțele înghesuite într-o ceașcă de cafea (cafeaua pe care ai băut-o când înfloreau cireșii pe malul tristeții!) Am îmbrăcat rochia pe care mi-ai dăruit-o când adormiseră ploile în brațele tale, e sălbatică și nu-și dezlipește trena din tabloul îmbrățișării, singurul
POSTFAŢĂ DE GÂNDURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351089_a_352418]
-
Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun ceașca de cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun ceașca de cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care băuse cineva o cafea, am privit-o și am spus ce mi-a trecut atunci prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de lichid. Și de atunci mi s-a dus buhul că știu să ghicesc la fix în cafea: ceașca aceea aparținuse curierei! Ori de câte ori am puțin timp liber, îmi place să stau de vorbă cu câinele și mă bucur să văd cât de mult mă iubește. Sare, dă din coadă, îmi atinge mâinile cu botul, cu limba, de parcă mi le-
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun ceașca de cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun ceașca de cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care băuse cineva o cafea, am privit-o și am spus ce mi-a trecut atunci prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de lichid. Și de atunci mi s-a dus buhul că știu să ghicesc la fix în cafea: ceașca aceea aparținuse curierei! Ori de câte ori am puțin timp liber, îmi place să stau de vorbă cu câinele și mă bucur să văd cât de mult mă iubește. Sare, dă din coadă, îmi atinge mâinile cu botul, cu limba, de parcă mi le-
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului un singur tacâm - inimi îngemănate pe ceașca de ceai Ana Urma Un poem cu o atmosferă intimistă, cantonat în universul domestic al celui rămas singur. Privirea este trimisă către tacîmul pus pentru o singură persoană, dar modelul de pe ceașcă adaugă o anume sfîșiere tăcută și misterioasă în
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
Articolele Autorului un singur tacâm - inimi îngemănate pe ceașca de ceai Ana Urma Un poem cu o atmosferă intimistă, cantonat în universul domestic al celui rămas singur. Privirea este trimisă către tacîmul pus pentru o singură persoană, dar modelul de pe ceașcă adaugă o anume sfîșiere tăcută și misterioasă în tabloul care nu mai este doar o natură moartă. O liniște poate apăsătoare, poate plină de o infinită nostalgie. Un poem fără fisură. vînt toată ziua - o grămadă de gînduri nelalocul lor
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
de lupi, rupând cerul în patru. - Mi-e întuneric, ți-am șoptit, așezând pietre în zidul care unea două dintre sferele din pieptul timpului nostru. Ai tresărit. Ecoul meu împânzise starea de bine și doreai să-l strângi într-o ceașcă de ceai. - Ai șlefuit lacul de argint, mi-ai zis. Numai tu știi cum ai încăput în somnul lui și ai reușit să coși marginile cerului de pumnul lacrimei! - Te-am strigat pe numele de împrumut și am distras atenția
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]
-
obiectelor se transformă într-un univers de simboluri și semne, care îl ajută să cunoască trecutul tatălui său, un trecut încărcat de incitanta sa iubire pentru doamna Ōta. O mare încărcătură de simboluri, taine și amintiri încețoșate revine perechii de cești Ryony" - una neagră, cealaltă roșie. Privindu-le, lui Kikuji i se pare că ele întruchipează sufletele celor doi îndrăgostiți: ceașca neagră sufletul tatălui său, cea roșie sufletul doamnei Ōta. Fragilitatea este însușirea cu care de regulă Kawabata își înzestrează personajele
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
încărcat de incitanta sa iubire pentru doamna Ōta. O mare încărcătură de simboluri, taine și amintiri încețoșate revine perechii de cești Ryony" - una neagră, cealaltă roșie. Privindu-le, lui Kikuji i se pare că ele întruchipează sufletele celor doi îndrăgostiți: ceașca neagră sufletul tatălui său, cea roșie sufletul doamnei Ōta. Fragilitatea este însușirea cu care de regulă Kawabata își înzestrează personajele feminine. Dar nu fragilitatea singură, ci asociată fie cu tandrețea, așa ca în cazul doamnei Ōta, unul din cele mai
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
sau să alerge după pensionari prin Cișmigiu. Asta zic și eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două cești aburinde de cafea). DOAMNA CUCU: Ai găsit cafea? Te pomenești că e și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
fierbinte Cafeaua e mai scumpă. Și nocivă Treceți-mi-l în cont. Și cu-o misivă Să-l plătesc, aduceți-mi aminte C-o fi rusesc sau chinezesc, nu-mi pasă Eu sunt atât: un musafir Și mai doresc o ceașcă de chefir Să mă retrag discret înspre terasă Pe termen lung, benefic, longeviv Din fel și fel de cunoscute poame Cusurul lui că nu ține de foame Altminteri e un minunat conviv Un ceai de mentă. Sau de sunătoare Îl
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352087_a_353416]
-
de cunoscute poame Cusurul lui că nu ține de foame Altminteri e un minunat conviv Un ceai de mentă. Sau de sunătoare Îl pot gusta și singur la adică Mai mult pretextul dacă se ridică Problema companiei de rigoare În cești de porțelan ca pentru rigi Pot să lipsească fastul și valeții Obosiți de protocoluri, bieții Cu teama de-a ajunge la covrigi Dar nu-l vreau dulce: zahăru-i un lux Și vă invit la un taifas de gală Înțelepciunea crește
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352087_a_353416]
-
înfiori. Se topesc ghețarii din Alaska noastră Sania e trasă de câinii știuți, Par așa grăbiți..., se întorc acasă, De un bici de viscol, parcă sunt loviți. Într-un clocot surd, arde ceaiul verde Așchia de brad, flacăra o vede, Ceașca tot așteaptă, mână să-ți sărute Singură pe masă...doar cu doruri multe! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: M-am trezit / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1330, Anul IV, 22 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright
M-AM TREZIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352237_a_353566]
-
geam - alte frunze libere zburdă cu vântul pomi fără frunze - în cuiburi părăsite fulgi și coji de ou nefiresc încă zborul omului spre cer - tremură macii în iarba crudă - umbra norilor moale - dorul de înalt camera de ceai - în fiecare ceașcă florile de prun strigăt de buhă de dincolo de stele - în rest doar somnul senin de toamnă și murmurul frunzelor - o rugăciune florile albe lângă murele negre - o toamnă lungă flămânde ciori și antene ruginite - toamna în oraș păsări de pradă
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]
-
Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată odihnă. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun ceașca de cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]