2,808 matches
-
cu mine! Ștefan văzu cu mirare că pe masa de rugăciuni apăruse un corn de vânătoare care, din câte Își amintea, nu fusese acolo când intrase prima oară. Îl luă În mână și păși pe urmele călugărului, care deschise ușa chiliei și ieși În poiana Încărcată de miresme de brad și de foșnete de animale care se strecurau spre culcușurile lor de noapte. Pădurea mișuna de vietăți. Pădurea era vie. Alexandru se ridică la vederea sfântului Daniel. - E cornul bunicului tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
om, dacă exista, știuse exact când se va ridica ceața. Dacă nu cumva... Nu, asta era deja o nebunie. Și totuși. Dacă nu cumva chiar el adusese ceața. * - Măria ta... spuse Alexandru, mi-ai promis ceva după ce am plecat de la chilia Sihastrului... - Da, Alexandru. Dacă prevestirea lui se adeverește, ai o mie de călăreți să Începi atacul pe flancul stâng. Dar, deocamdată, trebuie să scăpăm din cleștele lui Mahomed. - Vom scăpa, Doamne. Răzeșii se bat pe ambele flancuri. Cavaleria a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu va mai fi vorba de războaie, ci de mănăstiri. - Mănăstiri? - Da. Măria sa cere finanțare de la boieri și răzeși pentru ridicarea unei mănăstiri la Valea Albă, loc care se va numi de acum Încolo Războieni. Și a unei mănăstiri lângă chilia lui Daniel Sihastrul, la Voroneț. Vorba măriei sale este și pentru tânărul Alexandru. Pentru el, mesajul e scurt și, În ce mă privește, nu Înțeleg nimic. - Să-l auzim, spuse Oană. - Albastru de Voroneț. * Masa se prelungi cu Încă o cupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
-mpăcării, să iert am învățat. Acuma știu ce-i omul și dușman și amic, seninul și furtuna. N-a mai rămas nimic. Nu stiu ce-i veșnicia Și nici nu voi afla. Dar las pe alții-n urmă Să poată învăța. ... la chilie Atât de’aproape sunt de ceruri, Atât de’aproape sunt de Tine. în suflet-mi e atâta pace Și-n gând îmi e atât de bine. De vreau pot să întind o mână Și ceru-ncet sa îl mângâi. Mă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
că conceapă cineva o asemenea mistificare a sufletului unui biet preot, care trăia destul de pașnic în Gladova lui și nu era cine știe ce căutător al inocenței pierdute, care să lupte, asemeni unui părinte Sergiu, cu însăși Ispita, apărută fără veste în chilia lui și dorind să-l piardă? Biata Borivoica îl iubea pe dunăreanul nostru din tot sufletul, îl dorea ca bărbat, dar nu-l ispitea pe credincios, nu-i păsa de credința lui, nu voia să-i corupă sufletul, să-l
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
vieții a alunecat” și „căzând din înaltʺ s‐a scufundat în pământul care „de fiecare dată naște primăveri.ʺ Ion N.Oprea PENTRU BĂRBATUL... „Te‐am admirat secole‐ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care‐ au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu Hanbei, ci Oyu și vasalii care aveau grijă de el erau cei care considerau că trebuia să facă ceva. Încă nu se hotărâse cum să procedeze. Trecu o lună. Prunii înfloreau la poarta principală a Templului Nanzen și în jurul chiliei lui Hanbei. Pe zi ce trecea, soarele încălzea tot mai mult, dar starea lui Hanbei nu se ameliora. Nu putea suporta necurățenia, așa că, în fiecare zi, punea ca în camera de suferință să se măture și, scăldându-se în lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
meu aveau mai multe drepturi decât mine. Prin urmare, am deprins obiceiul de a nu umbla țanțoș, nici chiar când mă aflam în compania altor copii. Un alt motiv pentru care arăta așa e că, pe vremea când învățam în chilia rece a Templului Rinzai, citeam cărțile la un birou atât de scund, încât trebuia să stau aplecat peste ele ca un cocoșat. Ajunsesem aproape obsedat de gândul că, într-o bună zi, aveam să fiu eliberat din prizonieratul la clanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe drumuri bătute odinioară... “E țiganca pe care am întâlnit-o în călătoriile mele și care de multe ori mi-a adus vești de la bătrânul și bunul meu prieten - călugărul - care m-a așteptat de atâtea ori în prag de chilie... Cred că nici de astă dată nu a venit fără vești... Am alergat să-i deschid. --Să trăiești, conașule, și bine te-am găsit - m-a întâmpinat femeia de cum m-a văzut. --Bine ai venit. Intră, să-ți tragi sufletul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la bătrân cât mai repede. Mare bucurie ai să-i faci. Abia și-a sfârșit vorbele și a pornit la drum. Am urmărit-o cu privirea. Mergea anevoie, folosindu-se de un băț. Când a putea să ajungă ea la chilia bătrânului? E o cale atât de lungă!” Îndată după plecarea bătrânei, am început să mă pregătesc de drum... Întâi mi-am pus în desagă cele trebuincioase unui drumeț. Apoi m-am apucat să revăd notițele făcute după acea minunată culegere
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la izvorul care sloboade apă limpede de la stinghia unui dâmb... Când soarele a reușit să împrăștie în cele patru zări toată pulberea de aur ce o purta în poală, învăluit în pletele de funigei ale zânei Toamnă, am ajuns în preajma chiliei bătrânului. M-am oprit să-mi trag sufletul, să mă obișnuiesc din nou cu locul și să-mi astâmpăr zbuciumul inimii. Privesc în jur. Parcă nu s-a schimbat nimic. Caut cu atenție spre chilie. Nici aici nu se vede
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zânei Toamnă, am ajuns în preajma chiliei bătrânului. M-am oprit să-mi trag sufletul, să mă obișnuiesc din nou cu locul și să-mi astâmpăr zbuciumul inimii. Privesc în jur. Parcă nu s-a schimbat nimic. Caut cu atenție spre chilie. Nici aici nu se vede vreo schimbare... “Înseamnă că dragul meu prieten este încă în stare să țină lucrurile în mână.” Intru pe aleea din fața grădiniței... Totul pare a fi ca mai înainte... totuși ceva e altfel... Ce anume? Florile
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu miros de frunză de nuc și cu sâpetul deschis, de unde, cu tartaje verzi, mă priveau îmbietor cele zece volume cu “Documente privitoare la istoria orașului Iași”. Mi-am așezat lucrurile în ordine și am pornit spre izvorul din coasta chiliei. “Bine te-am găsit, zglobiule” - l-am salutat în gând. “Bine ai venit, prietene” - mi-a răspuns el, clipocind din străfunduri de pământ... Când m-am întors, bătrânul mă aștepta în pragul chiliei lui. --Poftește la cină, dragule. Am intrat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și am pornit spre izvorul din coasta chiliei. “Bine te-am găsit, zglobiule” - l-am salutat în gând. “Bine ai venit, prietene” - mi-a răspuns el, clipocind din străfunduri de pământ... Când m-am întors, bătrânul mă aștepta în pragul chiliei lui. --Poftește la cină, dragule. Am intrat. De pe măsuța cu trei picioare, pe care o știam, mă privea cu față aurie ca o lună plină o mămăligă atunci răstrunată. Alături tronau două străchini din care mă îmbia brânza cu smântână
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
resemnat... Aproape de sfârșitul cinei, a apărut din nou fata cu ulciorul. În timp ce se apropia cu pas șoptit, mă străpungea cu ochii ei nepereche... Bătrânul mă urmărea cu privire blajină și surâs de înțelegere a celor lumești... Când am ieșit din chilie, mi s-a părut că o umbră a intrat grăbită în chiler... “Cred că am vedenii. Sunt prea obosit” - gândesc eu, întorcându-mi fața spre bătrânul rămas în pragul chiliei. --Noapte bună, dragule. Mâine om mai sta la cislă pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
surâs de înțelegere a celor lumești... Când am ieșit din chilie, mi s-a părut că o umbră a intrat grăbită în chiler... “Cred că am vedenii. Sunt prea obosit” - gândesc eu, întorcându-mi fața spre bătrânul rămas în pragul chiliei. --Noapte bună, dragule. Mâine om mai sta la cislă pe îndelete. --Mulțumesc și bogdaprosti pentru cină, părinte. Noapte bună. --Să fie primit. Mă retrag în chilioara mea cu un roi de întrebări în minte. “Cine e fata din preajma călugărului și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a șoptit: “De când te așteaptă bătrânul și... nu numai el”. “Și mai cine, mehenghiule?” “Ei, asta-i poveste veche. Ai s-o afli. Totul la timpul sorocit de Cel de Sus”... Vrăjit de liniștea din jur, m-am întors în chilie. Am mâncat cu o poftă deosebită. Ca niciodată. Într-un târziu, un dangăt de clopot plutind în valuri pe aripile vântului a pătruns în chilie, căutându-și parcă un loc unde să se odihnească. “Înseamnă că bătrânul e la utrenie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
timpul sorocit de Cel de Sus”... Vrăjit de liniștea din jur, m-am întors în chilie. Am mâncat cu o poftă deosebită. Ca niciodată. Într-un târziu, un dangăt de clopot plutind în valuri pe aripile vântului a pătruns în chilie, căutându-și parcă un loc unde să se odihnească. “Înseamnă că bătrânul e la utrenie” - gândeam eu, când în curtea chiliei am auzit - la început nedeslușit, apoi din ce în ce mai limpede - pași târșiți. Chipul călugărului, luminat într-un anume fel, s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
deosebită. Ca niciodată. Într-un târziu, un dangăt de clopot plutind în valuri pe aripile vântului a pătruns în chilie, căutându-și parcă un loc unde să se odihnească. “Înseamnă că bătrânul e la utrenie” - gândeam eu, când în curtea chiliei am auzit - la început nedeslușit, apoi din ce în ce mai limpede - pași târșiți. Chipul călugărului, luminat într-un anume fel, s-a profilat pe spațiul ușii. Părea un proroc.. --Bună dimineața și să-ți fie de bine masa. --Așa să fie, sfințite părinte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
apoi din ce în ce mai limpede - pași târșiți. Chipul călugărului, luminat într-un anume fel, s-a profilat pe spațiul ușii. Părea un proroc.. --Bună dimineața și să-ți fie de bine masa. --Așa să fie, sfințite părinte. Bogdaprosti. Călugărul a pășit în chilie și s-a așezat pe marginea crivatului, lângă mine. --Te-am așteptat să vii, fiindcă am încă atâtea să-ți spun... --Iată-mă-s, sfințite. Am venit la primul semn al cuvioșiei tale. Și eu sunt dornic să aflu lucruri noi, despre care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
necunoscute ale veacurilor ce au trecut peste Iași. Când soarele s-a oprit în crucea cerului, să-și tragă sufletul, a răzbătut până la mine clinchet de argint... M-am ridicat și, după ce am pus cărțile în ordine, am plecat spre chilie, cu nenumărate întebări în minte... Cea mai stăruitoare era cea privitoare la ființa care mă aștepta cu masa întinsă... Îmi imaginam că voi fi întâmpinat de ochii de aseară, cu tremur de pleoape și zvâcnet de sân sub fald de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă aștepta cu masa întinsă... Îmi imaginam că voi fi întâmpinat de ochii de aseară, cu tremur de pleoape și zvâcnet de sân sub fald de iie... M-am oprit în portița grădiniței, cu palpit de inimă... Tocmai atunci ușa chiliei se închidea ușor, ca împinsă de vânt. Nici o umbră în deschizătura ei. Cu simțurile încordate peste măsură, am intrat... Pe măsuță aburea mămăliga, alături de strachina cu tochitură. “Tare mă tem că asta nu-i cu îngăduința sfinției sale părintele, ci mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
voi vedea vreo mișcare. Nici un bâzâit de muscă, însă, nu a tulburat firea. Îmi țiuiau urechile de atâta liniște... În cele din urmă, m-am ridicat... mă așteptau cărțile... Citeam cu îndârjire, fiindcă altfel mă trezeam cu gândurile fugind spre chilie. Când soarele îmi făcea bezele cu ultima rază rămasă deasupra dealului din zare și dangătul de clopot anunța vecernia, întorceam ultima filă din volumul ce îl aveam în față. Sosise vremea să mă întorc la chilie. Când am ajuns aproape
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu gândurile fugind spre chilie. Când soarele îmi făcea bezele cu ultima rază rămasă deasupra dealului din zare și dangătul de clopot anunța vecernia, întorceam ultima filă din volumul ce îl aveam în față. Sosise vremea să mă întorc la chilie. Când am ajuns aproape, călcam cu grijă, să nu sperii ființa iluzorie, și mă întrebam ce surpriză mă mai poate aștepta... Pe masa din chilioara mea, toate erau așezate de mână de gospodină: fața de masă schimbată, cana cu apă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a trecut fâlfâit de pași și răsuflare sacadată... Am alergat spre geam, dar înserarea mi-a ieșit în față cu jocul ei de umbre fantomatice. Doar spre izvor - mi s-a părut numai - o irizare alburie... M-am dus la chilia bătrânului și... după ce am gustat din aroma rotundă a fragilor aflați în păhăruțul de pe masă, am mâncat cu multă poftă. Mi-am înălțat muțumirea către cer și am ieșit, dar nu m-am dus la chilia mea, ci pașii m-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]