10,040 matches
-
la posaca încruntare a cămătarului, pe scurt, întreaga ei făptură ne lămurește asupra pensiunii, după cum pensiunea te lămurește asupra persoanei sale. Temnița nu merge fără temnicer; una fără alta nu pot fi închipuite. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 15 Chiriașii: (66) Cei doi locatari de la etajul al doilea nu plăteau decît șaptezeci și doi de franci pe lună. Acest preț de nimic, care nu se întîlnește decît în cartierul Saint-Marcel, între Bourbe și Salpêtrière, și de la care numai doamna Couture era exceptată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Soarele s-a ridicat de prisos și a apus fără nici un farmec", notează în jurnal călătorul, subliniind că nu doar sentimentul estetic, ci și sentimentul naturii e condiționat psihologic). Dar pasiunea crește în intensitate și, într-o noapte, asiduitatea grăbitului chiriaș o determină pe Igeea să-și spună, în fine, "povestea", nu înainte de a-și exprima regretul că iubirea nu poate rămâne "curată" și că sufletele nu se unesc de la sine. Iată care-i, de fapt, "enigma" napoletancei: nevoită să se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pare să fi păstrat intactă amintirea Igeei, iubita de altădată. În brațele viguroase ale gazdei lui Leon încearcă deci să regăsească Andrei, un moment, fericirea pierdută. Din păcate, deși apetisanta napoletancă ar fi împlinit fără ezitări înflăcăratele rugăminți ale fostului chiriaș (scăpase și de jugul conjugal, și de scrupulele morale), bărbatul nu mai simte niciun fior: femeii îi lipsește în prezent taina, misterul. Ca s-o poată iubi, Andrei "ar fi dorit să se îndoiască de dânsa". Or, spre exasperarea amorezului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mut într-una de pe strada Traian, tot cu încă trei inși în cameră, dar încălzită. Proprietăreasa, o femeie tomnatică și cam prea împlinită, trăia cu un pește, un ins care venea la ea doar seara, de altfel ca și ceilalți chiriași, îi găseam în pat (fiindcă și ea ocupa prima cameră, de la intrare, ca și ciurelarul de la care plecasem). Așadar puteam debuta la Popasuri. Câteva zile am stat în casă și am scris. Am reluat ceva deja scris de pe vremea când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de aba, îmi cumpărasem două costume de la Galeriile Lafayette și spre surpriza mea, deși aveam două salarii, banii nu-mi ajungeau să mă mut din Tutunari, fiindcă deși camera îmi plăcea, proprietăreasa mă anunțase că vrea să mai aducă un chiriaș peste mine. I-am răspuns că voi plăti chiria spre dublu, numai să rămân singur. Era totuși cu mult mai puțin decât dacă aș fi închiriat o garsonieră centrală sau chiar semicentrală. Într-o zi i-am făcut o vizită
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la ele, descurajați, fără îndoială, de înălțimea ferestrelor și de prețul lemnăriei. La urma urmei puteau fi foarte bine înlocuite cu niște perdele groase, care nu le puneau nici un fel de problemă în legătură cu prețul de cost, de vreme ce erau plătite de chiriași. Proprietarii, de altfel, nu pregetau să le vină acestora în ajutor, oferindu-le la prețuri exorbitante perdele provenite din propriile lor magazine. Filantropia imobiliară este într-adevăr pentru ei doar o ocupație de agrement. În mod obișnuit acești prinți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
-și vadă suferința atât de fidel marcată. Până la schimonosirea tuturor liniilor. Un tată marinar. Ardoarea de-a se arunca primejdiei, sfidând reținerile. Nu se va prăbuși, dar se va micșora și se va usca. Punct. Punct. Ortansa și-a luat chiriașul pe după umeri, l-a împins afară din cameră. La bucătărie, alămurile au tăcut ; coana mare ar putea să apară în orice clipă ; se aud foșnete și dinspre dormitor, deci Lena sau domnu’ Mitu sunt gata, de asemeni, să intre în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în ea însăși. A acumulat discret, a luat în posesie și această după- amiază tulbure, otrăvurile ce s-au tot stors și s-au împroșcat din fiecare propoziție. Preocupată de altceva decât de zgomotele din jur sau decât de ospitalitate. Chiriașul o privește în tăcere. Destinul a luat, pentru el, chipul Ortansei. — În ceea ce privește scrupulosul dumitale amic, poți să mă crezi că, după ce-a răspuns : „Nu, nu te iubesc“ - dacă o fi chiar așa -, a continuat să primească vizite. Aici a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ascunde povara reală. Deci, temutul oracol a dat sentința. Indiscrețiile nu mai pot fi oprite, dominate, ca altădată ; au pornit, declanșându-se una din alta. Mecanism dereglat, care se răzbună pe stăpânul care l-a ținut atâta vreme sub supraveghere. Chiriașul A.P. este palid, palid... Nu mai are importanță ce spune. Principalul fusese spus, divulgat, nu-i mai păsa, va accepta trucul, va accepta convenția. — Tocmai căderile nebănuite la unul ca el ne-au apropiat, când le-am descoperit. Îmi povestea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de cuțit, ușoare, lungi, lungi și subțiri și până în adânc, în adânc. Bătrânul Johann Caspar Lavater nu pare deloc dispus să-și pună rochia și peruca și să apară, cu chipul blând și ramolit al coanei mari, să rupă blestemul. Chiriașul a înghețat în scaun, ghemuit, cu privirea în pământ... ochii întâlnesc doar picioarele groase ale mesei, arabescurile galbene verzi roșii ale covorului, botul ridicat al pantofilor negri, prăfuiți. Și, dintr-odată, articulațiile excesiv tensionate cedează... un sunet scurt și încă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și încă unul, încă unul, sec, rapid, cum se frâng oasele sau se fisurează simultan cablurile. Ortansa și-a pocnit degetele ! O dată, de două ori, de trei ori, până a găsit puterea de a se ridica și a părăsi încăperea... Chiriașul n-a văzut decât tivul rochiei muștar, unduind o clipă deasupra covorului. Prin urmare, Ortansa purta o rochie de culoarea muștarului... Ca să vezi, nici nu observase ! Perdelele sunt trase, răcoare și umbră, capul în pământ... ar fi greu pentru șiretul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ras, frezat, parfumat : „Trageți perdelele, să ne vedem mutrele, ce dracu’ !“ și intră lumina și se văd mutrele, domnul Mitu oferă țigări și zâmbete și glume proaspete, n-ai cum să nu le primești. Apar și doamna Mitulescu și Lena. Chiriașul face conștiincios față conversației, așa că poate fugi cândva, amurgul îl găsește somnolând în chilia de la mansardă. Prea târziu să mai ajungă la muzeu, deși insectele, peștii... atâtea subiecte atrăgătoare. În lipsa atlasului zoologic, răsfoiește însemnările sale de cititor rătăcit. Bibliotecara Cornelia
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și ne suspectează succesele. În orice prostituată zace o mireasă ratată. Înjurătura este cea mai expresivă vulgarizare a comunicării. Mâzga balcanică ne - a penetrat toți porii. Vorbesc unii despre pictura abstractă ca și cum ar înțelege - o. Calicul rămâne cu apucături de chiriaș și după ce devine proprietar. Din iubire s - ar putea să nu mai rămână decât componenta mecanică. În multe căsnicii, destinele sunt dispuse în paralel. Ca șinele de la calea ferată. Supușii lingușitori își transformă conducătorii în paranoici. Pe soclul modelelor, tinerii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sub hipnoză, a fost în dimineața de acum câțiva ani, când am plecat să caut fabuloasa casă de pe Silistra, în care locuisem până la doi ani, și din care aveam primele mele amintiri: casa însăși, în formă de "U", locuită de chiriași rufoși, de prostituata Coca, de Nenea Nicu Bă, muncitor la atelierele CFR, de nenumărați copii ai proprietarilor, ma'am Catana și bătrânul Catana; vaporul de lemn de pe un dulap; cățelul Gioni, căruia eu îi ziceam Doni; curcanul care se înfoia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Iaru, ca și neuitatul Ion Dumitriu, un real erou, arestat și bătut la Jilava o noapte întreagă), prima oară când l-am revăzut a fost la... Amsterdam, în 1994, când, având eu un fel de lectorat acolo, i-am devenit chiriaș! Călin, emigrat în Olanda cu familia, avea, pe lângă apartamentul unde locuia, o altă casă în cartierul Noort, dincolo de brațul de mare numit Ij, o locuință ieftină, de tablă, totuși neașteptat de confortabilă în interior. M-am mutat acolo și, din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în fața unui început de criză. Editorialul lui Nicolae Manolescu, citit printre rânduri, arată un fel de capăt al răbdării. Sânt curios cum își va rezolva revista cea mai longevivă de la noi aceste neașteptate și previzibile, totuși, probleme. 191 O divagație "Chiriași ai casei, Gânduri ale unui creier uscat într-un anotimp secetos." T.S. ELIOT Mijloc de iulie bucureștean, căldură insuportabilă zi și noapte, somn chinuitor, întrerupt de douăzeci de ori, neputință a minții de a porni. Anotimp mort, pe care l-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
jos de Universitate, știa de existența Casei Pogor, leagănul “Junimiștilor“ iar ceva mai sus, primul învățător român, Gh. Asachi, își făcuse o casă mare. Topârceanu locuise în apropiere, într-o căsuță care, probabil (gândea el) îl inspirase când scrisese “Balada chiriașului grăbit“. Față de ceilalți colegi era mai retras, preferând să-și petreacă timpul cu gândurile lui, în bibliotecă sau în sala de lectură bine luminată, cu mobilier nou, făcut în atelierele școlii după modelul celui de la biblioteca Universității. Ca fapt divers
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Celibatar Concubinaj Divorțat (ă) Văduv(ă) 68.6% 15.7% 5.9% 2.0% 7.8% Studii Până în 8 clase Între 8 și 12 Liceul Studii superioare 31.4% 3.9% 35.3% 29.4% Proprietate Proprietar imobil Proprietar locuință Chiriaș 17.6% 35% 56% Majoritatea celor investigați sunt femei, căsătoriți, cu studii medii (35,3%), primare și gimnaziale (31,4%), superioare (29,4%). Cei mai mulți (33%) locuiesc aici de circa zece ani, 19% au venit aici după 1990, 18% locuiesc aici
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
investigați sunt femei, căsătoriți, cu studii medii (35,3%), primare și gimnaziale (31,4%), superioare (29,4%). Cei mai mulți (33%) locuiesc aici de circa zece ani, 19% au venit aici după 1990, 18% locuiesc aici de peste 30 de ani. Majoritatea sunt chiriași (56%). Prin realizarea acestei anchete de teren s-a urmărit contactarea locuitorilor de pe o stradă din centrul istoric al orașului pentru a afla ce oraș vor aceștia, ce soluții de administrare ar vrea să fie puse în act în condițiile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rețele de locuințe de necesitate/ temporare pentru persoanele fără locuință, construcția de locuințe cu credit extern contractat și garantat de către Guvern prin HG nr. 687/1997, lansarea unui program de sprijinire a construirii unor locuințe ieftine, măsuri de protecție a chiriașilor împotriva evacuării abuzive etc. 230 Reforma în spitale, îmbunătățirea sistemului de finanțare în sănătate, Strategia privind sănătatea femeii, copilului și familiei, Programul comunitar de sănătate publică, Programul de prevenire și control al bolilor netransmisibile, Programul de protecție specială a persoanelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
scriitorilor postcaragialieni, de evidențiere cât mai pregnantă a nefirescului din cadrul conjugal, lăsat întotdeauna, în proza caragialiană, în cea mai difuză imponderabilitate aluzivă a ironiei. Dintre motivele subsumate temei caragialiene a familiei, regăsim o interesantă ilustrare a celei referitoare la problemele chiriașului bucureștean la Damian Stănoiu, în romanul Camere mobilate (1933), prin combinarea hipotextelor ușor de recunoscut Caut casă, Proces-verbal, De închiriat. Romanul urmărește practic odiseea chiriașului Liță Soare, un tip de inofensiv picaro modern, care-și desăvârșește cunoașterea lumii și a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
motivele subsumate temei caragialiene a familiei, regăsim o interesantă ilustrare a celei referitoare la problemele chiriașului bucureștean la Damian Stănoiu, în romanul Camere mobilate (1933), prin combinarea hipotextelor ușor de recunoscut Caut casă, Proces-verbal, De închiriat. Romanul urmărește practic odiseea chiriașului Liță Soare, un tip de inofensiv picaro modern, care-și desăvârșește cunoașterea lumii și a moravurilor în spațiul Bucureștiului de la începutul secolului trecut. Problematica din titlu este dezvoltată dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
închiriat. Romanul urmărește practic odiseea chiriașului Liță Soare, un tip de inofensiv picaro modern, care-și desăvârșește cunoașterea lumii și a moravurilor în spațiul Bucureștiului de la începutul secolului trecut. Problematica din titlu este dezvoltată dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou eșec în contactele cu mușteriii mereu imprevizibili. Fauna umană citadină în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mobilate își regăsesc echilibrul după ce au experimentat până la saturație alte variante de confort (sau inconfort) posibile. Comună celor doi autori este și viziunea asupra imoralității lumii citadide: asupra "diplomației" damelor, capabile să "traducă" nu doar "ciufuți bătrâni", ci și tineri chiriași buni de exploatat pentru plata datoriilor, asupra seninătății cu care soții sunt înșelați în propriile camere, asupra unei lumi corupte și desfrânate, reflectate cu obiectivitate. Ultimele replici din roman sugerează clar resemnarea și detașarea izbăvitoare în raport cu mizeria umană întâlnită la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dintr-o "bestie din junglă"104 într-un "proaspăt venit [...] în cetatea sfântă"105 a filosofiei, Mihnea Băiatu trece prin numeroase aventuri nocturne caragialești, unele mult asemănătoare pățaniei lui Rică Venturiano. Astfel, întâmplările corespunzătoare episodului derulat în timp ce Băiatu era îndrăgitul chiriaș al grefierului Nisipoiu, care îl acceptă și îl admiră și pe considerentul că "e d-ai noștri", ar putea fi departajate în actele unei veritabile comedii ale cărei situații și personaje amintesc de lumea lui Caragiale. La fel ca intrigantul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]