1,403 matches
-
am propus-o spre o dezbatere sumară 10, la acest subcapitol, este una destul de serioasă. Există, din păcate, o "dorință" la unii angajați din această instituție (DGASPC) de a trata cazurile doar urmărind existența actului la dosar, adică, de fapt, centrarea asistentului social pe dosar și nu pe persoană. "În general, sunt cunoscute două tipuri de consiliere : una centrată pe rezolvarea de probleme și una centrată pe persoană. Cari Rogers a dezvoltat un model de consiliere nondirectiv, aceasta însemnând în bună
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ci chiar regăsirea mea în celălalt (Sofronie, 1999, pp. 115-116), care este un fel de reflexie (poate un fel de oglindire sigur, ținând cont de diferența ontologică dintre Dumnezeu și om) a perihorezei 14 treimice din Dumnezeu între oameni. Deci centrarea activității în principal pe persoană (în acest caz pe copil/beneficiar) în protecția copilului și, în general, în toată asistența socială, credem că e mai importantă decât instrumentarea cazurilor sociale doar urmărind o exactitate juridică. Exactitatea juridică își are și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
14). Pentru teologi, alteritatea reprezintă forma prin care eu mă regăsesc în viața aproapelui meu. Viața lui devine viața mea. Iată o problemă interesantă! Este total greșit ca în practică să-i dai asistenței sociale un caracter mai mult juridic. Centrarea pe dosar (forma juridică) și nu pe persoană (sensibilitate, afecțiune, dorință de ajutorare etc.) este ceva negativ! 2 Problema asistenței sociale ca profesie dezvoltă un interes anume, însă ascensiunea (sau, am putea spune folosind termeni de psihologie organizațională dezvoltarea carierei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
9 http://ro.scribd.com/doc/39333582/Asistenta-Sociala-Functii-Si-Caracteristici 10 Nu am făcut din acest subcapitol o cercetare științifică cantitativă. Nu era nevoie de așa ceva. Lucrând însă de aproximativ 9-10 ani în domeniul protecției copilului, am observat un lucru oarecum îngrijorător: centrarea asistentul social doar pe dosar și nu pe problema beneficiarului care a dat naștere situației de criză. Am conștientizat prin acest subcapitol situația existentă la nivel de angajat (asistent social). Cine vrea să măsoare științific această problemă o poate face
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și structuri noi de exersare. A treia treaptă a integrării este interdisciplinaritatea, caracterizată prin: intersectarea diferitelor arii disciplinare, cu ignorarea limitelor stricte ale disciplinelor. Principiul organizator nu mai este focalizat pe conținuturi (ca în situația multidisciplinarității), ci se trece la centrarea pe așa-numitele competențe cheie (de „grad înalt” sau „pentru viață”): învățarea pe tot parcursul vieții, gândirea complexă și critică, comunicarea efectivă, lucrul în echipă, cetățenia responsabilă, ocupabilitatea. “Aportul la cultura generală a fiecărei discipline se exprimă nu prin ceea ce
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
afectivă negativă (frământarea mâinilor, scărpinarea gâtului, încrucișarea picioarelor etc.). De asemenea, gesturile de atingere a propriului corp se întețesc și atunci când elevul minte. Prin urmare, adaptorii în comunicarea didactică pot reprezenta și un indiciu important al lipsei de sinceritate. Recomandăm centrarea atenției profesorului pe frecvența de apariție a adaptorilor la elevi pentru a menține motivația școlară și a preveni comportamentele indezirabile. * Gesturi de mânuire a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau părți ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
menționate în fișa postului sau statul de funcțiuni care reglementează activitatea consilierilor din instituțiile de profil (în general, din domeniul educației și muncii) se centrează suplimentar pe: * importanța acordată aspectelor legate de dezvoltarea carierei clienților, abordată într-o manieră holistică; * centrarea în etapele de pregătire inițială a consilierilor pentru carieră pe activitățile practice asistate de un supervizor; * accentul deosebit pus pe chestiunile de natură legislativă, etică, pe transparență și pe calitatea serviciilor acordate clienților; * deschiderea domeniului serviciilor de informare, consiliere și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
contextul interpretării semnificațiilor. Tocmai de aceea, semnificațiile propuse de autor devin secundare în raport cu percepțiile lectorului/privitorului. Aceste semnificații sunt determinate de anumite variabile interpretative care țin de utilizarea chiar și conflictuală a unei varietăți de perspective. "De-stabilizarea" sau "de-centrarea" intențiilor autorului, prin disprețuirea unei lecturi esențialiste a conținutului, presupune examinarea unor ale surse ale semnificațiilor. Teoria structurării unui text sau a unei imagini pe baza opozițiilor binare ierarhice e contracarată de teoria deconstrucției care presupune examinarea supozițiilor și sistemelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
investigațiilor interdisciplinare în domeniul relațiilor dintre manifestările intrapersonale, interpersonale și instituționale ale culturii și comunicării 89. Analizând modalitatea în care studiul culturii poate fi extins asupra impactului vizualității asupra vieții umane și sociale, Martin Lister și Liz Wells sesizează importanța centrării studiilor culturale asupra formelor și practicilor expresive și simbolice cotidiene, asupra relațiilor lor cu diferite grupuri sociale și asupra relațiilor de putere dintre aceste grupuri, așa cum sunt ele construite și mediate de formele culturale. Pornind de la trăsătura distinctivă a studiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
strategiilor adecvate. Această implicare determină asumarea de responsabilități din partea elevilor și creșterea semnificativă a întăririlor pozitive, ca urmare a atingerii obiectivelor propuse. ▪ A stabili o atmosferă pozitivă, de empatie pentru fiecare elev în parte, dar fără a pierde din vedere centrarea lor pe ceea ce trebuie făcut în clasă. ▪ A implica elevii în mod activ, utilizând astfel disponibilitatea lor naturală de a face ceva. Profesorul ar trebui să gândească un proces instructiv-educativ viu, care să potențeze această disponibilitate naturală a elevilor. ▪ A
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a fi negocierea. Procedura de negociere cuprinde patru pași: • Confruntarea pozițiilor presupune exprimarea deschisă a sentimentelor de către ambele părți; sentimentele trebuie orientate către problemele implicate și nu către persoane. Definirea conflictului în termeni acceptați de ambele părți. În acest scop, centrarea trebuie făcută pe comportamente, și nu pe caracteristicile indivizilor, pe probleme, și nu pe persoane. De aceea, conflictul trebuie definit ca o problemă de rezolvat, și nu ca o bătălie de câștigat. Constrângerea nu poate da decât rezultate precare și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
etc. și neignorând (niciodată) interesele cele mai semnificative ale elevilor. Disciplina pozitivă presupune: • formularea și a transmiterea așteptărilor în raport cu comportamentul elevului; • persistența în așteptări și în dorințe de genul: "Vreau ca tu să..." și "Îmi place asta" (în acest caz, centrarea mesajului pe eul profesorului nu interferează cu respectul de sine al elevului); nu sunt acceptabile mesaje de genul: "Tu nu ești bun, de ce n-ai face mai degrabă...", deoarece interferează cu respectul de sine al elevului; • utilizarea unei voci clare
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
permite elevilor să piardă prea mult timp cu tranziția la noua activitate, toate acestea, la un loc, contribuind la apariția problemelor de comportament. Regulile bine stabilite, un semnal capabil să capteze imediat atenția clasei, indicațiile clare, pregătirea elevilor în direcția centrării atenției pe noua activitate, explicațiile concise (care relevă punctele-cheie ale noii activități), toate acestea vor determina reducerea frecvenței apariției problemelor de comportament. Kounin a descoperit că tranzițiile eficiente și "firești" reprezintă una dintre tehnicile cele mai importante de implicare a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de cauză), problemele de comportament scad semnificativ. O altă tehnică importantă o reprezintă atenționarea; orientând atenția elevilor către punctele critice ale demonstrației, utilizând întrebări pentru a le verifica înțelegerea și variind elevii solicitați să răspundă, profesorul apelează la modalități de centrare a atenției. Când profesorul captează atenția întregii clase, crește implicarea elevilor, iar numărul problemelor de comportament se reduce. • Menținerea interesului și a implicării. Sațietatea este un concept pe care Kounin îl utilizează pentru a descrie pierderea treptată a interesului din partea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorului posibilitatea de a elimina problemele minore de comportament fără a întrerupe lecția și fără a distrage atenția celorlalți elevi. ▪ Invitația la răspuns este un alt mijloc eficace de a redirecționa atenția elevului asupra lecției. Întrebarea ar trebui pusă astfel încât centrarea atenției să se facă pe temă, și nu pe profesor. De pildă: Ce ai face tu într-o astfel de situație? este o manieră preferabilă unei sintagmei atât de des uzitate: Ce am spus eu adineaori, George? Thomas H. Allen
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
semnificativă în acest context. Timothy Blair a sistematizat caracteristicile unor recompense eficiente: • se oferă din când în când (de câte ori este cazul), nesistematic; • specifică detaliile realizării pentru care elevul este recompensat; • relevă spontaneitate, varietate și alte semne de credibilitate; sugerează clar centrarea atenției profesorului pe îndeplinirea sarcinilor specifice de către elevul recompensat; • recompensează atingerea unor standarde specificate anterior (care pot include și efortul depus pentru atingerea standardelor; precizarea vizează acele situații repetate în care unii elevi nu pot atinge standardele de performanță, deci
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a fi recompensat. Libertatea alegerii dispare și ea, înlocuită de încercarea de a "fenta" pedepsele și de vânătoarea de recompense. Cercetările demonstrează că recompensele pot produce efecte contrare celor scontate, din mai multe motive: în primul rând, "recompensele încurajează centrarea oamenilor strict pe sarcină, pentru a o îndeplini cât mai repede și cu riscuri minime" (pentru a-și putea "încasa" premiul, ei sunt dispuși să fie mai puțin creativi). În al doilea rând, oamenii sfârșesc ei înșiși prin a se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
al părinților. • Notele încurajează înșelătoria. Elevii care înșală pot fi blamați și pedepsiți, dar în acest mod nu se elimină una din sursele majore care îi îndeamnă la înșelătorie. Cercetările relevă că tendința de a înșela este susținută semnificativ de centrarea elevilor pe obținerea unor note cât mai bune. • Notele afectează în mod negativ relația profesorului cu elevii. Această afirmație este ilustrată de mărturisirea unui profesor: Am obosit să mă ocup de clase în care totul se învârte în jurul notelor. Am
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se aștepte la acte de indisciplină tot mai numeroase, deoarece restul grupului va considera că acesta nu poate stăpâni situația. Efectul de undă va influența pozitiv comportamentul unui grup de elevi dacă intervențiile profesorului vor avea câteva caracteristici: claritatea, intransigență, centrarea elevului pe temă și nu pe profesor, asprime, studierea atentă a elevilor cu prestigiu ridicat în cadrul grupului. Aceste caracteristici au făcut obiectul mai multor cercetări din partea lui W. Gnagey 194: • Claritatea. Admonestarea trebuie să distingă clar între comportamentul deviant și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de imaginea pe care elevii o au deja despre profesor. În acest caz, intervenția profesorului presupune deplasarea către elevul indisciplinat, deplasare însoțită de o comandă de genul: Încetează imediat. Înainte de a relua lecția, profesorul ar trebui să aștepte îndeplinirea comenzii. • Centrarea pe temă. Admonestarea venită din partea profesorului trebuie să orienteze atenția elevului indisciplinat asupra sarcinii și a consecințelor neîndeplinirii ei, și nu asupra profesorului sau asupra relației elevului cu profesorul. De aceea, este indicat să spui: George, nu mai vorbi și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
expresie, manieră de exprimare și context. Fiecare element în parte are rolul său, efectul depinzând și de condițiile în care se exercită abilitatea de a da ordine și instrucțiuni. Astfel, mai întâi trebuie obținută liniștea în sala de clasă și centrarea atenției elevilor pe cele ce urmează a fi spuse (Încetați lucrul vă rog și faceți liniște) și numai după aceea se pot comunica instrucțiunile (ordinele). Maniera de exprimare a instrucțiunilor este de asemenea importantă; în acest sens, profesorul trebuie să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
onestitate și Încredere, recunoașterea meritelor. Condițiile vieții contemporane care impun tratarea problemelor educației la nivel planetar, evoluția rapidă și imprevizibilă a multor domenii de activitate sunt departe de a oferi soluții pentru a atenua dimensiunile crizei. Putem afirma că doar centrarea pe valorile autentice ale umanității poate fi o soluție.
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
dincolo de acea stare"36. În subiectivitate, să fii și să nu fii în aceeași stare se traduce în instantaneul unei revelări fulgurante a întregului personalității, care precede și face posibilă apariția noului într-un generos și dedicat serviciu perfecționist. Așadar, centrarea pe sine și replierea pe interioritate intră în definiția realistă a schimbării cu puterea unor evidențe de experiență, dovedind că dacă ești în risipire sau înstrăinare de sine aceasta nu poate apărea cu adevărat, mai ales în caracterul ei substanțial
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opera de artă, iar distanța pe care o poate lua hermeneutica infinit rafinată a contemplatorului nu este decât un detur menit unei sporite reîntoarceri la intenția suverană a autorului. Primatul acesteia din urmă confirmă aderența valorilor estetice și instituie o centrare metafizică pe subiect care, fără a uita de calitatea intrinsecă a operei, vădește încă o dată (și la acest nivel axiologic) vocația legitim-proiectivă a actului artistic. Și în estetică sensul de circulație al valorii este dinlăuntru în afară, de la conștiința de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un schimb reciproc sintetic care ilustrează dialectica interpersonală a oricărei relații. Subzistă aici o atmosferă a temelor legate de interioritate, a unui umanism accentuat care adună în cerc închis toată încărcătura antropologică a determinațiilor comportamentale. Totul converge în jurul unei stăruitoare centrări pe esența general-umanului, ceea ce oferă o reprezentare corespondentă străină de orice caracteristică legată de teme categoriale teoretice, înclinând către tabela suprastructurală orice încercare de aproximare descriptivă. Dacă în complexitatea fenomenului relațional nu se poate pătrunde decât cu instrumente ale cunoașterii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]