2,847 matches
-
posibil? Degenerarea seculară ce a făcut din Evanghelie un text pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare” foarte asemănătoare ceremonialelor nevrotice, cu o întreagă obișnuință ierarhică (Tată, Stăpân, Protecție, Pedeapsă) ce chinuiește la modul clasist masele sărace, așa cum e transferată diabolic în Cer etc. etc.; toate acestea au reușit să-l contamineze și pe „rebelul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
făcut din Evanghelie un text pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare” foarte asemănătoare ceremonialelor nevrotice, cu o întreagă obișnuință ierarhică (Tată, Stăpân, Protecție, Pedeapsă) ce chinuiește la modul clasist masele sărace, așa cum e transferată diabolic în Cer etc. etc.; toate acestea au reușit să-l contamineze și pe „rebelul” Dom Franzoni? Nu era oare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de varietatea tipologică a personajelor lui Mihail Sadoveanu - „o adevărată comedie umană” (un capitol se ocupă de „numele proprii”) -, de larga înțelegere a sufletului omenesc, de echilibrul operei, caracterizată prin „obiectivitate și comprehensiune etnică”, de finețea metaforei și de caracterul ceremonial și ritualic al stilului. Materialul documentar al lucrării este reordonat în Umanitatea sadoveniană de la A la Z, în fapt un dicționar de personaje. M. s-a manifestat activ în dezbaterile literare ale epocii (sincronism și protoconism ș.a.). Pe tema specificului
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
care le-a cântat Villon. O tristețe difuză plutește peste toată această lirică, deși o dată poetul publică un Decret împotriva tristeții. El evadează uneori în bucolic și se refugiază în ambianța domestică, securizantă, cântând mobilele vechi, cristalurile, porțelanurile și tabieturile, ceremonialul meselor intime, alteori evocă boema de odinioară, cu o umbră de ironie în căutarea nostalgică a bucuriilor elementare. Senzualitatea, bine temperată, se infuzează în substanța versurilor ca o atracție spre lumină și viață. Cărticica de versuri pentru copii Ultima corabie
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
rural, dar nota distinctivă o dau poemele cu Ieronim, care se plasează mai degrabă sub semnul unui romantism maudit, eminescian (Strigoii, Gemenii) sau poesc (Lenore). O muzicalitate halucinată, aluzii livrești, jocul ambiguu al persoanelor lirice camuflează angoasa erotic-tanatică într-un ceremonial al rostirii. Exprimarea frustă a emoției este substituită de un ritual verbal straniu, somnolent sau agresiv: „Patul meu, Ieronim, cu stâlpi negri împrejmuit este,/ Din greșeală m-am culcat în el în noaptea aceea,/ Încet îl trăgeau zece cai,/ Nimeni
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Negrici, Introducere, 133-152; Laurențiu Ulici, Coborârea din turn, RL, 1989, 25; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 51-58; Ioan Milea, O Antigonă a poeziei - Ileana Mălăncioiu, TR, 1990, 10; Dan Grădinaru, Scene din viața Casandrei, RL, 1990, 20; Lucian Alexiu, Poezie și ceremonial, O, 1990, 22; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 143-150; Florin Manolescu, Poezie și ritual, LCF, 1992, 37; Florin Manolescu, Poeme cenzurate, LCF, 1992, 43; Monica Lovinescu, Gardă inversă, „22”, 1992, 45; Virgil Ierunca, Autobiografia Antigonei, „22”, 1992, 47; Virgil Mihaiu, Poeme
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
consecințele nefaste ale noului oraș. În zonele urbane ale Braziliei, piața publică și aglomerata stradă „culoar” fuseseră, Încă din perioada colonială, spații ale vieții civice care, după cum explică Holston, se manifesta sub două forme. Prima dintre acestea consta În procesiuni ceremoniale sau religioase și ritualuri finanțate de biserică sau de stat, organizate de obicei În piața centrală a orașului. Cea de-a doua formă cuprindea o serie Întreagă de activități populare, desfășurate În toate piețele din oraș. Copiii se jucau, adulții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fundamentul homeopatiei, reflecta o practică mult mai veche. Inocularea era o metodă frecvent folosită, Într-o formă sau alta cu mult timp Înainte de dezvoltarea medicinii moderne. În India, ea era efectuată de către experți ai ritualurilor și se integra perfect În ceremonialul de venerare a zeiței Sithala. În alte societăți, contextul cultural al acestei practici era, fără Îndoială, diferit, Însă procedurile În sine erau incredibil de asemănătoare. Descoperirea de către Jenner a vaccinului contra variolei, pe baza probelor prelevate de la vaci, nu reprezenta
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
citat În Irving Louis Horowitz, The Anarchists, Dell, New York, 1964, p. 83. Luxemburg, „The Russian Revolution”, p. 391. Ibid. Kollontai, spre deosebire de mulți alți disidenți, nu a fost asasinată sau trimisă În lagăr. Ea a supraviețuit unei serii de slujbe pur ceremoniale și de ambasador, ce i se oferiseră În mod explicit, pentru a-și mai tempera criticile. Vezi Beatrice Farnsworth, Alexandra Kollontai: Socialism, Feminism, and the Bolshevik Revolution, Stanford University Press, Stanford, 1980. Alexandra Kollontai, Selected Writings of Alexandra Kollontai, traducere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cât și de peste hotare. După ce au alcătuit unul dintre cele mai bogate fonduri de documente etnofolclorice din țară, cercetătorii folcloriști au trecut la realizarea unor monografii tematice, unele vizând zone precum valea Șomuzului Mare sau Tecuciul, altele privind obiceiuri și ceremonialuri calendaristice ș.a.m.d. Totodată, rezultatele cercetărilor sunt prezentate în ședințe de comunicări lunare, în sesiuni științifice anuale, cu ocazia manifestărilor științifice organizate de Filiala Iași a Academiei Române, de Universitatea „Al. I. Cuza” sau de alte foruri științifice din Iași
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
lui, înalții demnitari), artiștii și intelectualii (sculptori, scribi-scriitori, medici), dar și reprezentanți ai categoriilor sociale populare (meșteri pietrari, târgoveți mărunți, țărani, soldați). Interesul cărții nu e asigurat de înșiruirea unor - reușite și plauzibile - tablouri de culoare istorică (scene de palat, ceremonialuri, bătălii, răzmerițe, șantiere faraonice) sau a intrigilor, manipulărilor și înscenărilor care însoțesc exercitarea puterii, ci de suscitarea unor meditații (cu incontestabilă deschidere către contemporaneitate) asupra rațiunilor guvernării, a responsabilității pe care o are conducătorul cu puteri absolute, asupra derivei totalitare
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
, logofătul (c. 1719 - ?), autor al unei scrieri de ceremonial. Era un boier cărturar, cunoscător al culturii bizantine, logofăt al doilea la Curtea domnitorului Grigore C. Callimachi, care îi comandă scrierea regulilor protocolare. În 1779 semnează o copie a primei părți a traducerii Cugetărilor lui Oxenstiern, menționându-și rangul (vel
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
originalitate. SCRIERI: Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu, București, 1874, 297-333; Condica lui Gheorgachi. 1762, în Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939, 262-312. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 407-409; Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939; Ist. lit., I, 634-636; Negrici, Expresivitatea, 66-78; Dicț. lit. 1900, 392; Mazilu, Recitind, II, 420-422. C.T.
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu, București, 1874, 297-333; Condica lui Gheorgachi. 1762, în Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939, 262-312. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 407-409; Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939; Ist. lit., I, 634-636; Negrici, Expresivitatea, 66-78; Dicț. lit. 1900, 392; Mazilu, Recitind, II, 420-422. C.T.
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
grație, ci una de chinuitoare autoanaliză” (Dan Grigorescu). Primele lui cărți indică o structură barocă, tensionată în căutări și trăiri și exuberantă stilistic. Confesiunea malaxează imagini, matafore și simboluri luxuriante, ample comparații și compuneri oximoronice, într-o gesticulație de mari ceremonialuri, cu o dicție solemn-sacerdotală ce-i va caracteriza aproape tot scrisul. E o poezie care „reușește să reunească «contorsiunile» din versul lui Ion Gheorghe cu «iluminările» din lirica lui Virgil Mazilescu” (O. Soviany). Antumele (1985-1987) sunt gândite ca un vast
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
întâmplări din anii copilăriei, petrecuți într-un sat bănățean. Eu și ai mei evocă o primă etapă a vieții naratorului, Romolos, desfășurată într-un cadru strict delimitat de îndeletniciri vechi (cultivarea pământului, culesul porumbului, paza strugurilor copți), de tradiții, obiceiuri, ceremoniale specifice, care dăinuie până la intervenția bruscă a evenimentului major, primul război mondial, implicând, prin plecarea la luptă a bărbaților satului, pierderea coeziunii comunitare. Cei care au plecat continuă, tot într-o structură narativă la persoana întâi, relatarea întâmplărilor petrecute ulterior
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
stăpânește cu destulă siguranță mijloacele artistice, stanțele au fermitate, suplețe, expresivitate și muzicalitate, acestor calități adăugându-li-se o discretă vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o lume a trăirilor nemărturisite, învăluite în duioșie și tandrețe (Ceremonial pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
scriitori impusă în preajma primului război mondial sau imediat după: Ștefan Petică, Ion Pillat, Gala Galaction, G. Bacovia, Adrian Maniu, Tudor Vianu, Ion Barbu ș.a. Salonul era dominat de tronul pe care oficia poetul, iar cititorii erau răsplătiți cu nestemate... false. Ceremonialul îi frapa pe contemporani prin insolit. M. lucrează la Thalassa, versiunea românească a romanului Le Calvaire de feu, „Marea Epopee”, cum îl numea. Publică în „Flacăra” din 1916 fragmente ale scrierii și rondeluri. În ultima serie a „Literatorului” (1918-1919) se
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
mult pe seama instrumentelor și profiturilor politice, decat a principiilor ideologice (dreapta/stânga). Pe masura ce spațiul politic a devenit mai structurat și instituțiile culturale mai autonome, GDS-ul a devenit mai instituționalizat și funcționează că o academie alternativă: puține noi adeziuni, reuniuni ceremoniale pentru atribuiri de premii, diminuarea dezbaterilor și a «meselor rotunde», În vreme ce mai mulți dintre membrii fondatori s-au Îndepărtat de grup. Genealogii și traiectorii Caracterul intelectual și «de elită» al grupului este evidențiat de profesiunile celor 48 de membri actuali
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ce anotimp etc.) și cum (ce ritualuri, cu ce înțelegeri de avere, ce angajamente mutuale). Despre „cu cine” și „când” s-au făcut referiri și se vor mai face în capitolele următoare. Privitor la „cum”, sunt relevante două dimensiuni: 1. ceremonialele ce însoțesc acest crucial „rit de trecere”, poate cel mai important în orice societate; și 2. componenta economică a căsătoriei, adică „ce se dă” și „ce se primește”. În legătură cu ritualul căsătoriei, să spunem doar că el este îndeobște un prilej
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia miresei; schimbul de daruri are loc între familiile mirelui și miresei, de obicei prin intermediul unei a treia părți. Schimbul se petrece în mai multe etape, începând de la intenția declarată a tinerilor de a se căsători până la încheierea procesului prin ceremonial și unirea celor două grupe de rude. Valoarea bunurilor schimbate trebuie să fie cam de aceeași valoare, altfel negocierea se întrerupe; zestrea dată fetei de către familia acesteia s-a practicat substanțial în Evul Mediu și Renaștere în aproape toată Europa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele având această rimă și în interior. Stăpânind, încă de la debut, versul oricât de nărăvaș, R. a ajuns la o virtuozitate demnă de orice maestru consacrat al cuvântului. Aurel Rău nu desfășoară un ceremonial al melancoliei livrești și nici al ironiei circumscriindu-și banalul ca Mircea Ivănescu. El este un melancolic, dar tristețea provine dintr-o supunere față de lucrurile consemnate cu obiectivitate fără subtext ironic. Desenul deslușit al poeziei lui Aurel Rău, fără încordare
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
digresiuni care, în loc să agaseze, măresc plăcerea scufundării leneșe în lumea literaturii. Cornel Ungureanu nu este niciodată grăbit, deși în viața lui fiecare minut contează. Discuția cu cei din jur - cu cei care merită o discuție - se transformă întotdeauna într-un ceremonial al comunicării. în plus, Cornel Ungureanu găsește timp să se ocupe de tot felul de subiecte "minore", numai pentru că-i plac. El are o vocație a gratuității care ține de firea lui de artist. Să fii profesor universitar și conducător
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
din generația de mijloc, liberi și de presiunile aniversare și de obligațiile derivate din statutul profesional sau din alte constrîngeri circumstanțiale, au reușit să demonstreze că amplitudinea și profunzimea actului artistic sînt posibile în sine, fără festivisme și fără provocări ceremoniale: este suficient să aminitim, în acest sens, expoziția mai veche a lui Constantin Butoi sau cea mai recentă a lui Gheorghe Ilea. Expoziția lui Tolan se înscrie în această serie și este foarte posibil ca un asemenea gen de evenimente
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
puțin identificabile, în adevărate universuri dinamice și expansive, nu se sprijină pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]