48,227 matches
-
cu ritmuri euro- dance și versurile catchy - ““RePlay”. Întrebați de direcția muzicii în momentul actual din România, care face trecerea de la soft pop la reggae sau dance, ni s- a răspuns: “Muzica se reciclează, trend-urile revin după un anumit ciclu. Am avut 2-3 ani de invazie a muzicii dance, acum avem reggae și mă bucur că mulți artiști care își începuseră cariera cu piese în limba română și-au adus aminte de identitatea lor artistică Connect-R, Alex, Anda Adam etc
Flash by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/83446_a_84771]
-
de obediență se pot găsi în mare număr în poemele mele și ale colegilor mei din acei ani; un procentaj ideologic de 90% de "halte obligatorii", unde era musai să facem popas, era cerut pentru a ni se publica un ciclu, și cu atât mai mult un volum. Titlul poemei secunde din culegerea mea, "Început de șantier", îl scutește parcă pe cititorul de azi s-o citească; îl asigur că versurile sunt la fel de fals entuziaste pe cât bănuiește. Global, chiar dacă elimin din
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
a treia carte a lui Norman Manea. Până la acea dată mai publicase volumul de proză scurtă Noaptea pe latura lungă (1969) și romanul Captivi (1970). Împreună cu romanul Captivi și cel care îi va urma, Cartea fiului (1976), romanul Atrium alcătuiește ciclul Variante la un autoportret. În anul de apariție al romanului Atrium, așa cum spuneam, 1974, România se afla după faimosul turneu asiatic al lui Nicolae Ceaușescu și lansarea "tezelor din iulie", dar înainte de intrarea regimului în faza de demență absolută. Chiar dacă
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
Este greu de spus cine din grupul foștilor elevi de liceu reprezintă alter ego-ul autorului. Mai degrabă s-ar putea spune că Norman Manea împrumută fiecărui personaj ceva din propria sa identitate intelectuală și socială. În acest context, denumirea întregului ciclu romanesc, Variante al un autoportret dobândește cu totul alte semnificații. În legătură cu romanele din această primă perioadă de creație a lui Norman Manea, Ion Simuț vorbește despre două filoane de inspirație: Proust (presupun, pentru mecanismele rememorării și un anumit tip de
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
la limita căderii în mare, pe marginea scenei, cu fața în jos, prăbușit în moarte, zace Othello în coșciugul lui. Iago îi ține lumînarea. Cassio îi dă onorul. Toba mare își bate jelania. Trilogia Shakespeare a lui Nekrosius este un ciclu tulburător, o confesiune a unui artist profund, introvertit, întors cu fața de la zgomotul pentru mai nimic al lumii către ispitele eului, către povara propriei ființe. Pentru toate acestea și pentru multe altele, vă mulțumesc, domnule Boroghină!...
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
al unui crez hedonistic ("crede/ că-n afara eului totu-i calp totu-i străin" - Inocenția 2 etc.), suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu greu. Există aici și o tramă narativă, cea a eforturilor edililor față cu inundațiile, totul transpus în "mitologicale
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
căzut pradă banalului: "el crede că între arborii încremeniți/ eu nu aud nimic/ că nicio inițiere nu-i aici" (Lista cu datorii 2). Ce inițiere se pregătește? - suntem îndreptățiți să ne întrebăm, atenți la intensificarea tumultului poetic, în următoarele două cicluri ale cărții. Melancolia se instalează, grea, o jale oedipiană (analogia este facilitată de referințele eminamente grecești), pentru epuizarea existenței, a tot ceea ce omul și-a considerat a fi esența ființei, spre a se convinge apoi de stuporoasa evanescență a lucrurilor
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
acasă: "capul de vultur rebel/ cumpărat azi din piață/ cu cît tace mai mult la masa de scris/ cu atît fulgii lui trec din alb în mai alb/ amintindu-și de trupul măcelărit pe coline" (Capul de vultur). Emblema ultimului ciclu este splendidul poem O femeie tîrăște un sac greu, ale cărui cuvinte curg de pe buze uscate, într-un șuvoi sec, emoționante prin neutralitatea lor curățită de patimi. Omul generic, aflat pe dealul Perchiu, purtând în ochi o negură "strînsă/ de
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
în carte (469). Comunismul naționalist depășise comunismul internaționalist, dar esența (in)justiției rămâne bine camuflată. E oprită referința la arestarea și condamnarea fără vină a lui Tudor Frățilă (470). Ca și la libertatea fără de libertate: "era reluarea aidoma a unui ciclu..." (469). Tudor se întreabă la ieșirea din închisoare cât este de liber, simțindu-se ca un om fără casă (468). Personalizare a tragicul fără noimă, el nu poate fi asemănat cu personajul autofag Hagi dintr-un poem al lui Ion
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
volum de povestiri postmoderne (în a cărui textură clin d'oeil-urile spre clasicii ruși -mai cu seamă Gogol și Cehov - dar și spre un fantastic de tip Borges, fac toți banii), Nevasta lui Hans, autorul mărește miza prin romanele din ciclul Tălpi. Șotronul, Mașa și extraterestrul și, cel mai recent dintre ele, Locomotiva Noimann, sunt scrieri bizare, la limita iraționalului, în care metafizicul se topește în suprarealism, realitatea, obsesia și visul se amestecă fără încetare, contururile se întrepătrund, iar cotidianul explodează
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
sau prin in-dis-creția actului recuperator. Or, poezia Ilenei Mălăncioiu nu e despre o lume de aici sau de dincolo, despre un fapt trăit sau visat, despre un dictator comunist sau unul nazist. Dovada? Dintre poemele recente, transparent postrevoluționare - grupate în ciclul După învierea lui Lazăr - cele mai multe sunt lipsite de o asemenea osatură tematică. Iar asta fără a fi esențial discrepante față de restul antologiei și fără a trăda vreodată standardul valoric. Mă înșel eu? Până la un nou volum, compact, cu siguranță nu
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
Othello. Sau confesiunile unui mare artist. Un artist cu un univers special, de o poezie care mă duce cu gîndul la Purcărete, la Dabija, la un anumit tip de ludic, de gag, de imagistică, de relație cu investigarea cuvîntului. Un ciclu impresionant pentru mine. Cu un negru pregnant pe scenă ca negrul abisal din Electra lui Măniuțiu. Cu alb-nisipiu ca în Cumnata lui Pantagruel. Nu regret acum că i-am cedat sentimental lui Emil Boroghină și am renunțat la aducerea spectacolului
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
fapt de obiectivare Mins; de transformare calitativă a expresiei relaționale Mins-Fmz, printr-o serie de ipostaze referite circuitului de tranzitivitate Energie→Timp→Energie. Astfel, în expresivizarea muzicală, energia și timpul pot fi considerate și ca stadii Mins alternând într-un ciclu de transformări calitative prin profiluri de tranzit energetic (Pf-trz) complementare: Pf-trz 1 (E→T) - energia în detensie (profil descrescător) tranzitează în extensie (profil crescător) de timp (durată); Pf-trz 2 (T→E) - timpul în compresie (micșorarea duratei) tranzitează în intensie (profil
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
și punctele-incipit ale rimelor Fmz se apropie, determinând densificarea frecvenței acMins, care generează apoi, prin contopirea accentelor, un mod de încetinire a Mins, corespondent intensificării către starea energetică originară, echivalentă impulsului prim, din care se va putea iniția un nou ciclu E→T→E (prin perechea tranzitelor complementare tractor-retractor). Rezumăm teoretic cele două trz-Mins ale profilurilor de detensie și intensie energetică, în fig. 2. În raport cu una sau alta dintre cele două variabile constante ale Pf-trz, Mins tinde să să se conserve
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
său, de aici-acum; se adecvează expresiv (interpretativ) unui precedent formal, fie prin conformare, fie prin abatere; reperele fundamentale ale adecvării Mins sunt identificate pe coordonatele de energie și timp, ca ipostaze sau faze ale transformărilor modului (energiei) Mins, într-un ciclu de două profiluri de tranzit complementare, bornat de/prin alternanța între stadiile de energie: prim-ultim, al energiei (E) în deplinătate, potențial-instrumentale sau obiective; secund-intermediar, al energiei scăzut-devenite ca timp (T), manifest-intonaționale (expresiv-personale) sau subiective. întrucât Mins se particularizează interpretativ
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
apar ca momente de dihotomie, accentuând expresia de inconsecvență prin disontinuitate în variabila șirului. În concluzie (fig. 5), instrumentând Sdpc 6 pe adâncime-suprafață Mins se adecvează simultan prin două moduri de dinamizare a perechii-model ABC: prin răsucire axial-orizontală, relativ consecvențialității ciclurilor din Etp I-II, corelate unor nuanțe de distanță (apropiat, mediu, îndepărtat) ale expresiilor de trecut și viitor în raport cu stadiile modului prezent; prin rotație axial-verticală, corespondent sgm aspectând inconsecvent-discontinuu un prezent tetrafigurativ (d-e, f, g).
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
mereu pe Oona și câteodată mai ales vara/ parcă auzim vocea ei subțire sub nucul din fața/ casei noi strigăm bucuroși vine vine Oona iar/ ea ne răspunde înciudată niciodată nu mă vedeți/ și sunt mare și eu de mult". Din ciclul așa cum a fost, dedicat acestui personaj cu numele unei fetițe cu dispariție neașteptată, și care nu este alta decât copilăria, de al cărei gust nimeni nu se satură, de a cărei amintire luminoasă nimeni nu se dezice, de ale cărei
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
dilemelor ridicate de grosul experiențelor avangardiste. Să fii altruist ! În primul rând cu tine însuți, suprapunându-te ori de câte ori este nevoie. Olah, bunăoară, superpozează piese proprii, de sine stătătoare, capabile să conviețuiască atât separat, distinct, cât și împreună, solidar (ca în ciclul Armoniilor) ori să sporească un traiect inițial, cu valoare de cantus firmus, prin adiție progresivă sau simultană de voci, siameze din punctul de vedere al facturii și ethosului (ca în Rime pentru revelația timpului). Este o convingătoare pledoarie pentru un
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
el scrie o ‘saga', ceea ce implică tacit că nu e dispus să încheie istoria, că pentru el un simplu final de poveste nu mai este de ajuns. Oricât ar fi părut el de realist, era în fond inovator: lungul lui ciclu de romane demonstra că viața e un flux, o curgere fără punct final. Virginia Woolf vedea trăirea ca pe o aureolă. Pentru ea conta emoția, mai mult decât incidentul de la baza ei. Balzac resimțea și el curgerea, dar istorisirea lui
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Sorin Lavric Dintre autorii care nu îngăduie jumătăți de măsură în judecarea lor, Proust e cazul cel mai tipic. Poate nici un alt prozator nu inspiră sentimente mai răspicat contrare ca autorul ciclului În căutărea timpului pierdut: căci ori îți place, și atunci îl citești ca într-un ritual al adîncirii într-un deliciu livresc, ori nu-ți place deloc, și atunci îl treci în rîndul grafomanilor plicticoși; ori îl savurezi pe milimetru
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
după primele pagini este ca, la început cel puțin, să ai răbdare. Să citești, așadar, cîteva pagini încercînd să te molipsești cu atmosfera lor. După aceea, ritualul se va perpetua de la sine, ca într-o rutină ce-și întreține singură ciclul, așa cum mărturisește Anton Holban: "A citi pe Proust este a te cerceta pe tine însuți: travaliu de infinită răbdare în timp îndelungat și de cea mai perfectă intimitate. ș...ț Acum, cînd deschid un volum de Proust, la întîmplare ales
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
se pare disproporționat; de aceea se hotărăște să publice mai rar: "Excesul de publicitate este la un moment dat indecent față de propriul tău cititor". Consideră, nicidecum cu falsă modestie, Epica magna numai ca justificare a existenței sale de scriitor. În ciclul conceput de el, Laus Ptolemaei nu-i "cu prea mare reușită în construcție". "Orice poezie la vremea ei, când o termini de scris, crezi că e o mare poezie. Timpul însă le alege și din cărțile mele au rămas, după
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
frumoase, pentru mine bineînțeles, din Dreptul la timp, 11 Elegii ca o carte legată; după aceea poezii risipite în diferite volume, o carte care ar fi putut fi strălucită, dacă n-ar avea prea multe poezii necontrolate, Necuvintele și... despre ciclul Epica magna, Opere imperfecte și Noduri și semne nu pot spune mai nimic, sunt cărți față de care nu am distanță, și mi le asum, deocamdată, integral. Nu știu ce voi spune, dacă mai apuc să trăiesc zece ani, despre ele". De bună
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
unor mecanisme și ele specific umane, o automutilare, chiar dacă nu e percepută ca atare. La acest punct mi se pare instructivă situarea în paralel a unui proiect care l-a ispitit pe Dostoievski cu tabloul descotorosit de un balast din ciclul Voința de putere. Investigând biografia tulbure a lui Ivan cel Groaznic pe care voia să o transpună într-un roman, scriitorul rus a notat într-un carnet: "Desfătarea criminală prin încălcarea tuturor legilor. Desfătarea mistică (prin spaimă, noaptea). Desfătarea prin
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
din străfunduri se strânge lava în preajma revărsării. Registrul său de manifestare, cum notează autorul, este cel al unui carnasier proaspăt, avid să înhațe și să înghită. Atacă totuși rar; ca să evite penibilul unei înfrângeri (mai târziu în altă fază din ciclul Voința de putere, personajul capătă alte trăsături nu destul de convingătoare). De un alt calibru, mai fin, mai delicat, este Patricia, tot un satelit al rubicondului și galantului Martinetti, un substituit de mentor. Cultivată, cu darul asimilării de cunoștințe, fata se
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]