304,830 matches
-
director al celebrei Academii Experimentale de Teatru de la Paris, profesor al Universității Sorbona, deținător a trei doctorate în artă și teatru, George Banu este o personalitate care a dat prestigiu criticului de teatru în lumea artelor. Are merite excepționale în cercetarea și pedagogia teatrală. Despre el Peter Brook spunea: "este unul dintre teoreticienii cei mai fini și atenți la realitatea fenomenului teatral", iar Grotowski afirma că: "opera lui George Banu s-a impus ca una dintre cele mai puternice pe planul
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
și pedagogia teatrală. Despre el Peter Brook spunea: "este unul dintre teoreticienii cei mai fini și atenți la realitatea fenomenului teatral", iar Grotowski afirma că: "opera lui George Banu s-a impus ca una dintre cele mai puternice pe planul cercetării teatrale". Eminentul critic și eseist a semnat remarcabile cărți și filme consacrate marilor figuri ale spectacolului contemporan sau aspectelor mitologice ale artei teatrului. Este de trei ori laureat al criticii franceze pentru cea mai bună carte de teatru și a
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Valentina Sandu-Dediu Universitatea din Leipzig (care se pregătește să-și celebreze 600 de ani de existență în 2009) are o tradiție bine consolidată în cercetări est- și central-europene. O cauză este precis de găsit în faptul că numeroși estici au venit să studieze în Leipzig, în domeniul artistic cel puțin în ultimele două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care participă de regulă
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără merite deosebite la început de carieră, dar care se vor dovedi capabili și devotați cercetării: latinistul Vasile Bogrea și bizantinologul N. Bănescu. Îi va sprijini, pentru titularizarea la catedra clujeană de istorie, pe foștii săi studenți de la București Al. Lapedatu și C. Marinescu. Ca fost discipol, Ioachim Crăciun îi solicită și el, încrezător, înființarea unei
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții diferite: astăzi nu manifestăm nici o ezitare în a scrie Asia, busolă, francmason, husar, piesă; există în schimb variații de uz pentru disertație / dizertație
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
un triplu avantaj: trăiește de mai multă vreme în Occident (este, în prezent, lector universitar de etnologie la Universitatea Paris X - Nanterre), și-a petrecut adolescența în țară, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu și a efectuat un an de cercetare în România postcomunistă, timp în care s-a angajat cu acte în regulă la trei unități reprezentative pentru economia din anii tranziției. În acest fel, ea conferă lucrării o dublă perspectivă comparativă: pe de o parte, pune în relație realitatea
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
subiectul a trecut de primii doi ani de lecturi, drept semidoctism. Există însă și cealaltă față a monedei, existentă fără doar și poate în mediul academic. Sinapșiștii uimesc prin noutatea asociațiilor și uneori sunt luați în serios, pînă cînd raționamentul cercetării lor se vădește tras de păr. Reiese clar din rîndurile de mai sus că sunt adepta unui simț al măsurii în domeniul conexiunilor bazate pe simboluri. Ba chiar, pe vremea cînd studiam instituționalizat, priveam cu condescendență sinapșiștii (nu mi-a
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
care au urechi de auzit și ochi de citit și un spumos, un miezos interviu al lui Dan C. Mihăilescu. Cităm fragmentar de aici câteva sfaturi pentru un critic tînăr: "Să cauți să debutezi cu un volum unitar, rotund, de cercetare, nu de publicistică. Să nu-ți faci nici o umbră de iluzie în ce privește respectul reciproc, spiritul de corp, cavalerismul, onestitatea, admirația, recunoștința, solidaritatea și fidelitatea scriitorimii, a lumii artistice în general. Să-ți respecți mentorii, dar să nu-i lași să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
chip a dădăci, a ține lecții ori a încerca să-ți impui propriile opinii. Singurele merite de care se poate prevala profesorul sînt că are o experiență mai bogată de lectură și că dispune de o practică mai întinsă a cercetării academice. Pe temeiul lor, el poate contribui la o mai adecvată punere în valoare, conceptuală și bibliografică, a temei alese. Ceea ce implică datoria de a-i face sensibile candidatului capcanele care-l pîndesc și de a-l ajuta să opteze
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Adriana Babeți, Carmen Mușat, Magda Jeanrenaud, Caius Dobrescu etc.). Toți cei numiți și nenumiți, dar aparținînd aceleiași "găști" a spiritelor afine mie, echilibrați, rezonabili, cu spirit critic, umor, vocație pedagogică, mari cititori, dar nu "ficționari", care excelează de obicei în cercetare, istorie literară sau profesorat, mi-au pus infinit mai puține probleme de acomodare decît scriitorii. Istoria "îndrumării" și a "colaborării" în cazurile menționate se concretizează de fiecare dată altfel, în funcție de imprevizibilul situațiilor și de caracteristicile fiecăruia. Dacă vreți detalii, vă
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
zilele noastre, care pot lesne accede la burse, dispun de Internet și pot colabora fără probleme la orice revistă de specialitate din lume, nici nu-și imaginează cu cîte dificultăți ne confruntam pentru a ne ține la curent cu progresele cercetării ori pentru a lua parte la manifestări științifice internaționale. Cheltuiam atîta trudă pentru fiecare deplasare proiectată, cu formalitățile pentru obținerea pașaportului, a vizei, cu finanțarea călătoriei, cu prepararea comunicărilor, iar totul se putea nărui atît de ușor, încît trăiam tot
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
de "liberalism"), mă alesesem cu un proces public desfășurat în fața tuturor salariaților Ministerului Culturii, încheiat cu destituirea din post și o sancțiune gravă de partid... Vă dați acum seama de ce, în martie 1965, cînd am reînceput efectiv munca mea de cercetare și profesorat, după 12 ani de activitate în Ministerul Culturii, am întîmpinat mari dificultăți în participarea la colocvii ori congrese peste hotare. Solicitările repetate în vederea obținerii unui post la unul din lectoratele de limbă și literatură română mi-au fost
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
priorități de lucru, aș preconiza o listă minimală de obiective, subînțelegînd că realizarea fiecăruia presupune gîndirea unor strategii adecvate, adesea complexe și de durată care, în orice caz, nu pot fi concretizate aici: finanțarea corespunzătoare (dacă într-adevăr învățămîntul și cercetarea reprezintă priorități naționale, așa cum afirmă mulți politicieni, atunci trebuie să li se acorde o alocație bugetară sporită, mai ales că subvențiile pentru cercetare au scăzut din 1999 încoace, iar faimosul 6% nu știu dacă e deja acordat și, oricum, nu
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
durată care, în orice caz, nu pot fi concretizate aici: finanțarea corespunzătoare (dacă într-adevăr învățămîntul și cercetarea reprezintă priorități naționale, așa cum afirmă mulți politicieni, atunci trebuie să li se acorde o alocație bugetară sporită, mai ales că subvențiile pentru cercetare au scăzut din 1999 încoace, iar faimosul 6% nu știu dacă e deja acordat și, oricum, nu poate fi suficient, dată fiind rămînerea noastră în urmă sub raportul salariilor și al infrastructurii școlare); depolitizarea (ar fi de dorit ca funcțiile
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
altă parte, sistemul educațional încuraja ideea că reușește cel care studiază, ori studiul înseamnă în primul rînd muncă. Cum credeți că ar fi arătat profesionista Monica Heintz dacă-și continua studiile în România? Ar fi fost pregătită pentru o asemenea cercetare? Nu cred. Oricum în 1993 nu aș fi putut urma această specialitate. Chiar și astăzi, în ciuda unor eforturi imense depuse atît la București de domnul profesor Vintilă Mihăilescu, cît și la Cluj, în cadrul Institutului de Antropologie Culturală, disciplina antropologie socială
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
din punct de vedere mintal, nu fizic - societatea și cultura; este fondată pe capacitatea de a traversa frontierele culturale. Specializîndu-mă în studiul propriei țări, eu mă încadrez în categoria "antropologiei acasă", care nu reprezintă decît o mică parte din corpusul cercetării antropologice. Pentru a face o cercetare antropologică acasă a trebuit să plec ca să pot reveni, altfel ar fi existat riscul să fiu orbită de obișnuință și să nu văd nimic. De altfel, caietele mele de note sînt martorele unor transformări
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
fizic - societatea și cultura; este fondată pe capacitatea de a traversa frontierele culturale. Specializîndu-mă în studiul propriei țări, eu mă încadrez în categoria "antropologiei acasă", care nu reprezintă decît o mică parte din corpusul cercetării antropologice. Pentru a face o cercetare antropologică acasă a trebuit să plec ca să pot reveni, altfel ar fi existat riscul să fiu orbită de obișnuință și să nu văd nimic. De altfel, caietele mele de note sînt martorele unor transformări pe parcursul perioadei petrecute în România - la
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
și ales sectorul de servicii, pentru că am vrut să văd ce se întîmplă dincolo de tejghea, de partea angajatului și de partea directorului sau patronului. În sondajele de opinii, majoritatea celor intervievați spuneau același lucru - lumea nu muncește. Înainte de a face cercetarea de teren, mi se părea că vocea poporului adevăr grăiește. Pe atunci, nici nu mi-a trecut prin minte că, în situația disperată din 2000, în condițiile în care majoritatea salariaților alergau între mai multe joburi, aprecierea că totuși lumea
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
nu plecau acasă pentru că încă nu se rezolvase problema pompării apei din subsol. Deci, pe profesori și studenți, ceea ce se întîmpla cu facultatea lor, de la proiect științific și pînă la gospodărirea clădirii, îi interesa. Or, am lucrat în instituții de cercetare în vest în care nimeni nu se oferea să miște nimic pentru că nu li se părea că într-o instituție atît de rodată ar putea fi nevoie de un aport individual benevol. Sau pentru că nu intră în fișa postului. Angajatul
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
europeană, primitiv-ritualică ori de tradiție bizantină - principiul călăuzitor și înnoitor al propriului act de creație, al propriei existențe. Această "nostalgie" implică, după modelul Jung-Eliade, investigarea pluralității surselor, tradusă în muzică prin polifonie - descinsă, la rându-i, din plurivocalitatea medievală. Or, "cercetarea și regândirea surselor primare ale plurivocalității" ar avea ca scop, în opinia compozitorului, "tocmai deschiderea de căi noi creativității muzicale." Așa se face că lucrări mai vechi precum Axion, Psalmus, Sextuplum, Invocatio, Cantos, Deisis (Rugăciune), Litanii la plinirea vremii reprezintă
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
început de cînd el a acceptat să conducă comisia pentru evaluarea regimului comunist din România, comisie înființată la inițiativa președintelui Băsescu. Marea competiție aici e că, pînă la înființarea Comisiei Băsescu, mai există institute și instituții care se ocupă cu cercetarea trecutului nostru apropiat pe bani publici. Ideea că Vladimir Tismăneanu și comisia lui ar putea lua caimacul, lăsînd fără obiect al concluziilor institute și instituții care de ani de zile se căznesc să dea de cap meandrelor comunismului autohton, a
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
pe șine / și tot așa prisosește” („Semiotica”). Toate volumele de poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta al lui Virgil Dumitrescu poartă un titlu. Acesta rămâne învingător și pește celelalte nișe tematice pe care le-am consemnat. La cercetări în retorta, se poate dovedi că acestea intra în rezonanță cu supratitlul, dar că fiecare în parte are altă construcție și alt lexic. Semn clar de unitate în diversitate. Ba că Virgil Dumitrescu și-a organizat întreg volumul (inclusiv reluările
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
comuna Antonești cu $3, 000 strânși de românii din Los Angeles. Acum se va retipări o cartedocument scrisă de Vaculovski despre foametea organizată în Basarabia când au murit mii și mii de români. Împreună cu doamna Flori Bălănescu de la Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comuniste se vor edita 600 exemplare, plătite de noi, cu 1.600 $ colectați tot de românii din Los Angeles, dintre care 200 exemplare vor rămâne la institut , iar 400 la noi, pentru a fi distribuite la bibliotecile din Basarabia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
volume 3, ar fi de-ajuns nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene. Perfectă logică internă a comentariului sau critic scoate la lumină valori, sensuri, deșchideri hermeneutice semnificative. Așadar, o carte reper în cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]