3,942 matches
-
argint. Din perioada de sfîrșit a primei părți a epocii migrațiilor (sec. IV -V e.n.) a fost găsit un număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a feudalismului timpuriu (sec. X -XI) resturile ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
migrațiilor (sec. IV -V e.n.) a fost găsit un număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a feudalismului timpuriu (sec. X -XI) resturile ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sec. X -XI) resturile ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat, din La Tene-ul II au fost descoperite resturi de vase lucrate din pastă grosieră de culoare cenușie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
două mărgele de fildeș și una de cornalină alb cenușie, toate cu urme de trecere prin foc. Cel de al doilea mormînt conținea un schelet așezat cu brațele în lungul corpului, orientat în direcția N-S. Cele mai vechi resturi ceramice aparțin provinciei Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI - XVII) și tîrziu (sec.XVIII) prin frgmente ceramice, o lamă de cuțit, un vărf de săgeată din fier, o limbă de clopoțel și o mărgică tubulară de argilă. (Costache Buraga și Emilia Zaharia) JUNIMEA 1975 Cartea eveniment Eugenia și Costache Buraga DĂINUIRI DĂNEȘTENE O carte cu totul neobișnuită
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
găsesc: vase de Cucuteni întregi, arme de piatră, (imitație a unor arme din bronz), unelte de piatră în stadiul de fabricație (topor de piatră cu gaură de mănușare transversal în stadiu incipient de perforare), vase sarmate, ,,Sfînta Treime “ neolitică, obiecte ceramice neolitice votive, o colecție botanică de plante rare (iarba fiarelor, hrișca “ și multe altele. într-o românească pură, moș Buraga a prezentat fiecare obiect de la origine pînă la locul și data cînd a fost găsit. Din cînd în cînd povestește
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
2, 5 km de Cheile Dobrogei și în imediata apropiere a amfiteatrului unde Pârvan a descoperit cele două inscripții. Pe peretele din dreapta al intrării în peșteră s-au descoperit mai multe litere incizate, câteva cruciulițe, semne monogramatice și material ceramic din epoca romană târzie, datate din secolul al IV-lea d. Hr. Accesul extrem de dificil în această peșteră a condus la concluzia că ea ar fi constituit și un refugiu al unor comunități creștine timpurii în timpul prigoanei declanșate de Dioclețian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
2); răceală(2); semn(2); solid(2); stană de piatră(2); static(2); statuie(2); stîncă(2); fărăsuflet (2); trecut(2); trist(2); țeapăn(2); fărăviață(2); actor; Afganistan; aluzie; amorțit; Antonescu; arătare; are; arhitectură; Brâncuș; Buddha; cal; ceară; centru; ceramică; cineva; ciudat; construcție; construită; creion; ctitor; cuie; cult; cunoscut; curiozitate; a luiCuza; A.I.Cuza; deosebită; dificilă; doctor Who; domn; drăgăstoasă; dreaptă; drepți; după; dur; ea; ecvestră; elogiu; emblemă; epic; eroi; etern; eternitate; fad; falnic; familie; fantomă; fascinat; fată; făurar; femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foame (2); greu (2); larg (2); lemn (2); libertate (2); loc (2); pămînt (2); păstrare (2); stricat (2); șalupă (2); unealtă (2); vacanță (2); valuri (2); Ana; apă, lichid; de apă; artă; arteră; bancă; blid; cafea; cantitate; capră; ceas; ceașcă; ceramic; cerc; cereale; chimic; ciob; de cinste; cîrpă; clătite; constrîngere; cont; conținut; corbul și vulpea; coșmar; cristalin; cunoștințe; cupă; curge; departe; depărtare; depozitare; deschis; desigur; detergent; dezgust; excursie; floare; folositor; frumusețe; gătit; ghiveci; glastră; încăpere; instrument; interes; cu lapte; de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
putem vedea semnalele de focuri din Azeca”. Această simplă înștiințare a unui ofițer către superiorul său este remarcabilă, pentru că ea confirmă relatarea biblică despre invazia lui Nabucodonosor (Ier. 34,7). În anul 1993, la Mareșa s-au descoperit șapte fragmente ceramice inscripționate, părți ale unei ostraca pe care fusese scris un document. Este vorba despre primul contract de căsătorie scris pe un vas, descoperit vreodată pe teritoriul Țării Sfinte 3. Natura materialului pe care se scria determina și tipul instrumentului cu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu 3.386 lei, sumă nesemnificativă, dacă se are în vedere perioada de timp necesară pentru aprovizionare (23 de zile), situație în care mai avantajos este transportul feroviar. 4.5. Studiu de caz 5 Studiu tehnico-economic de obținere a produselor ceramice Studiul se ocupă de alegerea variantei tehnologice optime de obținere a materialelor ceramice pe baza costurilor, având în vedere două tehnologii distincte utilizate în procesul de ardere a materialelor ceramice care se aplică pe două cuptoare diferite de ardere pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
timp necesară pentru aprovizionare (23 de zile), situație în care mai avantajos este transportul feroviar. 4.5. Studiu de caz 5 Studiu tehnico-economic de obținere a produselor ceramice Studiul se ocupă de alegerea variantei tehnologice optime de obținere a materialelor ceramice pe baza costurilor, având în vedere două tehnologii distincte utilizate în procesul de ardere a materialelor ceramice care se aplică pe două cuptoare diferite de ardere pentru a obține aceeași producție anuală de 2,5 milioane cărămizi pe fiecare cuptor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
Studiu de caz 5 Studiu tehnico-economic de obținere a produselor ceramice Studiul se ocupă de alegerea variantei tehnologice optime de obținere a materialelor ceramice pe baza costurilor, având în vedere două tehnologii distincte utilizate în procesul de ardere a materialelor ceramice care se aplică pe două cuptoare diferite de ardere pentru a obține aceeași producție anuală de 2,5 milioane cărămizi pe fiecare cuptor. Tehnologiile aplicate în procesul de ardere sunt diferențiate pe tipul de cuptor utilizat: cuptorul Hoffman ()A, cu
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
procentului de pierderi tehnologice (rebuturi) cauzate de conducerea complicată a procesului de ardere în cazul folosirii combustibilului solid. Totodată, cresc foarte mult cantitatea noxelor în spațiul de lucru și impactul asupra poluării mediului înconjurător. Costuri de ardere pentru un produs ceramic prin tehnologia Hoffmann: 444.883,03 : 2.500.000 = 0,18 lei/produs ars; prin tehnologia Tunel: 261.831,97 : 2.500.000 = 0,10 lei/produs ars. Diferența de cost de ardere = 0,08 lei / bucată produs ceramic Pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
produs ceramic prin tehnologia Hoffmann: 444.883,03 : 2.500.000 = 0,18 lei/produs ars; prin tehnologia Tunel: 261.831,97 : 2.500.000 = 0,10 lei/produs ars. Diferența de cost de ardere = 0,08 lei / bucată produs ceramic Pentru un volum al producției anuale de 25.000.000 de bucăți de cărămidă FN/an, economia pentru tehnologia Tunel față de tehnologia Hoffmann poate fi: În concluzie, perfecționările tehnologice, mecanizarea și automatizarea mijloacelor tehnologice presupun recuperarea în scurt timp a
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
al activității de producție), chiar dacă și cele din urmă sunt în final destinate tot vânzării (vezi exemplul 5.2). Exemplul 5.2. Activitate comercială versus activitate de producție Compania CEZAR SA are drept obiect principal de activitate producția de plăci ceramice (gresie, faianță etc.). Vânzarea acestor produse se realizează în cea mai mare parte printr-o rețea de distribuitori (97,45% din vânzări). Compania CEZAR SA dispune totodată de un magazin de prezentare și desfacere, în care realizează, pe lângă comercializarea propriilor
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cu o incintă de piatră, ci una de pămînt sub forma unui val de pămînt argilos, la suprafață de culoare galbenă, puternic compactă. Încă de la adîncimea de 0,20-0,25 metri, În pămîntul din val au Început să apară fragmente ceramice romane de culoare roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
puternic compactă. Încă de la adîncimea de 0,20-0,25 metri, În pămîntul din val au Început să apară fragmente ceramice romane de culoare roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În pămîntul din val au Început să apară fragmente ceramice romane de culoare roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente care au stat la baza
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În prima jumătate a secolului III castrul de pămînt a suferit o restaurare a valului și a șanțului său de apărare. Așezarea civilă se Întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi și țigle, pietre de rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]