1,324 matches
-
o adevărată unitate în diversitate. Volumul de față își propune să deceleze relația dintre Biserică și intelectualitatea interbelică, pornind de la câteva probleme punctuale și extrem de actuale pentru contextul respectiv: Regența Patriarhală, Calendarul, intruziunea politicului în viața Ecclesiei, învățământul teologic. Dacă chestionăm fundamentele unei culturi moderne care a oferit suficiente probe ale excelenței noastre, aceasta nu înseamnă că punem la îndoială reputația sa. Există în acest sens o critică care s-a axat într-o manieră sistematic argumentată asupra acestui aspect, critică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
concentrez atenția la tot felul de lucruri). Aplicabil la copii în vârstă de 8-12 ani (eventual prin interviu al medicului sau asistentei) și prin autoadministrare pentru copiii de 13-18 ani. Cum sunt realizate măsurătorile pentru calitatea vieții? 1. Pacienții sunt chestionați pentru a identifica acele aspecte din viața cotidiană care sunt afectate de boală sau de tratament. De obicei, pacienții sunt îngrijorați despre orice declin din punct de vedere fizic, emoțional, cognitiv sau social, care interferează cu abilitatea de a duce
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
final făcându-se o prezentare comparativă, pe baza unor atribute comune, a metodelor identificate. Fiecare metodă a fost studiată prin intermediul unui șablon, prezentat în Anexa 1. 4.4.1.1. Interviul structurat sau semi-structurat În cazul interviului structurat, participanții sunt chestionați cu privire la un set de întrebări care direcționează intervievații în a avea perspective diferite cu privire la o anumită situație/problemă și de a indentifica riscurile din acea perspectivă. Un interviu semi-structurat este similar, dar permite un grad mai mare de libertate în
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
era convis că românii nu se vor opri la Unire, că vor aspira la independență și la eliberarea Transilvaniei, Bucovinei și Banatului. Congresul de la Paris a hotărât, pe de o parte, să formeze o Comisie europeană pentru Principate, care să chestioneze pe români și să convină asupra viitorului lor, iar, pe de altă parte, să ceară Imperiului Otoman avizul referitor la dezbaterea Unirii. Dar intervenția Austriei la Constantinopol, sprijinită de ambasadorul Angliei, a avut ca rezultat respingerea de către Poartă a deliberării
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
se spune; i se poate deci ura să sporească ceea ce a moștenit." Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: "Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă." Demostene Botez "chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal." La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce"la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se poate deci ura să sporească ceea ce a moștenit." Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: "Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă." Demostene Botez "chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal." La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce"la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul de unul singur de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se construiască societatea. Nici cadru civilizațional, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dintre ele constituie calea de urmat. Iată posibilitățile, despre care Nixon presupune, în baza neexprimării mai multor alternative conceptibile, că epuizează, realmente, câmpul logic al posibilităților de acțiune în momentul declamării adresei sale. Desigur, această presupunere rămâne o premisă de chestionat, însă ea îl ajută eficient pe președinte să își expună raționamentul. În primul rând, Nixon menționează alternativa ieșirii imediate din război, ale cărei consecințe le descrie, pe larg, drept dezastruoase. Apoi, firesc, există posibilitatea negocierii, despre care Nixon afirmă că
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
precizează Hill, mai există o entimemă strecurată subtil în chiar raționamentul pe care l-am parcurs, împreună, adineauri, una care, de această dată, este bazată pe apelul lui Nixon la valori: președintele presupune, în mod corect, că nimeni nu ar chestiona o premisă majoră care atestă că prezervarea vieții și a libertății umane constituie valori ale binelui care trebuie păstrate, și nu distruse. Astfel, entimema "preluarea controlului de către comuniști va conduce la pierderea de vieți și libertăți umane" se bazează, iarăși
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
suficient de adânc, dincolo de suprafața discursului său"240 orice întrebare cu care publicul său țintă ar întâmpina premisele sale majore, nearticulate, de altfel, explicit, în adresa sa din 3 noiembrie 1969. În principiu, explică Hill, nimeni nu este dispus să chestioneze astfel de "adevăruri", ca cele implicate de președinte, în calitate de premise majore ale raționamentului său. Chiar dacă acestea nu au valoare de adevăruri universale, ele funcționează perfect, ca atare, în argumentarea președintelui, pentru că, îndeobște, suntem cu toții puțin înclinați să le interogăm, deși
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
improbabilul interogării premiselor cu valoare de adevăruri universale predictibile folosite de Nixon în raționamentul său. Mizând pe experiența concretă de viață a poporului american și fundamentate pe această experiență, premisele cu valoare de predicție întrebuințate de Nixon nu pot fi chestionate, explică Hill, decât o dată cu "viziunea despre lume" care le legitimează. Cu alte cuvinte, "lumea" structurată, conform cutumei americane, la data respectivă, într-o opoziție antinomică, aproape maniheică, a forțelor binelui sau ale "păcii și libertății" (puterile non-comuniste, adică America și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
distrugerea încrederii în puterea americanilor în lume, atacul potențial al dușmanilor) și, cum poporul american reprezintă, așa cum observă Hill, "prototipul în ce privește teama"243, un astfel de argument, neamplificat excesiv, aduce publicul exact în starea psihologică necesară pentru a accepta, în loc să chestioneze, concluzia lui Nixon, potrivit căreia retragerea imediată a trupelor americane din război ar echivala unui dezastru mondial. În ce privește a doua alternativă, cea a încheierii războiului din Vietman pe calea negocierii, Forbes Hill descrie, în amănunt, eforturile pe care Nixon pretinde
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
trei implică, grație tuturor predicțiilor și în efortul de a prezerva toate valorile la care Nixon a făcut apel, în momentele anterioare ale adresei sale, implică, deci, pierderea încrederii americanilor în forțele proprii, cu alte cuvinte, pierderea supremă. Cine ar chestiona întregul dovezilor în acest sens, o dată cu viziunea despre lume, desigur, care legitimează toate alegerile discursive ale președintelui pe parcursul adresei sale, alegeri care constituie, cum observăm, tot atâtea "asigurări" cum că lucrurile stau și se petrec exact așa cum experiența de zi
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
atât mai eficient va fi actul discursiv care le implică. Nixon, așa cum demonstrează, pas cu pas, Forbes Hill, alege de fiecare dată, fără excepție, să implice astfel de premise majore cu rol de adevăruri universal acceptate, prin urmare dificil de chestionat, în adresa sa. Iată dovada că președintele întreprinde, realmente, cele mai bune alegeri, din "inventarul comprehensiv" al Retoricii lui Aristotel, pe care, cum vedem, îl respectă cu sfințenie în demersul său discursiv particular. Cu atât mai eficient este discursul, atestă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o astfel de valoare caracterizează viziunea și conduita politică a republicanilor și, prin urmare, e o valoare pe care "numai cei mai radicali, chiar dintre cei aflați în afara grupului țintă (al lui Nixon - adăugirea mea) ar fi capabili să o chestioneze"261. În ultimă instanță, precizează Hill, asumpția lui Nixon, potrivit căreia, de obicei, calea corectă este opusul căii mai simple - și, bineînțeles, președintele alege calea corectă - pare "un produs aparte al gândirii protestante a americanilor din linia întâi"262, străin
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
contra comuniștilor, nici păcii cu orice cost, însă frustrați de războiul prelungit"277. Discursul operează logic în baza celor mai (universal) acceptate premise, corelate cu predicțiile și valorile pe care publicul țintă al lui Nixon este puțin înclinat să le chestioneze; acestea sunt suficient de adânc ascunse în litera textului pentru a facilita acceptarea, de către public, a tuturor concluziilor girate de ele. Stările psihologice ale publicului sunt exploatate cu măsură, Nixon clădind, pe fondul lor controlat, întregul său raționament. Structura raționamentului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să pună în evidență caracterul construit, fabricat în și prin discurs, al "lumii" din perspectiva căreia vorbește președintele Nixon "națiunii", în momentul istoric 3 noiembrie 1969, invitând la identificare. Însă drumurile celor doi critici se despart aici. Dacă Hill nu chestionează, ca atare, caracterul acestei lumi construite de oratorul Nixon, în vederea realizării unor scopuri strict retorice, atrăgând, cum ne reamintim, atenția, în mod corect, asupra faptului că o astfel de interogare nu face parte din sarcina criticului retoric neo-aristotelian, Campbell, pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în ce privește dimensiunea sa, atât de necesară, etică, criticismul retoric nu trebuie să depășească anumite limite. Cum ne reamintim, din discuția pe marginea studiului lui Campbell, faptul că autoarea transgresează, nepermis, limitele respective, fac ca demersul său critic să poată fi chestionat ca atare, astfel că valoarea sa euristică scade. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere faptul esențial care îl determină pe Edwin Black să traseze acea linie de demarcație între persoane și personae: este vorba despre "tendința" contemporană
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sau militare nu împiedică acest efect"540. Reagan ține cont, în retorica sa, de toate "canoanele" căruia mitul, în general, trebuie să se alinieze; prin urmare, povestea Americii "îndeplinește toate condițiile mitului - toată lumea o crede, în general nimeni nu o chestionează și, în mod cert, deține o valoare pedagogică"541, în timp ce Reagan, președintele, spune povestea cu un talent extraordinar. Mesajul său este mereu clar, exemplele pe care le alege, binevenite, iar tonul său este, invariabil, optimist și încrezător în progresul propriei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
i-am inclus în această istorie alternativă a abordărilor critice și calitative pe scena cercetării în științele comunicării. Mai mult, studiul lui McKerrow este unul meta-teoretic, ceea ce înseamnă că abordarea sa recuperează, din perspectiva criticismului, însuși demersul critico-retoric ca atare, chestionându-i premisele și legitimitatea. Pe parcursul acestei ultime lecturi, l-am aflat pe Ray McKerrow angajân-du-se într-o întreprindere critico-retorică aparte, având ca obiect de interes însuși demersul criticismului retoric prealabil și ca scop crearea posibilității criticismului retoric viitor. În 1989
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
-i un mare sprijin moral în împrejurări foarte grele. Acesta este informat, metodic, insistent și, bineînțeles, francez. Vine, oricum, în mod inevitabil, dintr-un alt orizont spiritual și ideologic. Dar cunoaște îndeajuns de bine ambianța noastră politică și culturală ca să chestioneze inteligent, să ridice uneori și obiecții, chiar dacă, prin forța lucrurilor, nu înțelege totdeauna à une nuance prŁs despre ce este vorba de fapt. Ceea ce-l face să revină, să-și explice și să oblige și pe Doina Cornea, la rândul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe axiomatica aceasta simplă, el reușește pur și simplu să adauge o dimensiune cu totul nouă lumilor lui Eliade. O dimensiune care, în latență, era acolo, contrasă în onomastica aceasta aparent arbitrară; a fost nevoie doar de cineva care să chestioneze motivația acestor nume, să observe "mitologiile nominale" - iar dimensiunea în cauză s-a făcut numaidecât aparentă. Meritul autoarei nu e doar de a fi intuit și întrebarea justă și instrumentarul adecvat pentru a reuși aceasta, dar și de deschide posibilități
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
determinat [...]"167. Dacă înțelegem astfel subiectivitatea umană și dăm valorilor estetice un înțeles relațional, ceea ce îi este propriu modernității, atunci devine firească întrebarea cu privire la posibilitatea trecerii de la experiențe estetice la o apreciere etică a naturii. Mai mult chiar, poate fi chestionat însuși faptul dacă natura poate fi obiect al aprecierii estetice. Despre acest aspect al problemei demarcației am discutat însă mai sus. Neîndoielnic, apreciem natura ca natură și nu ca artă sau artefact 168. Totuși, natura nu trebuie oare luată în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce în știința modernă la desconsiderarea abordărilor de tip calitativ ale fenomenelor naturale. Împotriva acestei atitudini a științei moderne a protestat poetul William Blake, un romantic. Descartes i-a influențat decisiv pe oamenii de știință. Concepția lui a fost însă chestionată de filosofi, dar și aceștia au făcut-o negând naturii o existență independentă. Pentru Berkeley natura este un sistem de semne pe care omul le interpretează, pe când pentru Hegel, și Marx apoi, natura este "negativitate". Natura există pentru a fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]