191,606 matches
-
motoare, au ca funcții de bază ce le caracterizează: reglajul de poziție și reglajul de forță. Ca derivată din reglajul de forță este și funcția de copiere a terenului. Aceste funcții apar ca urmare a necesității de a fi satisfăcute cerințele de bază pe care trebuie să le îndeplinească un agregat tractor-plug, corect realizat. Reglajul de poziție este o funcție pe care trebuie să o aibă orice sistem de suspendare destinat să permită cuplarea mașinii purtate sau semipurtate, adică a acelor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
realizează un grad corespunzător de încărcare a motorului, vitezele de lucru fiind limitate tehnologic, în scopul reducerii consumului de combustibil, este indicat a se folosi regimuri intermnediare de turație ale motorului. Astfel, la semănat cereale păioase cu semănătoarea SUP29, din cauza cerințelor agrotehnice, viteza de lucru este limitată la 5,5 km/h, deși puterea disponibilă a tractorului U-650 ar permite lucrul cu viteza III rapidă, adică la 8,5 km/h. În loc de a merge cu treapta II rapidă, la turația motorului
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
interzis să expedieze colete în greutate mai mare de 5 kg, cu excepția casetelor cu bani care se admiteau până la 50 kg, iar din anul următor și al coletelor conținând registre sau acte de contabilitate, până la 20 kg. Pentru a satisface cerințele publicului, la 20 octombrie 1894, s-au introdus cărțile poștale de industrie privată, identice cu formatul celor simple sau cu răspuns plătit, iar la 5 mai 1895, au apărut telegramele de felicitare, fără niciun text, compuse din adresă și semnătură
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a depășit un deceniu de aplicare și cu toate că, în februarie 1912, Consiliul de Miniștri a aprobat modificarea ei, în vederea modernizării serviciilor, lărgirii celor existente și introducerii altora, stabilirii în mod mai rațional a taxelor și punerii de acord cu noile cerințe, până la finele anului nu a fost confirmată de Cameră. Până atunci, dezvoltarea activității de poștă, telegraf și telefon, a determinat împărțirea serviciului executiv în 6 circumscripții, începând cu luna mai 1907, în scopul îndeplinirii unui control mai eficient. Județul Suceava
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și invers, sau folosit mijloace de transport auto închiriate. Cu toate că, orarele trenurilor de călători nu au coincins întotdeauna cu interesele serviciului poștal, totuși transportul feroviar a fost multă vreme, cel mai sigur și cel mai rapid. Avându-se în vedere cerințele tot mai mari de sporire a vitezei de circulație a trimiterilor poștale, dar și din alte considerente, Administrația Poștelor a renunțat la rețeaua poștală feroviară, dar și la mijloacele de transport auto închiriate, înființând în anul 1992, parc auto propriu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și diriginte). Serviciul poștal rural Organizarea serviciului poștal rural din anul 1892, s-a menținut o perioadă îndelungată întrucât corespundea perfect situației din țara noastră. Era de altfel o organizare unică în Europa, care servea interesele statului, concomitent cu satisfacerea cerințelor populației rurale. Județele puneau la dispoziție funcționari comunali(notari) care să îndeplinească serviciul poștal la sate, după instrucțiunile organelor poștale. Obligațiile organelor administrative față de serviciul poștal nemaifiind stipulate în legea de organizare administrativă din anul 1925, notarii nu-și mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mandate poștale tip pensie se achitau, din ianuarie 1964, drepturile cuvenite pensionarilor UCECOM. Pentru o cât mai bună deservire a populației, instituțiilor și intreprinderilor, programul de funcționare al unităților PTTR se stabilea ținându-se seama de volumul prestațiilor și de cerințele locale. În general, se respecta cel prevăzut de instrucțiuni: între orele 07.0012.00 și 17.00-19.30(în perioada 1 aprilie-30 septembrie) și între orele 08-13 și 16.3019.00(în perioada 1 octombrie-31 martie) în cazul oficiilor și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a făcut ca între nivelul de viață de la oraș și sat să fie mari diferențe. Numărul important de sate, răspândite în toate părțile, cu o populație medie redusă și cu construcții țărănești modeste, nu a permis dotarea lor la nivelul cerințelor moderne. De aceea s-a impus reducerea numărului de comune, care să concentreze o populație mai numeroasă cu posibilități economice mărite și dotări social-culturale și de deservire a populației, cu perspective de dezvoltare. Pornind de la aceste considerente și de la necesitatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de comună. În toate comunele exista cel puțin o subunitate PTTR. Treptat, în funcție de volumul prestațiilor și de eficiența economică, de cerințele populației, intreprinderilor și instituțiilor și de dezvoltarea economică și social-culturală a localităților, structura rețelei de subunități PTTR a suferit modificări. De asemenea, a determinat modificări în structura rețelei, apariția în anul 1977, a unui nou tip de subunitatea PTTR ,,pichetul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu pierde clienți, Poșta a trebuit să se modernizeze, să asigure servicii rapide și de bună calitate și să ofere o gamă largă de prestații și servicii. Noi prestații și servicii După anul 1989, au fost introduse noi servicii adaptate cerințelor clienților: “Postmesager”(1991), “Corespondență răspuns”(1992), “Postfax”, “Prioripost” și “Infadres”(1993), “Postmesager plus”(1994), “Mandate cu valoare fixăăMVF)”(1993), “Expres Mail ServiceăEMS)”(1995), “Xerocopiere și multiplicare”(1997), “Coletărie anunțată”, “Total expres”, “Postdata” și “Western Union”(1998). De asemenea, au mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă, consacrate de art. 45 din Constituție, nu conferă drepturi și puteri discreționare angajatorului În raporturile sale cu salariații. Aceste drepturi pot fi exercitate numai În condițiile legii. Totodată, Curtea reține că cerințele impuse prin dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să restrângă În niciun fel exercițiul, Într-un cadru legal, al drepturilor și prerogativelor angajatorului.’’ În literatura de specialitate se susține, pe bună dreptate, că procedura cercetării disciplinare prealabile trebuie Îndeplinită
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
pentru dimnuarea consecințelor restructurării și reorganizării unor societăți naționale , companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat În domeniul feroviar;Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a persoanelor;Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate În muncă pentru șantierele temporare sau mobile; - Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînoire a avizelor de Încadrare a locurilor de muncă În condiții deosebite; - Hotărârea Guvernului nr. 867/2009 privind interzicerea muncii
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
inștiințeze deținătorul sau angajatorul despre aceasta; h) să dispună angajatorului măsuri În vederea remedierii Într-un timp determinat a neconformităților constatate; i) să dispună sistarea imediată a proceselor de producție și/sau oprirea echipamentelor de muncă, atunci când constată că prin nerespectarea cerințelor legale În domeniul securității și sănătății În muncă sunt puse În pericol viața, sănătatea și securitatea lucrătorului; j) să dispună angajatorului efectuarea de studii și expertize tehnice pentru clarificarea unor evenimente sau situații de pericol, precum și verificarea, prin organisme abilitate
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
relativ monoton, cu relief plat, vegetație săracă și o rețea hidrografică deficitară; - perioada din an pentru cura heliomarină este redusă la 2-3 luni și lipsesc ofertele pentru sezonul rece, în pofida unor capacități importante de cazare; - infrastructură rutieră este subdimensionată pentru cerințele sezonului de vârf; - lipsesc atracțiile turistice complementare, cum ar fi excursiile și drumețiile ș.a.; - prezența unor agenți economici în zonă implică o poluare atmosferică și marină (de exemplu, Combinatul petrochimic de la Năvodari);legislația stufoasă, schimbătoare și interpretabilă lasă loc la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în raport cu calitatea acestora; - construcțiile dese limitează spațiul pentru parcări, plimbări și spațiu verde; - numeroase unități pentru servire și cazare sunt realizate pe seama spațiului destinat curei heliomarine; - salubrizarea este adeseori deficitară. Amenajarea spațiului litoral va trebui să urmărească în viitor câteva cerințe:finalizarea autostrăzii București - Constanța și modernizarea celorlalte drumuri de acces spre mare; - „eliberarea” plajelor de construcțiile mari, inadecvate, de tipul vilelor și restaurantelor;realizarea de excursii pentru vizitarea unor obiective culturale (Mausoleul Tropaeum Traiani), economice (Podgoria Murfatlar, ecluzele de pe Canalul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a siguranței în circulație este un imperativ. Ambuteiajele de pe DN1 (care leagă capitala de Valea Prahovei) sau de pe șoseaua București - Mangalia, în sezonul estival, demonstrează că turismul românesc ia amploare, iar infrastructura rutieră necesită o modernizare rapidă, pentru a satisface cerințele unui turism european modern. Cele mai pitorești trasee rutiere sunt cele care străbat arcul carpatic, prin mai multe pasuri, legând Transilvania de restul țării. Se remarcă șoselele Brașov - Onești (prin Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
instalațiilor aferente: terenuri de sport, trasee pentru drumeție sau alpinism, pârtii de schi, bazine de înot. În al doilea rând, se urmărește reconfortarea psihică a turistului, prin relaxare, distracție, crearea unei atmosfere de comunicare și de bună dispoziție. Satisfacerea acestor cerințe presupune organizarea activităților cultural-distractive și instructiv-educative, în care se înscriu excursiile, vizitarea diverselor obiective, participarea la spectacole, întâlniri cu reprezentanții diferitelor profesii, concursuri, stimularea creației etc.. Din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifestă ca un factor de competitivitate al
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ca un mediu puțin afectat de presiunea antropică, optim pentru recreere. În România, posibilitățile de practicare sunt limitate datorită lipsei unor amenajări care să conserve desfășurarea naturală a vieții în zonele protejate. Pentru viitor, acest turism va trebui organizat conform cerințelor internaționale din domeniul mediului, cel puțin în cele trei rezervații ale biosferei: Delta Dunării, Munții Retezat și Munții Rodnei. Organizarea presupune drumuri de acces către anumite zone, un număr limitat de turiști și o monitorizare permanentă a ecosistemelor de către un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care se manifestă. Fiecare indicator economic de cuantificare a eficienței economice a investițiilor poate să se refere la un singur aspect al eficienței economice sau la mai multe aspecte. Indicatorii economici de eficiență trebuie să răspundă în esență la două cerințe de bază: - o cerință de natură gnoseologică, în sensul că orice indicator să permită cunoașterea uneia sau alteia din multiplele aspecte ce caracterizează eficiența economică, și - o cerință de natură decizională care se referă la faptul ca fiecare indicator să
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
indicator economic de cuantificare a eficienței economice a investițiilor poate să se refere la un singur aspect al eficienței economice sau la mai multe aspecte. Indicatorii economici de eficiență trebuie să răspundă în esență la două cerințe de bază: - o cerință de natură gnoseologică, în sensul că orice indicator să permită cunoașterea uneia sau alteia din multiplele aspecte ce caracterizează eficiența economică, și - o cerință de natură decizională care se referă la faptul ca fiecare indicator să poată constitui un criteriu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
aspecte. Indicatorii economici de eficiență trebuie să răspundă în esență la două cerințe de bază: - o cerință de natură gnoseologică, în sensul că orice indicator să permită cunoașterea uneia sau alteia din multiplele aspecte ce caracterizează eficiența economică, și - o cerință de natură decizională care se referă la faptul ca fiecare indicator să poată constitui un criteriu de luare a deciziei de investiție. Atât la noi în țară cât și în metodologia organelor financiare internaționale, în practica economică, se utilizează o
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
adaptate spre a împlini scopul propus, și anume: de stabilitate a unei conduceri bazate pe lege, a unei economii de piață, participarea în procesul de integrare europeană și contribuția la realizarea efectivă a acestor obiective. Pașii intermediari în vederea realizării acestor cerințe trebuie să conțină reglementări și măsuri compensatorii care să diminueze problemele economice și sociale cauzate de procesul de transformare. În ceea ce privește cadrul legislativ în țările de tranziție la începutul procesului de reformă s-a observat că este necesară crearea unui spațiu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
timp; - Creșterea substanțială, în ultimii ani, a numărului de absolvenți conduce la suprasaturarea pieței forței de muncă; - Diferența mică dintre ajutorul de șomaj și salarii încurajează șomajul mascat și munca la negru; - Insuficienta armonizare a sistemului educațional post gimnazial cu cerințele pieței muncii și dezvoltării viitoare a societății; - Decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele pieței muncii; - Migrarea, în ultimii ani, a tinerilor - și nu numai - în alte țări care le oferă mai multe oportunități. 4. Calitatea vieții. - Comparativ cu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de muncă; - Diferența mică dintre ajutorul de șomaj și salarii încurajează șomajul mascat și munca la negru; - Insuficienta armonizare a sistemului educațional post gimnazial cu cerințele pieței muncii și dezvoltării viitoare a societății; - Decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele pieței muncii; - Migrarea, în ultimii ani, a tinerilor - și nu numai - în alte țări care le oferă mai multe oportunități. 4. Calitatea vieții. - Comparativ cu alte țări europene, media calității vieții în România nu este deloc satisfăcătoare. Aceasta se datorează
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Restaurarea și reconstrucția căilor ferate și de telecomunicații necesare; - Valorificarea superioară a potențialului turistic; - Stabilirea unor obiective comune și a unui parteneriat între instituțiile de instruire și angajatori; - Dezvoltarea de parteneriate între mediul academic și mediul de afaceri în vederea satisfacerii cerințelor pieței; - Colaborarea și stabilirea de parteneriate între centrele locale de instruire și instituțiile similare din Uniunea Europeană; - Asigurarea utilităților - apă, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri - în zonele noi în care sunt planificate a se construi noi locuințe, pentru a atrage
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]