1,205 matches
-
în Wörterbuch / Vocabulariu de limba germană și română, cu adăogirea celor mai obicinuite și în conversăciune primite cuvinte streine (Iași, 1852), în care germ. Kikcs era tradus, cu precizarea „la biliart”, prin „chics, greș, lovire nenemerită” (text scris cu slove chirilice). Biliardul era bine cunoscut în secolul al XIX-lea, terminologia sa românească reflectând mai multe căi de pătrundere ale jocului; de exemplu, termenul tac provine din grecește, iar carambolaj din franceză. Nu e neobișnuit ca terminologia jocurilor să circule și
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
că, în momentul în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza, elevul lui Theofilos Kairis în Insula Andros, a trecut la confiscarea averilor mănăstirești, în 1862, și, totodată, la abolirea definitivă a slavonei ca limbă de cult a Bisericii, precum și a alfabetului chirilic, constituirea națiunii române era un proces încheiat (terminus post quem). În veacurile anterioare, din vremea domnitorului valah Mircea cel Bătrân (1400), sfetnicul neascultat al cavalerilor franci în bătălia de la Nicopole, pe Dunăre (1395), și până la scurta perioadă de după 1821 a
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
astfel tradițiile locale. Echilibre stranii și structuri originale pentru o țară traversată de o breșă geo-culturală. Așadar, în secolul al XVI-lea, în }ara Românească (Valahia) existau cărți de cult în limba slavonă, hagiografii cu lămuriri în greacă, inscripții în chirilică pe mormintele domnești din vechile capitale Curtea de Argeș și Târgoviște. Slavona n-a apărut de nicăieri și nici n-a fost impusă cu forța. A venit din Bulgaria, în primul rând, și din Rusia. Șovăiala a durat veacuri în șir. Presiunile
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
mai mult la idei, decât la cuvinte, bucuros ne grăbim a preface nafaustul "Din Moldova" în "LUMINA". Nu cumva și acesta va fi având v^un cusur?" Să notăm aici și implicarea lui B. P. Hasdeu la renunțarea la alfabetul chirilic și adoptarea alfabetului latin în scrierea limbii române. Și să ne reamintim și de contribuția sa la redeșteptarea spiritului eroic, de luptă și de sacrificiu chiar, al românilor. Aparținând unei generații care era "fiia de trup și de suflet a
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
fatalitate a filozofiei românești ca predarea ei în școli să fi început prin oamenii Bisericii. Ei au studiat-o mai întîi în Occident și tot ei s-au îngrijit s-o publice, după obiceiul epocii, punîndu-și cuvintele proprii în alfabet chirilic. De aceea, primele prelegeri de filozofie care au fost ținute în Muntenia sau Moldova au aparținut călugărilor și preoților școliți în Italia sau Ungaria, în virtutea unei tradiții care le cerea ca, măcar în anii tinereții, înainte de a primi sarcina conducerii
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
la Zürich se poposește într-o veche pensiune, așezată, la etaj, pe un fel de pasarelă ce traversează, sus, o străduță îngustă, pentru ca, prin fantoma turnului Colții, să ne întoarcem acasă și să aflăm ce era cu inscripția în litere chirilice, de pe acel horloge solaire, ca să medităm, prin urmare asupra îndemnului: "Siliaște, oame, că te rămâne vremiia." Asupra acestor șase cuvinte, separat și împreună, povestitorul va aplica tot felul de analize: "de istoria limbii, de semantică și semiologie, de semiotică, antropologie
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
în secolul 18 și renovarea ei în vremea revoluției pașoptiste, vorbește pisania din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o]mn Alecsandru Ion Ipsilat voivod
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
este imnul internațional al romilor. Este cunoscut de asemenea sub alte denumiri (unele similare) printre care "Gyelem, Gyelem", "Dzelem, Dzelem","Dželem, Dželem", "Djelem, Djelem", "Ђелем, Ђелем", "Џелем, Џелем", "Джелем, джелем" (în alfabetul chirilic), "Opré Roma" sau "Romale, Shavale". Proveniența melodiei nu este prea clară, existând în prezent mai multe versiuni ale ei, dar toate îi atribuie o origine folclorică. Conform studiului elaborat de Elena Marushiakova și Vesselin Popov, cântecul a fost cules pentru
Gelem, Gelem () [Corola-website/Science/314429_a_315758]
-
de anticariat, unele unicat (cioburi de lut ars, unelte de lemn, iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane” etc.) Cât a trăit, Toader Hrib a dorit să-și primească personal vizitatorii. Anual, mii de vizitatori de pe toate meridianele lumii au trecut pragul acestui muzeu, la sfârșitul
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
bisericii, învelit în cojoc și cu bâta sub cap, ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții chirilice, cam șterse, în capătul cimitirului cel nou, de la marginea satului. După tradiție, bărbații aveau pietre funerare colțuroase, iar femeile - rotunjite. Legea din 1864 interzicând înmormântarea pe teritoriul localităților, cimitirele din jurul bisericilor au fost părăsite.Prea puțini locuitori mai știu unde
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ridicat o biserică nouă, din zid de cărămidă, între anii 1853-1858, cu plan simplu, o turlă în față și acoperiș de tablă. Între anii 1935-1941 vechea biserică a suferit lucrări ample de restaurare, cu care ocazie pisania originală, scrisă cu chirilice, a dispărut. Din fericire a fost totuși transcrisă și avea următorul conținut: Observăm aici numele unor urmași direcți ai întemeietorilor legendari ai satului, precum și utilizarea străvechiului slavonism sin pentru fiul lui. Prima pictură a fost executată în frescă, după canoanele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909... Nu spun, nu întreb nimic. E clar că țiganul nu-i numismat. Cineva i le-o fi dat în batjocură. Deși azi dacă le-ai arăta unui specialist... Mai mult
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
vehicule bucureștene. Povestea tristă a sensibilului Vladimir îmi amintește cel puțin două atitudini similare. Prima este îndârjirea apărătorilor lui î și ai lui sînt. Iar cea de-a doua stă înfiptă în începutul secolului al XIX-lea, când, deși alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin, mulți români au continuat să tipărească litera slavonă mai bine de 50 de ani. N-am să înțeleg niciodată cum poate cineva să fie supărat pe convenții. Ori cum poate să-și facă un
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
și nu se puteau adapta aici, sinuciderea era ceva obișnuit.) Astfel redă lucrurile Ehrenburg. Iar la eminentul exeget al operei brâncușiene Barbu Brezianu găsim următoarele: în 1910, „la rugămintea doctorului Marbe, ridică monumentul Sărutul, pentru mormântul sinucigașei, incizând cu litere chirilice inscripția: „Taniușka Rachevskaia, născută la 6 aprilie 1887, adormită la 22 noiembrie 1910 /îndrăgită, cea mai iubită/ pe care s-o privesc nu mă mai satur". Comanditarul monumentului, medicul român Solomon Basile Marbe (Marbais), prieten fidel al lui Brâncuși, fusese
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
în joc vechimea lor și gradul de asimilare; dar de fapt contează mai ales ponderea cantitativă, valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului. Slavonismele par a constitui obstacolul principal: prin cantitate, înrădăcinare, autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
comoditate, de avantajul de a avea la îndemână instrumente și surse esențiale, ci și de posibilitatea de a găsi în ele, cu ușurință și rapiditate, cuvintele căutate. Desigur, pentru tipăriturile vechi șansa de recunoaștere automată e mai redusă; scrierea cu chirilice, alfabetul de tranziție sau diferitele sisteme latinizante pun obstacole mari în identificarea elementelor lexicale în texte. Deocamdată, în biblioteca Dacoromanica putem găsi Dicționarul limbii române - dicționarul academic al lui August Treboniu Laurian și Ion Massim (1871-1876), cele zece volume ale
Dacoromanica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5741_a_7066]
-
română. Pentru a dovedi că această populație este o nație de sine stătătoare, proba supremă era a arăta că ea este distinctă de poporul român, în ciuda comunității de limbă. Strategia sovietică, nu deosebit de imaginativă, a fost modificarea alfabetului în cel chirilic și instituirea unei așa-zise limbi literare provenită din dialectul local. Teoria lui King este că o asemenea modificare trebuie argumentată, în contextul istoric și politic respectiv, din perspectiva unei opoziții între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. În 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a inaugurat
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
pagina de titlu a primului număr, și Foița de istorie și literatură, tot la Iași, în 1860. Ambele reviste au fost tipărite, la datele amintite, în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă ediție anastatică
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
permite să explorăm o zonă din istoria recentă a ortografiei românești, pentru a observa succesiunea modelor și a influențelor culturale care au produs evaluări variabile în timp și i-au atribuit conotații simbolice. Literă (preluată din alfabetul grecesc) a alfabetului chirilic folosit timp de secole în cultura română veche, k a fost înlocuit cu c în trecerea la alfabetul latin, substituirea reprezentînd o opțiune latinistă și mai ales o manifestare a voinței de apropiere de ortografiile limbilor romanice moderne (franceză, italiană
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
se poate rescrie, deci, la rigoare, consemnarea de presă n-ar avea cum să facă excepție: "învățătorii traduc, printre rânduri, de mână, "latinița" în "chiriliță" pentru a rămâne în cadrul legii. Până și franceza la unele școli se face cu alfabet chirilic. De altfel, e o criză generală de manuale. Ea însăși a fost solicitată să facă un manual de istorie, deși nu e specialitatea ei. Gândindu-se la bani, a acceptat. Însă, când i s-a spus că trebuie să înceapă
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
regulă. Pe lîngă toate acestea, fragilitatea punctuației românești - insuficient fixate, marcate de oscilații - e produsă și de istoria ei recentă, de timpul prea scurt trecut de la ultimele încercări de a stabili niște norme clare. Textele românești vechi, redactate în alfabet chirilic, utilizau sisteme de punctuație diferite de cele actuale. Norma modernă s-a stabilit în parte prin uz, în parte prin cărțile de gramatică (în care punctuația ocupa adesea un loc destul de redus), în bună măsură prin îndreptarele practice și manualele
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă, pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea fotocopiată a manuscrisului în chirilice de la 1746. O carte citată adeseori, dar rareori consultată ajunge acum la îndemâna celor preocupați de istoria și cultura Transilvaniei. Si Grigore Maior este unul dintre precursorii Școlii Ardelene, despre a cărui activitate se știau puține lucruri. Și mai puține despre
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
lista elevilor care dau asemenea acatiste foșnitoare. Nu știu cît e de răspîndit acest obicei. O evidență exactă au, presupun, numai Sfinții Chiril și Metodiu, dacă ei or mai fi protectorii învățămîntului românesc și după ce s-a renunțat la alfabetul chirilic. Încă de pe vremea cînd eu făceam liceul apăruse ideea că dacă tot a stat elevul patru ani cu coatele pe bancă și s-au cheltuit atîția bani cu el, e păcat să nu-i dai nota cerută de patalama. Că
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
acesta, din leneșa pronunție moldovenească a devenit Juvara; de pildă, doctorul Ion Juvara, chirurg foarte cunoscut (însuși dl Iliescu m-a întrebat de el acum câteva zile) mi-a povestit că, pe seiful bunicului său, numele era scris cu litere chirilice între care una reprezinta grupul "dj", deci tot (Giuvara) - Djuvara îi chema. Acești strămoși ai mei, aromâni, au venit din Munții Pindului între 1770 și 1780; ei aparțineau unui clan de celnici - cum se numesc acolo - care a dat mai
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]