1,478 matches
-
folosită odinioară drept clopotniță. La momentul respectiv, această nișă constituia o inovație în arhitectura moldovenească, ea fiind preluată ulterior și de biserica din Reuseni. Intrarea în biserică se face printr-un portal în stil gotic de pe peretele sudic, având un chenar în arc frânt cu muluri sprijinite direct pe soclu. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre de dimensiuni mici, cu ancadramente din piatră profilată. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi specifice cultului ortodox: pronaos, naos și
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
bicefal încoronat, zugrăvită într-o nișă de sub fereastra altarului, simbol ce trebuie pus în legătură cu visurile de mărire ale lui Vasile Lupu, cel ""cu fire împărătească, mai mult decât domnească"". Se remarcă, de asemenea, motivele populare originale cu care sunt împodobite chenarele și arcurile pronaosului. Pictura din biserică, în care predomină tonurile culorilor verde-pal, roșu-brun și roșu de minium, este o operă de artă care se impune prin realismul scenelor și calitatea desenului. Prezintă totuși urme de retușări de mai târziu.
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
literalmente și-au croit calea către ceruri. Numărul lor n-a fost niciodată dezvăluit. Răspunsul a fost dat de o raită prin suburbiile orașelor iraniene. La fiecare fereastră aproape, la fiecare bloc, erau expuse fotografii de adolescenți sau preșcolari, cu chenar negru". Astăzi, toate aceste "legende urbane", deși dezmințite de cercetările istoricilor și experților militari, încă mai sunt reluate de presa de senzație, inclusiv în cea autohtonă: ""S-au relatat unele cazuri în care copii erau trimiși pe front fără absolut
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
o veritabilă tânguire) ocupă cea mai mare a pietrei: De asemenea, tot în pronaos, dar în partea stângă, spre peretele nordic al bisericii, se mai găsește o altă piatră de mormânt, având o inscripție în limba slavonă săpată într-un chenar jur-împrejurul pietrei. În centrul pietrei sunt flori stilizate, iar la cele patru colțuri câte o rozetă. Textul inscripției este următorul: Această piatră au făcut-o și înfrumusețat-o pan Ștefan ceașnic și cneaghina sa Agrăina pentru (...)"" În inventarul bisericii se
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
lor, elemente de morfologie barocă. Ușile împărătești sunt construite în ajur, pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril. Icoanele împărătești sunt închise în chenare, terminate în partea superioară prin arcade baroce flancate de colonete pe care se încolăcesc ciorchini de viță de vie. Celelalte picturi murale ale lui Toader Hodor s-au pierdut odată cu dezmembrarea bisericilor din Văleni și Nănești.
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
de sunetul clopotelor. Biserica "Sf. Simion" din Suceava are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălțime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. Lăcașul de cult are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucișate, împodobite cu denticule și cu o bază încadrată de un pătrat cu floare (element de decor caracteristic sec. al XVII-lea). Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Intrarea se poate face pe două uși
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
turn de intrare, cât și de clopotniță. Biserica mănăstirii, purtând hramul "Nașterea Maicii Domnului", este de proporții reduse și prezintă un plan mixt, ea caracterizându-se prin diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind plasată în vârful Dealului Mare de unde domină împrejurimile. În demisolul bisericii s-a un paraclis, cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, celebrat în fiecare an la 6 decembrie. Un alt element
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
căror curbură — nu mult depărtată de versiunea în piatră a monumentului funerar din cimitirul Montparnasse din 1910 — evocă ritmul unor arcade geminate. O linie mediană, întreruptă de brîul infinit al brațelor ce se petrec unul cu altul, formînd un dublu chenar, desparte trupurile alipite; din chipurile lor se văd doar ochii, gura (redusă la o minusculă trăsătură de unire) și părul, sugerat prin cîteva incizii grațios serpuite ce încadrează fețele îmbrățișaților”". Poarta Sărutului a fost restaurată în 2003, când lucrările, finanțate
Poarta sărutului () [Corola-website/Science/302258_a_303587]
-
în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit cu o boltă semisferică. Lipit de turnul de sud-vest și de zidul sudic a existat până în prima jumătate
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
coloane și pilaștri a fost umplut cu zidărie. Pridvorul este boltit, având două calote sferice. Ușa de intrare în pronaos era inițial de factură gotică, terminată la partea superioară în arc frânt; ea a fost lărgită ulterior, stricându-se astfel chenarul. Pronaosul are formă pătrată, fiind luminat prin patru ferestre înalte (două pe latura de nord și alte două pe cea de sud), înguste și de formă ogivală. Pronaosul este separat de naos prin trei arcade, sprijinite pe două coloane cu
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
pe vecinii fostei Iugoslavii: Austria, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia. Un drapel oficial al Muntenegrului, bazat pe stindardul regal al Regelui Nikola I, a fost adoptat la 12 iulie 2004 de către parlamentul muntenegrean. Acel pavilion regal era roșu cu un chenar argintiu, stemă argintie, și cu inițialele НІ, parțial în grafie chirilică (corespunzătoare NI în grafia latină), însemnând Regele Nikola I. Pe actualul drapel, chenarul și stema sunt aurii și monograma regală din centrul stemei a fost înlocuită cu un leu
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
fost adoptat la 12 iulie 2004 de către parlamentul muntenegrean. Acel pavilion regal era roșu cu un chenar argintiu, stemă argintie, și cu inițialele НІ, parțial în grafie chirilică (corespunzătoare NI în grafia latină), însemnând Regele Nikola I. Pe actualul drapel, chenarul și stema sunt aurii și monograma regală din centrul stemei a fost înlocuită cu un leu auriu. Ziua națională, 13 iulie marchează data semnării actului final al Congresului de la Berlin din 1878, care a recunoscut independența Muntenegrului, dar și ca
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos, gropniță, naos și altar. Pridvorul are o boltă semisferică și trei ferestre terminate în arc frânt. Intrarea în pridvor se făcea prin părțile de sud și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă încadrată de patru muluri, cu bazele decorate și terminate în arc frânt. Din pronaos se trece în gropniță printr-o ușă mică care
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
s-a stabilit. Turnul prezintă o tainiță și un meterez, iar deasupra, camera clopotelor. Este împodobit cu un brâu sub forma de frânghie, situat la jumătatea înălțimii sale. Ușa intrării în turn este de inspirație gotică, fiind încadrată intr-un chenar. Rama exterioară este sub forma de torsadă. Deasupra ușii este pisania în limba greacă. Zidurile bisericii sunt susținute de contraforturi de piatră masivă. Lucrările din anul 1625 sunt reprezentative prin demantelarea construcției anterioare și refacerea ei totală prin „glisarea” spre
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
soclului de pe latura de vest și de sub Turnul Clopotniței, iar pentru arhitectura muntenească brâul median exterior din cărămidă de forma zimțată. Stilul gotic, adaptat si prelucrat în Moldova încă din timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, este reprezentat de chenarul în muluri al ușei de la intrarea dinspre sud și ascuțirea în arc frânt a arcadelor interioare. Cele două turle, larg deschise, cu un brâu la bază în interior, circular și cu profil rotund, cu o friză de ocnițe în exterior
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
zone suprapuse demarcate printr-un brâu, împletit în suvițe. Fațadele sunt decorate în relief plat cu motive caucaziene și islamice. În partea de jos se află o suită de panouri dreptunghiulare, în care sunt fixate ferestrele. Acestea sunt înrămate în chenare cu ornamentații dintre cele mai felurite care, ca și cele ale portalului de la intrare, amintesc întretăierea geometrică de la Mănăstirea Dealu. În registrul de sus, de asemenea, se află o suită de panouri semicirculare în partea superioară, în centrul cărora sunt
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
elementelor decorative ne amintește de biserica mănăstirii Dragomirna (Moldova 1606-1609) și împărțirea paramentului cu ajutorul unei centuri întâlnită la mănăstirile din Muntenia. Influența goticului transilvan este vizibilă în multe locuri: la contraforturi, la armătura de piatră a ferestrelor, la profilul ușilor, chenarele cu baghete și arce în acoladă. Ceea ce imprimă edificiului un caracter particular și o așază între cele mai originale creații ale artei moldovenești, este contrastul armonios dintre formele arhitecturale bine reliefate și proporționate, și decorațiile sculptate care îmbracă precum o
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
de ocnițe (două deasupra arcadelor și unul la baza pătrată). Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În pridvor se intra prin două uși laterale amplasate pe laturile de nord și de sud, având chenare dreptunghiulare și fiind împodobite cu muluri. Cea de pe latura nordică este în prezent zidită. În timpanul ușii, într-o cruce cu brațele egale și rotunjite, este sculptată stema Moldovei: capul de bour care susține o coroană ce este prevazută cu
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de o parte și de alta. Pridvorul înalt, de formă dreptunghiulară și cu bolți sferice pe pandantivi, este luminat de două ferestre pe latura vestică. Între pridvor și pronaos se află un zid despărțitor având la mijloc o ușă cu chenar dreptunghiular, format în brâu torsadă. Zidul despărțitor dintre pronaos și naos a fost dărâmat, fiind înlocuit cu două coloane puternice de secțiune octogonală, cu capiteluri, sprijinind trei arcade. În biserică s-au mai păstrat din vechiul mobilier doar strana domnească
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
încăperi. Interes prezintă din punct de vedere arhitectural Sala Gotică "Anastasia Doamna", asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Trei Ierarhi și care ocupă întreaga aripă dreaptă a clădirii (înspre est). Aici se intră din tindă printr-o ușă încadrată într-un chenar de piatră sculptat, cu profile întretăiate. Aceasta este o sală cu o lungime de aproape 16 m și o lățime de aproape 9 m, cu pardoseală din cărămizi hexagonale. Ea are șase bolți în ogivă, sprijinite de doi pilaștri puternici
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de curtină ca să nu întrerupă drumul de strajă, se află o clădire fortificată cu un etaj, care a servit drept casă domnească pentru Gheorghe Duca. Palatul este construit din piatră, cu bolți de cărămidă și are ferestre și uși cu chenare de piatră profilată. Rolul său era pur defensiv, fără nicio preocupare pentru lux sau cel puțin de confort, pentru a servi ca loc de refugiu domnitorilor. Alecu Russo afirmă că încăperile palatului au fost pictate în frescă, dar ca urmare
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în tot perimetrul românesc. Ea cuprinde desenele lui Iscovescu împreună cu cinci portrete de prefecți: Ion Buteanu (sus, dreapta), Simion Balint (stânga jos), Petru Dobra (sus, dreapta), Nicolae Solomon (dreapta, jos) și Avram Iancu (în centru). În cele patru colțuri ale chenarului imaginii apar portretele miniaturizate ale lui Vasile Turcu, Constantin Roman, Alexandru Bătrâneanu și Vasile Moldovan. Chenarul a fost reprezentat înflorat cu vrejuri frumos împletiți care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
sus, dreapta), Simion Balint (stânga jos), Petru Dobra (sus, dreapta), Nicolae Solomon (dreapta, jos) și Avram Iancu (în centru). În cele patru colțuri ale chenarului imaginii apar portretele miniaturizate ale lui Vasile Turcu, Constantin Roman, Alexandru Bătrâneanu și Vasile Moldovan. Chenarul a fost reprezentat înflorat cu vrejuri frumos împletiți care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
monumentul mai există și în ziua de astăzi sau până în ce an a existat și nici dacă informația certificată de către toți cu privire la ziua decesului are ca sursă tocmai acest monument. Litografia "Apărătorii naționalității române în Transilvania 1848 - 1849" conține pe chenarul cu vrejuri frumos împletite șase desene înfățișând peisaje ale locurilor pe unde a trecut artistul în periplul său transilvănean. Localitățile în care a desenat Barbu Iscovescu nu au fost identificate cu certitudine nici în ziua de astăzi, din moment ce analiștii nu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
în periplul său transilvănean. Localitățile în care a desenat Barbu Iscovescu nu au fost identificate cu certitudine nici în ziua de astăzi, din moment ce analiștii nu s-au pus încă de acord cu acest lucru. Astfel, Ion Frunzetti a amintit componența chenarului pomenind localitățile Predeal, Turnu Roșu, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sibiu și Deva, în mod similar cu Marin Nicolau. Ionel Jianu a enumerat localitățile Roșia, Abrud, Câmpeni, Sigihișoara, Sibiu și Deva. Dan Grigorescu a amintit doar patru localități: Deva, Sibiu, Turnu Roșu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]