249,666 matches
-
Recanati este un orășel din centrul Italiei, situat pe țărmul Mării Adriatice, Între mai marile urbe-surori Anconă și Macerata. Merită amintit faptul că din orașul-port Anconă a pornit Traian În cel de-al doilea război dacic (105-106), În care avea să fie Înfrânt Decebal. Tustrele locurile
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
greu până-i atingi piscul. Aici vibrează, poate, cel mai revelator gest de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales) internaționale, consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales) internaționale, consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco, 1959-1987; Franco Foschi, 1987 2007, anul decesului. Acestuia i se datorează și crearea Centrului Mondial. Personalitate marcantă a Italiei contemporane
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco, 1959-1987; Franco Foschi, 1987 2007, anul decesului. Acestuia i se datorează și crearea Centrului Mondial. Personalitate marcantă a Italiei contemporane, regretatul prof. univ. dr. Franco Foschi, pe care am avut cinstea să-l cunosc, a fost deputat vreme de sapte legislaturi În parlamentul italian (1969-1994), ministru (În guvernele Cossiga și Forlani), primar al orașului
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
din Monte Tabor, alături de onorevole Franco Foschi au lucrat (lucrează și În prezent) doi apropiați colaboratori ai săi: distinsa doamna Donatella Donați, profesoara, jurnalista și scriitoare (societara și a Societății Scriitorilor Francezi), director responsabil al revistei „Poesia é” (periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană, latină și greacă, redactor la revistele „Poesia é” și „Studii leopardiene”, responsabilul mării Biblioteci Leopardiene (a celor două centre). De un real sprijin le este contesă Anna Leopardi
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Francezi), director responsabil al revistei „Poesia é” (periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană, latină și greacă, redactor la revistele „Poesia é” și „Studii leopardiene”, responsabilul mării Biblioteci Leopardiene (a celor două centre). De un real sprijin le este contesă Anna Leopardi, descendentă a poetului, care locuiește Într-o aripa a palatului. O parte dintre sălile acestuia sunt destinate Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamurilor lor obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
palatului. O parte dintre sălile acestuia sunt destinate Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamurilor lor obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici venind să se documenteze cercetători filologi din Italia și din multe țări ale lumii. În vastă Bibliotecă a Centrului Mondial există deja câteva zeci de mii de cărți: achiziții mai vechi, precum și donații recente În mai toate limbile pământului. Fiecare literatura națională a ținut să fie prezentă cu ceva reprezentativ: În original, dar și În limbi de circulație internațională
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
ultimului mare poet romantic european, Mihai Eminescu, În patria celui mai mare poet romantic italian (și unul din mării romantici europeni) Giacomo Leopardi iată o Împrejurare mai puțin cunoscută publicului românesc. Ea se datoreaza Înfrățirii orașelor Recanati și Blaj, a Centrului Mondial de Poezie și Cultură "Giacomo Leopardi" cu Asociația Culturală "Astra" din Blaj și, implicit, a marilor noștri poeți naționali. Evenimentul a avut loc la data de 15 iunie 2002 (113 ani de la trecerea În eternitate a lui Eminescu), la
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
mi-ar fi cerut un spot publicitar pentru textele ei, cred că ar fi sunat cam așa: “Vreți să învățați să vă jucați? Citiți-o pe Aglaja!” Ada Milea a citit într-o după-amiază, împreună cu scriitoarea germană Zehra Cirak, la Centrul Cultural German, fragmente din Raftul cu ultimele suflări. Umorul pe care l-a scos actrița româncă din textul acela îmbibat de moarte m-a făcut pentru o clipă să cred că totul în viață poate fi transformat în rîs. Poate
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
format înalt și îngust cu coperta verde ca bentița din părul Aglajei: Povești pentru Aglaja, volum conceput, îngrijit și prefațat de Sorina Jecza. Cu desene de Adriana Lucaciu. A fost prezentat în cadrul programului Hommage Aglaja Veteranyi, realizat la Timișoara de către Centrul Cultural German, Fundația Interart Triade, Fundația Culturală Artmedia. Ne aflăm la sediul Fundației Triade. De fapt, reședința familiei Jecza. O casă a artei, ea însăși o piesă de artă. Aglaja a pătruns în casa lor: pereții sînt capitonați cu poezii
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
de circulație permanentă și șlefuire continuă, devine un lucru Închis , mort, În zidul de cărți, din bibliotecă”. Cum multe dintre aforisme - adevărate pilde de viață și cugetare - erau rostite de Brâncuși În diferite ocazii pariziene; și cum capitala Franței devenise centrul cultural al Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
metri, mai spre Grădina Aurora, statuia Regelui Filip al II-lea. Intrând pe Poarta de Sud, putem admira pe partea stângă University of the City Manila, iar ceva mai Încolo College of the Nurssing, iar pe partea dreaptă, un mare Centru de Creație, cu vânzare, Silahis. Urmând drumul spre Catedrală, Întâlnim Biserica St. Augustin, construită În 1571, monument UNESCO, din 1993, cu orga de 800 de pipe, Casa Manila, muzeu cu tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
într-un marș prelungit. O iau spre biserica Bălăceanului, fac un ocol, ajung în Covaci. Din Covaci apuc în sus prin Șelari; din Șelari merg la dreapta pe Lipscani; din Lipscani, la stânga, ies în malul gârlii. }in apoi Calea spre centru, ajung în pasagiul Macca; intru în anticărie și răsfoiesc ici-colo până mă încălzesc puțin. Nu-mi scot mănușile cât dau fila, sunt unii cu tot felul de bacili în ei care întorc paginile cu degetul muiat în salivă. La 11
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
angajată În luptele pentru eliberarea Transilvaniei de nord a primit ordinul de a schimba semnele de identificare de pe fuselajul și aripile avioanelor, semnul crucii tricolore cu litera “M” la fiecare capăt au fost Înlocuite cu un cerc tricolor având În centru steaua cu cinci colțuri. Cu toate acestea, avioanele romane erau doborâte sau incendiate la sol de ruși, care aveau o ură viscerala Împotriva aviației noastre care le dăduse câteva lecții de Înaltă măiestrie În arta pilotajului, atât În luptele aeriene
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
M. Swiderska); Marele păcătos și Fiul rătăcitor. Dostoievski și János Pilinszky (K.Szitár); Omul timpului nou în opera lui S. Natzume și F. Dostoievski ( G.Kobayashi). Începînd cu cel de-al doilea simpozion, cel din 1973, de la Sankt-Wolfgang (Austria), în centrul lucrărilor și al dezbaterilor a fost promovată poetica și studiile comparate. În prezența somităților D. Tzijevski, N. Nilsson, R. Wellek, acest lucru a fost inițiat pe atunci de tinerii cercetători Rudolf Neuhauser, Wolf Schmid și subsemnatul; ridicînd această problemă în cadrul
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
paralelismele dintre cei doi scriitori-gînditori, și analiza reflecțiilor lui Steinhardt despre romanul rus. Întrebările din sală au atins tocmai aceste probleme de receptare și interpretare. Elena Loghinovski a făcut o prezentare a dialogului cu Dostoievski în critica românească interbelică, în centrul comunicării situîndu-se tema Eliade și Dostoievski, contrapunctată cu una paralelă: Dostoievski văzut de Nichifor Crainic. Aflat în sală, autorul renumitei monografii La création littéraire chez Dostoďevski (Paris, 1978), Jaques Catteau, a fost coplesit de noutatea materialului prezentat și l-a
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
intelectuală a Capitalei. În cinstea lui s-au organizat banchete, drumurile lui au devenit legende și se vorbea despre el ca despre cel mai exotic personaj al vremii. Dintr-o dată, ochii mai marilor s-au ațintit asupra lui. Era in centrul atenției, era la moda, era „șic” să-l prezinți invitaților. Iată cum suna o invitație la un astfel de banchet: „Cred că am plăcerea să cunoașteți pe păstorul român Cârțanu, care, plin de sentimente românesti, s-a dus pe jos
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
artificială). 2. Efectele tratamentului termic: inactivarea enzimelor termopenetrația, ce este influențată de următori factori: consistentă produsului ( căldură trece mai ușor în faza lichidă decât cea solidă). Termopenetrația este fenomenul prin care temperatura pătrunde în produs cu o anumită viteza până în centrul geometric al ambalajului. Termopenetrația depinde de : natură ambalajului; formă și grosimea, raportul h/l al ambalajului; agitarea produsului în timpul termopenetrării mărește viteza de penetrare a lichidului; presiunea interioară influențează viteza de termopenetrație (lichidul are o capacitate de dilatare mult mai
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Îmi Începusem lucrările de cercetare la această temă. Privește! Ai mai văzut așa ceva? l-am Întrebat sperând să aflu un răspuns de la el, ca unul ce-și desfășura activitatea de-a lungul anilor aici, nu ca mine care veneam de la centru de câteva ori pe an. Habar n-am. Dacă ar fi fost numai cât un centimetru ziceam că e de la o larvă de cărăbuș, dar așa?!.. Nu știu. Dezamăgit, am dat a lehamite din mână, vrând să calc cu tocul
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
ar fi deranjat vocea noastră, eventualii locatari Își Încetară zgomotele. Împinși de curiozitate am Început să dezvelim centimetru cu centimetru galeria ciudata. După câțiva centimetri, am constatat că traseul ei se modifica brusc, luând o Într-un unghi drept spre centrul pământului. Am continuat să scap până când, transpirat, m-am văzut nevoit să-mi las paltonul În grija colegului. Las-o dracului, mi-a zis apucându-mi paltonul. S-ar putea s-ajungi În fundul pământului și să nu fie nimic. Nu
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
se umpluseră cu pământ, iar dosul palmelor se Îmbibaseră deopotrivă de țărână și transpirație, năclăindu-mi pilozitățile, cu pete Întunecoase. Joo era dimpotrivă, spilcuit și aranjat În halatul lui, de parcă el era șeful iar eu subalternul, de parcă el venea de la centru, iar eu eram cel ce trebuia să dea seamă de cele Întâmplate. Ghetele lui late, mai late decât a celorlalți semeni, arătau cu prisosință originea modestă a individului, Implicit nivelul de cunoștințe acumulat În perioada formării sale. Dar cum asta
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
s-au mărit peste gabarit, iar consistența s-a redus până la gelatinare. Practic nu mai pot fi consumate. Ce iradiere s-a folosit?. Peste limita critică, i-am răspuns automat, sec, așa cum obișnuiam să ne prezentăm punctele de vedere la Centru. Deci e clar. Fă-ți documentația și vino să te susțin. Voi fi alături de tine, fără nici o teamă. M-am Înclinat ușor și l-am lăsat să se depărteze. Paltonul Îmi era necesar acum. Fiori de bucurie Îmi străbăteau trupul
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
mesaj intergalactic, transmis În timp și spațiu de strămoși, dar ne mândrim că vorbim aceeași limbă. Nu reușim să evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi În copaci mult și bine. Crezi că mă simt mai bine În hainele pe care le am, În
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
tu însuți. Inscripție pe-o carte Aici înăuntru e scrisă ilizibila mărturie a cărnii și e ca și cum ar fi vorba de-o viață-n afară cu case atletice cu clocotitoare grădini cu nori familiari plutind jos de tot precum streșinile. Centru și margine Centrul ființei tale ticsit de gînduri care n-au nevoie de sînge marginea ființei tale plină de-un sînge care n-are nevoie de gînduri. Suprarealism Dulce ca alvița mintea ta albastră barometru al steiului surîzător ca o
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]