1,265 matches
-
mediu și mai ales inferior, care, nu o dată, au salvat destule situații dificile. Evident, cu prețul unor simulări și duplicități. Rezistența culturală, câtă a fost, în această zonă ea a constituit verbi gratia o realitate. Care era esența regimului cultural ceaușist? La suprafață, el devenea tot mai rigid, mai absurd, mai totalitar. Dar în interior, în subteran, el devenea tot mai șubred și mai nesigur de sine. Funcționa mai ales o serie întreagă de relații personale și complicități, de toleranțe tacite
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
luciditate, chiar dacă rapid, întreaga situație. Acceptând, în esență, această caracterizare, ea cere totuși unele completări și nuanțe. Căci imediat se pun două întrebări acute, care, oricât de brutale ar fi sau ar părea, trebuie totuși puse: 1. de ce regimul totalitar, ceaușist, l-a tolerat totuși pe Constantin Noica? 2. în ce forme s-a manifestat, din partea regimului, această toleranță? întrebări foarte dificile, într-adevăr, căci ele ridică încă un foarte mare și dureros semn de întrebare: ce preț să spunem metaforic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
supervizat (să ne amintim doar de... microfoanele din vilele de la Păltiniș și de mutarea intempestivă a filozofului într-una mai... adecvată). Două au fost, după noi, punctele esențiale imediate de contact, de convergență și colaborare dintre Constantin Noica și regimul ceaușist. Cel dintâi probabil determinant, fundamental privește orientarea naționalistă a studiilor sale, numeroase și pasionate, pe tema ființei românești și a limbii române, publicate după eliberare. Nu insistăm acum asupra tuturor complexelor și preconceptelor care animă aceste cercetări-eseuri. într-o mare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Constantin Noica, în astfel de situații, nu era cum de altfel și credem departe de o astfel de concepție. O totală roza vânturilor morală... Care erau, în concluzie, dilemele morale și sociale concrete ale oricărui om de cultură sub regimul ceaușist, considerând mereu reacțiile lui Noica drept tipice, reprezentative și simbolice? El se afla, pe scurt, în fața unei triple alternative: 1) conformism integral, total, servil atitudine extrem de răspândită; 2) refuzul oricărui conformism și compromis eroic, extrem de rar, cu rezultat direct: tăcerea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ca și cum aspirația noastră europeană s-ar fi redus doar la buna sa stare. în realitate, Europa a reprezentat mult mai mult și mai multe pentru noi, cei care am scris și cărți și studii cu titluri declarat europene sub regimul ceaușist: cultură, libertate, creativitate, sistem de valori umaniste. Dar și mai bizară este includerea acestui text în fruntea unei cărți, editată însă doar în versiune germană, deci numai pentru export: De dignitate Europae. Nu analizăm acum deloc ideea europeană în concepția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Iar această cultură paralelă, prin faptul că nu era oficială, nu era dirijată central, nu cultiva deloc valorile propagandistice marxist-ceaușiste, ci clasice, fundamentale, umaniste, a fost, în mod indirect, și una de opoziție și chiar de rezistență 24. Aparatul cultural ceaușist a tolerat-o la limită, din motivele expuse mai sus. Problema capitală pentru Noica și discipolii săi era deci următoarea: ce și cum se poate face ceva, cultural vorbind, în condițiile date? Explicarea esențială a acestei atitudini este, după noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acest caz? Cultul afectiv, cvasi-mistic, al magiștrilor, cărora li se iartă totul, nu reprezintă, în nici un caz, o atitudine a conștiinței critice. Amicus Plato... Constantin Noica a fost, după noi, victima culturală cea mai notorie și mai tipică a regimului ceaușist. Pe termen scurt, compromisul său ni se pare evident. Dar pe termen lung, în perspectivă istorică, el a fost, în linii mari, pozitiv, benefic. El oferă, într-un sens, chiar norma tuturor cazurilor de colaboraționism cultural cu regimul. Dar imediat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fel, cu oarecare atenție. Străbatem o zonă cel puțin neplăcută, pentru care avem nevoie de multă luciditate și de mult calm. De foarte mult calm. De spirit critic și analitic în același timp. 1. Iată o primă evidență: regimul stalinist ceaușist a fost cel mai dur dintre toate țările din Est. Poate doar Albania să ne fi întrecut. El a instaurat constrângerea și teroarea la scară națională, tot mai perfecționate și în proporție de masă. Frica, oribila frică, dar atât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi numărați pe degete. Poate fi condamnată, pe de altă parte, întreaga literatură publicată sub regimul comunist și salvați doar câțiva puri? Greu de spus. De decis, mai ales. Ce atitudine a caracterizat imensa majoritate a creatorilor români sub regimul ceaușist? într-un fel, se cauționa, într adevăr, în exterior, mai mult sau mai puțin aparent, o situație considerată ca ireversibilă. în interior, totuși ea era refuzată, cu mai multă sau mai puțină convingere. Și există un test absolut infailibil al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
multe capete. Le putem tăia pe toate? Ele, se știe prea bine, cresc la loc. 5. Scriitori fiind, suntem înclinați totuși să dramatizăm, să exagerăm mult, foarte mult, situația și dilemele scriitorului, în general ale omului de cultură sub regimul ceaușist. El nu este în realitate decât un caz marginal, destul de minor de altfel, al unei situații mult mai generale și cu adevărat determinante. Mitul situației ireversibile a fost și este întreținut, în primul rând, de noua clasă. De supraviețuirea, coeziunea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de sacrificu, credință. Cine din nomenclatura actuală de la putere mai crede în astfel de valori? Adesea ea le râde chiar în nas. Se confruntă de fapt două structuri morale, sociale și ideologice. Două tipuri umane, între care dezgustătorul om nou ceaușist. La limită, chiar două Românii. Mesajul Doinei Cornea ne ajută să vedem cu și mai mare claritate această disociere și situație dificilă. Iată de ce cartea sa este de o evidentă actualitate și de o reală semnificație. Trebuie citită și ca
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țării. 8. Problemele politologiei românești Nu mai încape nici o îndoială: cea mai originală și creatoare contribuție a culturii române de după 1989 este incipienta politologie românească. Sub regimul totalitar anterior, o astfel de preocupare era, teoretic și practic, imposibilă. Dogmatismul stalinist-național ceaușist distrugea, în germene, orice încercare de reflexie politologică românească, mai mult sau mai puțin originală. Din care cauză (dar sunt și altele), nu ne numărăm printre cei care susțin că, în România post-decembristă, nu s-a schimbat chiar nimic. Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și adâncit cu toată atenția. Național șovinismul actual se înscrie, din plin, în această tradiție. După cum ar trebui aprofundată, cu același sânge rece, și psihologia solidarizării (evidentă, chiar dacă încă nu... dominantă) cu trecutul ceaușist. Mulți, într-adevăr, se simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează trecerea de la articolul zilnic, inevitabil fragmentar și analitic, la generalizare și privire de sinteză. Ultimul text, în loc de epilog, trage concluziile și definește exact și sintetic situația României în 1991. Răsturnarea dictaturii ceaușiste a împins la putere o echipă reformist-ceaușistă. Și, observație capitală: La nivelurile de bază, noul regim a fost cucerit... de o armată de mediocrități hotărâte să-și apere cu orice preț pozițiile. Este una din dramele cele mai profunde ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acceptăm din plin când se face, într-un fel, chiar și elogiul... îmbogățiților revoluției. Este, de fapt, tema capitală a neocapitalismului românesc: Viitoarea upper middle class, fără de care nu există economie de piață, va fi moștenitoarea buticurilor, implicit a securității ceaușiste. E imoral, dar inevitabi. Nici autorul (care confirmă analiza lui S. Brucan), nici noi înșine nu avem interese economice. Este însă evidența însăși că fără o clasă de mijloc democrația rămâne mereu o dulce iluzie (sau demagogie). Lucidă este și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
atragem atenția asupra lor. Cel mai bătăios și mai constructiv în același timp, cu o solidă cultură politologică și stil sec, percutant, este romancierul (până în 1989) Stelian Tănase. Și-a publicat, între altele, recent, romanul Playback (1995), interzis de cenzura ceaușistă, dar preferăm deocamdată să-l evocăm în postura de remarcabil analist politic și animator (editor în sensul anglo-saxon) al revistei de pionierat, de avangardă în felul său, la noi, Sfera Politicii, ajunsă după cinci ani de existență la nr. 34
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intelectuală? Deci Cine are nevoie de intelectuali? Se pare, nimeni și nu numai în clasa politică. Este deplânsă lipsa opoziției organizate în jurul intelectualului. Bine descrisă este și ambianța sub revoluție: izolarea, timorarea, înghețarea, deruta, concentrarea în proiecte individuale în perioada ceaușistă. Autorul este un mare nostalgic al acțiunii ideologice colective după model ceh, maghiar sau polonez. Dar materialul uman este altul. De unde totuși să importăm alți români? El știe că românul mediu, the average Romanian (ca să inventăm și noi o formulă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la noi: un adevărat genocid cultural. Drepturile omului și drepturile culturii au fost călcate prea mult timp și brutal în picioare. Distrugerea sistematică a unei întregi tradiții și, poate și mai grav, pervertirea, reinterpretarea și redefinirea sa abuzivă în spirit ceaușist: totalitar, șovinist, protocronist, cu tăieturi și răstălmăciri grosolane de tot ce vreți: texte clasice și moderne, documente istorice, fapte etc., este de notat în primul rând. Trebuie să ne vindecăm de concepția nefastă conform căreia o cultură română sau oricare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oficiale sunt conduse de cadre ale vechiului regim. în unele dintre ele, o serie de funcționari culturali îndepărtați după 22 decembrie revin în forță și cu gesturi de revanșă. Situația de la Ministerul Culturii, încadrat numai cu foști activiști și culturnici ceaușiști, este deosebit de elocventă în această privință. 4. Foarte semnificativă este și poziția omului de cultură în general, a scriitorului în special. Se confruntă din ce în ce mai precis două mentalități radical contradictorii. Dominantă este, încă, deocamdată, mentalitatea scriitorului oficial, dar semnele unui început
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu mult, în semnificație, dimensiunile unei simple controverse între istorici. Faptul că istoriografia română n-a produs încă o lucrare de acest tip ține, în mod evident, de o criză culturală specifică, acută. Cauzele imediate, agravante, aparțin regimului comunist totalitar, ceaușist. Cauzele profunde țin însă, după toate indiciile, de o criză de natură structurală, istorică. Rezultatul este, în esență, o stare (încă) de subdezvoltare culturală prin raportare la parametrii universali. Teza, știm bine, este profund nepopulară, deoarece ea pune în lumină
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țară și nici, mai ales, din străinătate. Stilul violent, polemic, alarmist, demascator, foarte departe de principiul maiorescian naționalism în marginile adevărului, este însă din păcate mereu cultivat 4. Se găsesc aici tot felul de scuze, cu infinite menajamente pentru regimul ceaușist, ce n-a sprijinit astfel de lucrări, de a nu avea încă echivalentul românesc, editat în străinătate și în mai multe limbi, a controversatei (și, să recunoaștem, amendabilei, Histoire de la Transylvanie). în astfel de probleme, pentru edificarea opiniei științifice internaționale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
volum editat în țară în limba engleză: The Dangerous Game of Falsifying History. Studies and Articles 5. Când îl parcurgem, ce vedem însă? Avem în față doar o culegere de articole publicistice ocazionale, din... Magazinul istoric, Contemporanul, Luceafărul etc. Stilul ceaușist de redactare le face improprii oricăror discuții și polemici științifice internaționale serioase. Ele erau scrise de fapt pentru consumul intern (eterna demascare), traduse doar ad hoc printr-o acțiune pur improvizată, cârpită, peste noapte, fără nici o urmare, fără ecou internațional
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sa incontestabilă. Cu atât mai mult cu cât peste 400 de nume erau pur și simplu excluse, interzise în cultura noastră, până în 1989. Simpla răsfoire a acestui mic who's who arată întreaga amploare a dezastrului cultural al perioadei comuniste ceaușiste. Este de luat în considerare și lucrarea lui Al. Mirodan: Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română, A-C (1986) 12, de factură publicistică, plină de informații utile și, cele mai multe, greu accesibile din alte izvoare, de o lectură plăcută
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pretutindeni. Este o nouă formă de civism intelectual de dimensiuni internaționale, în proporții nemaicunoscute încă în istorie, de o mare demnitate și semnificație. Pe acești trei scriitori români stabiliți în străinătate care au refuzat, în diferite forme, toate radicale, tirania ceaușistă în acest mod eu îi văd în primul rând: trei liberi cetățeni ai republicii universale a literelor. Sunt, în același timp, trei scriitori români și americani, români și elvețieni (și seria poate continua și cu alte exemple). Ei au o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și cap excepțional de serie: Paul Goma, urmat de B. Nedelcovici și de alții. (Numărul lor este ceva mai mare decât se crede în general.) Trebuie reamintită și Cetatea totală a lui C. Dumitrescu, o foarte bună analiză a sistemului ceaușist, din păcate uitată, ca să nu spunem definitiv ocultată. Se repetă, de fapt, în treacăt fie spus, cu incipienta noastră politologie, ce s-a întâmplat, în anii șaptezeci-optzeci, când valul barthian, structuralisto-semiologic, a măturat pur și simplu reflecția noastră literară originală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]