1,182 matches
-
patru clase, încadrată cu trei învățători: soți Zvâc și Ciubotaru, iar copiii nu mai sunt nevoiți a parcurge distanța de 3-5 Km când trebuiau să meargă aproape de satul Todireni, la Școala Mare. La Dragalina se rechiziționează o odaie din clădirea chiaburului Pasniciuc și se înființează școala, într-o singură încăpere, fiind încadrată cu doi învățători. Dispensarul din comună a mai primit doi medici, unul pediatru, cu post fix și al doilea medic dentar cu jumătate de normă, iar personalul sanitar mărit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de Stat(I.A.S.) Pe dealul din sudul comunei s-a aflat o mare și frumoasă herghelie, care a intrat în IAS Todireni. Producția agricolă era predată în Baza de colectare Todireni, șef de bază fiind Velte iar IonTomniuc, contabil. Chiaburii au suportat cote foarte mari, având un procentaj mărit, mulți din ei au fost nevoiți să cumpere produse, că, în realitate, nu strângeau cantitatea impusă spre ași achita obligația. Fiii chiaburilor au avut de suferit prin recomandarea ce li se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Todireni, șef de bază fiind Velte iar IonTomniuc, contabil. Chiaburii au suportat cote foarte mari, având un procentaj mărit, mulți din ei au fost nevoiți să cumpere produse, că, în realitate, nu strângeau cantitatea impusă spre ași achita obligația. Fiii chiaburilor au avut de suferit prin recomandarea ce li se dădea, că nu au origine sănătoasă, muncitorească și nu puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de suferit prin recomandarea ce li se dădea, că nu au origine sănătoasă, muncitorească și nu puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca sabotaj al economiei naționale și pedepsită cu ani grei de închisoare și deportare la „canal”. În acea veme și în pușcărie se aplica „lupta de clasă” deținuții erau (categorisiți) împărțiți în trei mari categorii: drept
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să ia contact cu altă grupare de deținuți și nu aveau drept la vorbitor și nici a lua parte la munci agricole sau altele, toate acestea au fost aplicate în funcție de localitatea și gradul acelei închisori. Comuna Hlipiceni a avut câțiva chiaburi, dar după părerea mea, nu ar fi fost corect, să fie din punct de vedere a caracteristicii sociale a acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost aplicate în funcție de localitatea și gradul acelei închisori. Comuna Hlipiceni a avut câțiva chiaburi, dar după părerea mea, nu ar fi fost corect, să fie din punct de vedere a caracteristicii sociale a acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a fost aplicată fără descernământ ci mot-a-mot
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se lăuda el. Pe lângă faptul că era incult, natura l-a înzestrat și cu o bâlbăială pronunțată, mai ales, când se supăra și din cauza defectului stâlcea cuvintele, sau le boteza după cum îi venea la gură. Odată, stând de vorbă cu chiaburii, le explica importanța achitării cotelor și le spunea să nu-l aștepte pe „Hoțenvever”, vrând să spună pe Eisenhower. El le mai explica oamenilor, ca o scuză ”eu fiind „viciu” nu pot decât să aplic legea”. La fel, președintele sfatului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pătrunde în întreaga activitate de pe toată suprafața țării. La Hlipiceni, sunt aduși în fruntea comunei în locul de primar, președintele Sfatului popular, cu oameni aleși de partidul de conducere, oameni credincioși partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
patru clase, încadrată cu trei învățători: soți Zvâc și Ciubotaru, iar copiii nu mai sunt nevoiți a parcurge distanța de 3-5 Km când trebuiau să meargă aproape de satul Todireni, la Școala Mare. La Dragalina se rechiziționează o odaie din clădirea chiaburului Pasniciuc și se înființează școala, într-o singură încăpere, fiind încadrată cu doi învățători. Dispensarul din comună a mai primit doi medici, unul pediatru, cu post fix și al doilea medic dentar cu jumătate de normă, iar personalul sanitar mărit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de Stat(I.A.S.) Pe dealul din sudul comunei s-a aflat o mare și frumoasă herghelie, care a intrat în IAS Todireni. Producția agricolă era predată în Baza de colectare Todireni, șef de bază fiind Velte iar IonTomniuc, contabil. Chiaburii au suportat cote foarte mari, având un procentaj mărit, mulți din ei au fost nevoiți să cumpere produse, că, în realitate, nu strângeau cantitatea impusă spre ași achita obligația. Fiii chiaburilor au avut de suferit prin recomandarea ce li se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Todireni, șef de bază fiind Velte iar IonTomniuc, contabil. Chiaburii au suportat cote foarte mari, având un procentaj mărit, mulți din ei au fost nevoiți să cumpere produse, că, în realitate, nu strângeau cantitatea impusă spre ași achita obligația. Fiii chiaburilor au avut de suferit prin recomandarea ce li se dădea, că nu au origine sănătoasă, muncitorească și nu puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de suferit prin recomandarea ce li se dădea, că nu au origine sănătoasă, muncitorească și nu puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca sabotaj al economiei naționale și pedepsită cu ani grei de închisoare și deportare la „canal”. În acea veme și în pușcărie se aplica „lupta de clasă” deținuții erau (categorisiți) împărțiți în trei mari categorii: drept
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să ia contact cu altă grupare de deținuți și nu aveau drept la vorbitor și nici a lua parte la munci agricole sau altele, toate acestea au fost aplicate în funcție de localitatea și gradul acelei închisori. Comuna Hlipiceni a avut câțiva chiaburi, dar după părerea mea, nu ar fi fost corect, să fie din punct de vedere a caracteristicii sociale a acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost aplicate în funcție de localitatea și gradul acelei închisori. Comuna Hlipiceni a avut câțiva chiaburi, dar după părerea mea, nu ar fi fost corect, să fie din punct de vedere a caracteristicii sociale a acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a fost aplicată fără descernământ ci mot-a-mot
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se lăuda el. Pe lângă faptul că era incult, natura l-a înzestrat și cu o bâlbăială pronunțată, mai ales, când se supăra și din cauza defectului stâlcea cuvintele, sau le boteza după cum îi venea la gură. Odată, stând de vorbă cu chiaburii, le explica importanța achitării cotelor și le spunea să nu-l aștepte pe „Hoțenvever”, vrând să spună pe Eisenhower. El le mai explica oamenilor, ca o scuză ”eu fiind „viciu” nu pot decât să aplic legea”. La fel, președintele sfatului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
colecția mea, foarte bogată, de modele exemplare de bun simț modern: Mă aflam surghiunit undeva, în mijlocul Bărăganului (pe lângă gara "Cioara"), unde era un faimos centru de agricultură pe care lucra o imensitate de ostași recoltați dintre infractori și fii de chiaburi, trimiși la batalioane de muncă. Erau sute de ostași (infractori, e adevărat, cu mentalitate de infractor), dar și mulți tineri necăjiți, cuminți, nepricepând prea bine ce se întâmplă cu ei. Instructorul "politic", un căpitan, cu mare funcție pentru acei ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
seara, când trenul pleca spre Iași. Ca să-l familiarizeze cu temele pe care urma să le ilustreze în versuri, filiala din Iași îl trimitea pe Labiș în „documentare” - în fabrici și la țară, unde se țineau lanț procese publice intentate „chiaburilor” sau se inaugurau întovărășiri și gospodării agricole. În carnetul său de elev, Labiș consemna: „Am fost trimis la Ipatele, la un proces chiaburesc”. În timpul unei documentări la Iazul Vechi, comuna Șipote, unde se inaugura un GAC, iarna era fără zăpadă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
încercare a dușmanului de clasă de a demola scena a fost dejucată de proaspăt unita țărănime. Poetul încă nu renunțase la scheme, întrebuințând tacâmul de rigoare; scrâșnetele cu spume la gură și ura care țâșnea ca niște cuțite din ochii chiaburilor. Curând schemele proletcultiste îl vor dezgusta pe Labiș iar poezia sa anecdotică nu va mai fi selectată în volum. Versurile de acest fel vor rămâne înmormântate în pagini de revistă ori pur și simplu în manuscris. Scurtă, perioada ieșeană a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trebuiau liniștiți în ce privește fidelitatea noastră. Dinspre partea asta, Gheorghiu-Dej i-a dat asigurări ferme lui Hrușciov. Astfel, în contrast cu deschiderea din ’56, s-a revenit pe scară națională la represiuni în rândurile tineretului intelectual. Au fost exmatriculați toți fiii de preoți, chiaburi și foști condamnați politici care intraseră în facultăți. Anchetele urmau să depisteze între tineri manifestările de patriotism, confundate cu naționalismul șovin și atitudinea antisovietică. În 1958, la Iași, a avut loc răsunătorul proces al absolvenților Zub, Vacariu și Popescu. Vina
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
negustoresc în epoca Mavrogheni. Vocabularul epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a denota nuanțe sufletești locale, narațiunea învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care era despărțit de 2,5 kilometri, și aparținea de plasa Ianca și de județul Brăila. După 23 august 1944 nu s-a mai mutat nimeni în satul Ștefan cel Mare, școala s-a desființat pentru că funcționa în casa unul „chiabur”, iar după ce s-a terminat colectivizarea agriculturii, gospodăriile au fost desființate pe motiv că nu se putea lucra cu tractorul. Vatra satului a devenit teren arabil. în aceste condiții și tata și fratele Dinu au fost obligați să-și desfacă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de oare ce acolo unde era amplasată, încurca manevrele tractoarelor care arau. Tata era trecut de 65 de ani. I s-a repartizat un teren pe care să-și mute gospodăria, în centrul comunei Râmnicelu, într-o grădină a unui „chiabur” care avea acolo vie. Bietul tata, s-a dus la proprietarul grădinii și l-a rugat să-i vândă grădina cu vie, fără știrea comuniștilor, ca să se mute pentru că altfel ar fi ajuns și la pușcărie, ca dușman al orânduirii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
citească. După al doilea război mondial, comuniștii l-au declarat analfabet și l-au trimis la cursurile de alfabetizare, pe care însă Dinu nu le-a frecventat. Când, prin anii 1948-1949, tata a fost „trecut” de la categoria țărani mijlocași la chiaburi, au început represalii cumplite. Una dintre măsuri se numea „exploatarea exploatatorilor” și a început cu trimitera chiaburilor cu căruță și cu cai la înălțarea unor diguri de pe malul Dunării. Pentru că tata era nevăzător, a trebuit să meargă Dinu, deși minor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]