2,130 matches
-
și a «legilor muzicale» pogorându-se din cer; orașul paradisiac însemna pentru Augustin o pace substanțială; dar această pace poate fi totodată imperfect prezentă în lumea căzută, în curgerea timpului.”4 În spațiul Bisericii, diferența individuală sau culturală nu este cenzurată de un colectivism integrist, dar nici escaladată printr-un individualism segregaționist. Acolo unde sunt „doi sau trei” în numele Domnului, criteriile catolicității sunt deja împlinite. Biserica nu este niciodată o aventură imperială, ci o experiență esențialmente parohială. Comuniunea se întrupează oriunde
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de rege și Reprezentanța Națională, cea executivă de rege și guvern, iar cea judiciară de instanțele judecătorești. Constituția cuprindea o serie de aspecte novatoare pentru acea epocă. Astfel, era reglementat principiul controlului legalității actelor administrative, potrivit căruia instanțele judecătorești puteau cenzura actele emanate de la administrația de stat și puteau obliga statul la plata unor despăgubiri către persoanele particulare. Reforma administrației publice, începută în anul 1920, a cunoscut o efervescență deosebită în anul 1929, când s-au adoptat o serie de legi
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
limbaj caracterizat prin precizie și transparență, este evident. Autori precum A.E. Baconsky, Petre Stoica, Aurel Rău sau Victor Felea au pledat, impicit sau explicit, pentru simpliatea și directitatea discursului poetic, aspirând să restituie cuvintelor funcția lor comunicativă și să cenzureze orice fel de excese metaforizante. În cazul lui A.E. Baconsky, poet cu un traseu interesant, a cărui evoluție poate fi înscrisă între un model postsimbolist și unul expresionist (fără a mai pune la socoteală derapajele realist-socialiste din anii ’50
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În numeroase poeme lucrurile sunt înregistrate la întâmplare, tratate egal, aproape fără nici o preocupare pentru ordonare și direcționarea într-un sens anume. Atunci când textul încearcă să părăsească spațiul realității prozaice și să exploreze ținuturile de „dincolo de apele timpului”, scriitorul își cenzurează parcă elanurile metafizice, evită cu consecvență patetismul, introducând imediat un amănunt derizoriu, adeseori însoțit de accente ironice sau autoironice. Întrebându-ne care ar putea fi motivațiile și implicațiile apariției unei poezii de tipul acesta, ne dăm seama că mai importantă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reciclează continuu elementele. Tomul complicat, „cu minunății despre evul mediu”, ne trimite cu gândul tocmai la acest teritoriu vast al memoriei literaturii, în timp ce menționarea „petelor de cerneală de pe degete” (notație evident autoironică) împinge imaginea în derizoriu, ca și cum poetul și-ar cenzura în permanență înclinația de a se apropia, fie și în treacăt sau prin intermediul altora, de „potirul sacru și simbolic al Cuvântului ca Logos”365. Însă aspectul cel mai semnificativ, caracteristic pentru înțelegerea modului de funcționarea a mecanismului poetic ivănescian, este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
când ordinea întrebărilor acționează ca un factor semnificativ generator de erori. Astfel, datorită uneiîntrebări dificile sau referitoare la o situație delicată, neplăcută pentru subiect, acesta poate să-și schimbe atitudinea față de anchetator și să refuze continuarea discuției sau să-și cenzureze opiniile, să-și ascundă faptele etc. Este evident că asemenea întrebări vor fi așezate cât mai spre sfârșitul chestionarului, dacă e absolută nevoie de ele. În această categorie se încadrează, de obicei, așa-numitele întrebări (sau parametri) de identificare, prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să-mi spui și mie care sunt acele idei? Pica stătu puțin pe gânduri, apoi lăsă din nou capul pe umărul lui Ioanide, aproape plângând. - Nu, nu pot să spun. - Îmi vine greu, continuă Ioanide tot așa de filozofic, săte cenzurez. Ești majoră, instruită, fata unui om cu concepții înaintate. Am o mare vină că v-am părăsit, dar în fine, asta nu mă autorizează acum să vă torturez. Totuși, dă-mi voie să-ți pun o întrebare: ești tu convinsă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
biserică-hangar, fără turle, cu luminator acolo unde vine tradiționala boltă. . - Fiecare cu concepția lui, constata Pomponescu ușorironic. Ceea ce este remarcabil e că publicul nu se mai dezinteresează de stilul monumentelor. S-a ivit o conștiință edilitară, cu voința de a cenzura ororile de gust. Ca demnitar nu pot decât să mă bucur de acest fenomen. Astfel Pomponescu, sustrăgîndu-se cu grijă oricărei aparențe de participare, se consola cu speranța unui scandal public crescând; deși în sinea lui simțea că nu este elegant
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
televiziune. Ciocanele și buldozerele nu ar fi fost eficiente dacă de-a lungul anilor nu s-ar fi transmis imagini ce ilustrau cultura populară vestică, imagini care au spart zidul înainte de căderea lui. Deși Uniunea Sovietică a limitat și a cenzurat filmele occidentale, cele care au reușit să treacă de filtre au avut, totuși, efecte devastatoare la nivel politic. Uneori acestea au fost directe, alteori neintenționate. După vizionarea într-un cadru restrâns a filmelor On the beach și Dr. Strangelove (ambele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu este decăt o formă de urmare a legilor, deci de supunere a minții sub legi. Aristotel, în Etica sa nicomahică, va relua acest tip de legitimare morală a comportamentului uman. Plăcerile, arată Aristotel, sunt admise atăta timp căt sunt cenzurate de rațiune. Ecleziastul poate fi interpretat, cum am arătat, ca un exercițiu de întemeiere ontologică a lucrurilor. Planul fizic, existentele, capătă ființă doar dacă sunt puse în relație cu planul inteligibil al Logosului divin. Dacă sunt desprinse de planul metafizic
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
rândul lor, artiștii, chiar dacă sunt în luptă pentru a-și impune producțiile, care sunt tot atâtea "viziuni ale lumii", nu se implică direct în înfruntare: lupta este simbolică și mai ales sistematic mediatizată de intermediari (comercianți, critici, chiar colecționari), care cenzurează ei înșiși ocaziile de conflicte, dezbateri și lupte. Ne gândim la cazul reprezentativ al presei culturale, în care nu mai găsim dezbateri deschise. Toți actorii de pe piață contribuie la ceea ce trebuie să numim un efort de eufemizare a conflictelor. Capitolul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atunci a fi frumusețe și că nu ar putea viețui în absența lor. „Filippo Balducci știe că nimic din ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi înlăturat; fiul său nu poate evita realitatea prin promptitudinea unei etichetări menite să cenzureze.” 127 În epilogul Decameronului, naratorul este fericit că a dus la bun sfârșit tot ceea ce își propusese pentru „preavrednicile sale copile”, de unde și mulțumirea adusă divinității, în maniera cucernică a vremii. Concluzionează expresiv: „de vreme ce nici una dintre voi nu merge la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atunci a fi frumusețe și că nu ar putea viețui în absența lor. „Filippo Balducci știe că nimic din ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi înlăturat; fiul său nu poate evita realitatea prin promptitudinea unei etichetări menite să cenzureze.” 127 În epilogul Decameronului, naratorul este fericit că a dus la bun sfârșit tot ceea ce își propusese pentru „preavrednicile sale copile”, de unde și mulțumirea adusă divinității, în maniera cucernică a vremii. Concluzionează expresiv: „de vreme ce nici una dintre voi nu merge la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
problemelor sunt următoarele: 1. Definirea problemei - explicitarea, aprofundarea problemei, sesizarea cauzelor și consecințelor; - formularea problemei în termeni preciși și concreți; - plasarea problemei în contextul global. 2. Elaborarea soluțiilor - inventarierea tuturor soluțiilor posibile fără a le evalua și fără a le cenzura; - brainstorming. 3. Evaluarea soluțiilor - evaluarea fiecărei soluții subliniind: a) avantajele și dezavantajele; b) consecințele pe termen scurt, mediu și lung, pentru sine și pentru alții; c) implicații concrete (bani, timp etc.). 4. Luarea unei decizii în această etapă, se caută
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Beșleagă „Viața și moartea nefericitului Filimon” tipărit, din motive de cenzură, la mai mulți ani de la scrierea sa, este unicul exemplu cu care putem bifa la capitolul literatură de sertar. (Au mai existat, trebuie să consemnăm acest lucru, și pagini cenzurate din romanele, editate totuși, ale lui Serafim Saka și Lidia Istrati, pagini însă restabilite la o nouă reeditare.) În rest - nimeni și nimic. Abolirea cenzurii, care a dirijat scrierea unei literaturi false, a găsit scriitorul basarabean cu sertarele goale, fără
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
suspectate de infidelitate față de acest gen de scriere (Vladimir Beșleagă, Vitalie Ciobanu, Nicolae Negru, Andrei Țurcanu, Constantin Cheianu). Faptul acesta denotă slabul suport teoretic de care sunt marcați intelectualii basarabeni (din cauze bine cunoscute, în primul rând o instruire sumară, cenzurată), dar și - trebuie să recunoaștem - incapacitatea lor structurală de a aborda reflexiv și a acoperi integral o temă. De aici și proasta conștientizare a realităților pe care le trăim, lipsa de soluții sau măcar definirea corectă a problemelor. Pe fundalul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
văd diferențele în stilul de lucru al acestei odioase instituții în România și în Basarabia. Nu sunt prea multe, însă merită a fi semnalate. Mai întâi trebuie să spunem că exista o nepotrivire în ce privește temele tabu pe care le avea cenzura la București și la Chișinău, chiar dacă o nepotrivire „simetrică”. În România era interzis să se pomenească despre Basarabia și teritoriile românești ocupate, în RSSM era interzis cuvântul România și derivatele sale. O altă deosebire este că cenzorul de la Chișinău își
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dorește o formă de extensiune a dialogului: cu existentul, cu alteritatea, cu identitatea. Un dialog amânat, de multe ori, Însă prin aceasta nu mai puțin autentic. Funcția compensatorie a jurnalului intim acționează și În zona dialogului absent. Incomplet și ezitant, cenzurat de durata și frecvența scrierii, această formă a comunicării grevează, În egală măsură, atât asupra timpului, cât și asupra persoanei. Jurnalul se dovedește, În cele din urmă, fie o non-soluție, fie o soluție parțială: nici un jurnal nu a Împiedicat vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnalului Îl dau ezitările Între uzul privat și destinația publică, incertitudinea (singura incertitudine!) publicării sale83. Precaritatea textuală nu e, Însă, o piedică În devenirea literară. Marcat de strategia secretului, jurnalul intim Își construiește o identitate prin Înseși gesturile care Îl cenzurează, care Îi conferă statutul de operă neterminată și discontinuă. Chiar dacă a scrie Înseamnă a Înfrunta experiența discontinuului 84, enunțul jurnalului nu este izolat decât În aparență. El se leagă de toate celelalte enunțuri, trecute și viitoare, pentru că legea de funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rețea de difuzare a informației, o instanță de prelucrare și validare a datelor transmise, dar și un generator de microclimate și micro-comunități, de interacțiuni între indivizi și grupuri. Comunitățile datorează mult culturii școlare, modului în care ea favorizează, impune sau cenzurează relațiile de zi cu zi. Termenul are o utilitate mai curând operațională decât analitică, fiind apelat de obicei pentru identificarea cauzelor și a mecanismelor responsabile de buna funcționare a unei școli 57. Încercând o delimitare mai precisă a noțiunii, ne
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anecdotică mai mult sau mai puțin veridică, colportată în mediul școlar prin complicitatea tuturor celor implicați. Mai interesată de legendă decât de istorie, tradiția "nu reține cronologia, nici detaliile, nici numele eroilor, ci doar arhetipul și simbolismul lor"311. Ea cenzurează informația științifică, nu o îmbogățește, căci oralitatea este o relaționare între egali, nu o recunoaștere a dreptului de autor și nici o delimitare clară a acestuia de publicul său. Se înțelege de ce elevii preferă să audă lecția de la profesor, decât să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a primului. În cazul românesc, au operat și unele interdicții ideologice, cum ar fi condamnarea monarhiei și a "regimului burghez" sau contestarea parțială a anexărilor teritoriale din 1918. De altfel, și comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost cenzurată, pentru că românii trebuiau pedepsiți retroactiv pentru luptele duse împotriva URSS, până la 23 august 1944. Ceremonialul dedicat "Zilei Eroilor" a fost de la început stabilit în detaliu, incluzând participarea obligatorie a elevilor și a profesorilor la serviciul religios, la procesiunea pioasă spre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorie est-europene aprecierile asupra perioadei comuniste s-au schimbat radical. Persiflând post-factum ideologia de dinainte de 1989, ele se remarcă prin vehemența cu care denunță violențele, abuzurile și nedreptățile foștilor guvernanți. Mai mult, manualele au devenit receptive la istoriile paralele, îndelung cenzurate de regimul comunist. Dar și această deschidere s-a dovedit, la rândul său, politizată și partizană, impunând noi selecții valorice, declarative și militante. Pentru o mai bună raportare la cazul românesc, dar și pentru semnificația lor socială, am ales, pe cât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
probabil, iscate întotdeauna într-un context istoric specific. S-a observat deja că, în principiu, acestea obnubilează, închid epocile de maximă înflorire literară, constituindu-se într-o apăsată contra-replică a scriitorului-cititor la tendințele consacrate ale literaturii oficiale, în bune cazuri cenzurând și blamând încercările de a construi noul, originalul din vechile șabloane. Creațiile parodice ale Antichității sunt adeptele "stilului vulgar", ale coborârii limbajului într-o agoră situată la polul opus celei socratice. Personajele romanești preiau un limbaj caracteristic acelei vox populi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Din motive conjuncturale, au fost realizate mai multe variante ale romanului, în decursul a trei etape indicate de autor. Din 1955 până în 1958, el a scris prima variantă, cunoscută și sub titlul Cercul-87 (avea 87 de capitole), fără să se cenzureze, deoarece nu spera să fie publicat. Innokenti Volodin sună la ambasada americană, acolo unde în realitate a sunat prototipul său, pentru a-i avertiza că savanții americani se pregătesc să predea agenților sovietici secretul fabricării bombei atomice (variantă inspirată de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]