1,193 matches
-
în care “schema cursului naturii este un cerc de forme prin care materia trece ca prin puncte de transițiune”. înlăturând unele formulări impuse în literatura de specialitate (pesimism de inspirație schopenhau riană, optimist, romantism thanatologic și elegiac, tradiționalist etc.), Mihai Cimpoi abordează universul eminescian printr-un studiu comparatist și interdisciplinar, în care interpretările sunt pe deplin justificate. „Am căutat totuși să demonstrăm prioritar unitatea ei [lumii eminesciene] și să aplicăm o grilă ontologică”, căci el este poetul „la care identificăm o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Urmează analiza eminescianismului („înțeles inițial ca manifestare a desăvârșirii estetice, apoi a deplinătății culturale, și - mai larg - a exponențialității identitare, deopotrivă naționale și universale”), a limbii stilului și limbajului po(i)etic eminescian. Interesantă - și asta singularizează lucrarea lui Mihai Cimpoi - este modalitatea de analiză a operei sale, pe genuri literare, incluzând, însă, și notele de curs și de lectură, excerpte, transcrieri, corespondența, în care „notele” la unele titluri sau versuri sunt migălos alcătuite. De pildă, Sonet satiric: „este vizat pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unor sofisticate soft-uri le-a redat cu fidelitate sunetul și tonalitatea. Nu valoarea materială a colecției (deloc neglijabilă) o face atât de ieșită din comun, ci valoarea sa culturală extraordinară și calitatea sa profund recuperatorie, accentuează chiar proprietarul. Strămoșul cimpoiului, lângă violina-poșetă „Oamenii sunt de trei feluri: cu două mâini drepte, cu două mâini stângi și... cu patru picioare. Eu sunt din prima categorie: tot ce văd, pot să fac“, recunoaște cu umor creatorul de instrumente. Între unicatele colecției sale
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
la vioară l un instrument hibrid, cap de fluier, trup de ocarină, unicat din zona vâlceană l un corn de văcar, un bucium strămoșesc, un tulnic din Apuseni, o drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de presiune, în fine, urmașii, un cimpoi gușat și clarinetele l o fifă din Oltenia, strămoșul naiului, astăzi
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de presiune, în fine, urmașii, un cimpoi gușat și clarinetele l o fifă din Oltenia, strămoșul naiului, astăzi cu totul dispărut l un nai cu 23 de tuburi, un fluier-boată (sculptat timp de 180 de ore), zurgălăi și multe-multe alte minunății în colecția de care Ovidiu Papană
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
la masă acolo, pe punte, vaporul s-a oprit la Maliuc și s-au urcat doi țigani în costume naționale oltenești, care-au început să cânte. Un vio lonist și un fluieraș, numai că fluierașul cânta din cim poi. Un cimpoi împuțit. Acuma, cimpoiul, nu știu dacă știți, mai întâi îi mai zice și gaidă. După aia mai are vreo trei țevi, una cu găurile, care se ține cu mâinile și prin care se suflă, și una care atârnă tot timpul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe punte, vaporul s-a oprit la Maliuc și s-au urcat doi țigani în costume naționale oltenești, care-au început să cânte. Un vio lonist și un fluieraș, numai că fluierașul cânta din cim poi. Un cimpoi împuțit. Acuma, cimpoiul, nu știu dacă știți, mai întâi îi mai zice și gaidă. După aia mai are vreo trei țevi, una cu găurile, care se ține cu mâinile și prin care se suflă, și una care atârnă tot timpul din burduful de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care atârnă tot timpul din burduful de piele și din care iese un geamăt gros: bașii. Pe-acolo mai ieșea și un jet de duhoare, cred că de la cât scuipat băga țiga nul în burduf. Când trecea printre noi cu cimpoiul, rădea tot pe la mese cu jetul ăla puturos. La belgieni le-a plăcut. L-au pus pe Cancer să l invite pe țigan la o țuică. S-a așezat lângă noi, a mulțumit de pahar, l-a băut, după care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Manciuzdă. — Să n-aibe el timp să fugă. Am rămas tăcuți o vreme, să mistuim toate astea. Cancer le-a tradus la belgieni. După aia s-a întors spre țigan și i-a zis că vor belgienii să-i cumpere cimpoiul. Manciuzdă s-a supărat. A zis cum o să cumpere belgienii cimpoiu’, ce, ăla-i cimpoi de cumpărat? Tiganul s-a supărat și el: „Da’ ce-are cimpoiu’, dom’le?“ Cancer a dat din nas și a zis că țiganii stau
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
toate astea. Cancer le-a tradus la belgieni. După aia s-a întors spre țigan și i-a zis că vor belgienii să-i cumpere cimpoiul. Manciuzdă s-a supărat. A zis cum o să cumpere belgienii cimpoiu’, ce, ăla-i cimpoi de cumpărat? Tiganul s-a supărat și el: „Da’ ce-are cimpoiu’, dom’le?“ Cancer a dat din nas și a zis că țiganii stau în Simileasca pentru că sunt oameni numai pe jumătate, sau un fel de Îsimili-)oameni. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la Lebăda, să dormim în niște căsuțe de lemn care le au ei acolo, pe malul apei. Ne-am împărțit și eu am picat în căsuță cu Manciuzdă. Tânțarii nu prea trăgeau la noi, cred că îi gonea duhoarea de la cimpoi, îl uitase belgienii la mine. Manciuzdă era beat. M-a ciupit și s-a întins să doarmă îmbrăcat. Un timp m-am uitat la el așa, cum doarme. Stă team așezat lângă el și strângeam cimpoiul în brațe. Horcăia cu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
îi gonea duhoarea de la cimpoi, îl uitase belgienii la mine. Manciuzdă era beat. M-a ciupit și s-a întins să doarmă îmbrăcat. Un timp m-am uitat la el așa, cum doarme. Stă team așezat lângă el și strângeam cimpoiul în brațe. Horcăia cu gura deschisă. Și-odată mi-a venit așa, m-am lăsat peste el și i-am băgat țevoiu’ de la burduf în gură, pe gât. Am apăsat mult în gâtul lui, cu forță, pe dinăuntru, că se
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu forță, pe dinăuntru, că se înțepenise în ceva moale. Se auzea un sunet lung în țeavă, ceva gros și melancolic. Scotea un sunet așa, cum n-am mai auzit să existe. Și sufletu’ lui Manciuzdă s-a dus în cimpoi. După aia, am scos țeava și am șters-o. Am stat și m-am uitat mult la el cum zăcea așa, gras și tomnatic. L-am târât greu până la apă și l-am lăsat cu fața-n jos în niște
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ieșit și eu fuga. îl găsiseră. Găinaț plângea. S-a pus să lălăie plângând. Adică plângea c-un soi de lălăit. Pe urmă belgienii au mai amânat și au stat și la înmormântare. După care și-au adus aminte de cimpoi. Mi l-au luat. Trebuiau să se urce în camionul lor, și unu’ a zis că în semn de prietenie, de prietenie cu ei, să suflăm toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înmormântare. După care și-au adus aminte de cimpoi. Mi l-au luat. Trebuiau să se urce în camionul lor, și unu’ a zis că în semn de prietenie, de prietenie cu ei, să suflăm toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un pic din răsuflarea noastră amestecată cu aere de România. Pe mine m-a apucat groaza. Știam că ceva din Manciuzdă e pitit într-un colț al cimpoiului. Cancer a suflat primul. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un pic din răsuflarea noastră amestecată cu aere de România. Pe mine m-a apucat groaza. Știam că ceva din Manciuzdă e pitit într-un colț al cimpoiului. Cancer a suflat primul. A suflat cu forță și a zis la oameni să se încordeze când suflă, că vine jetu’ înapoi. Și oamenii m-au împins și s au uitat urât la mine că n-am vrut, da’ eu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu apă vă stropește ! Poate s-o pipăie cine plătește! înghițitorul de săbii încovoiate și de șerpi veninoși, care în drum spre țarigrad a rămas anume pentru această reprezentație! Piticuța fără mâini, care cu picioarele tricotează, desenează și cântă la cimpoi. Omul care vorbește fără să-și miște buzele! Surorile siameze, care se iubesc pe rând cu același bărbat! Minotaurul eghipțian, născut de o fecioară din împreunarea cu un taur! Omul din cabinetul morții, care de douăzeci și trei de ani
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
139 000 lei); Ioan Budai-Deleanu - Țiganiada (Ed. Institutul European, 150 000 lei); Tiberiu Rudică, Daniela Costea - Psihologia omului în proverbe (Ed. Polirom, 189 000 lei); Dan Chiribucă - Tranziția postcomunistă și reconstrucția modernității în România (Ed. Dacia, 160 000 lei); Mihai Cimpoi - Lumea ca o carte (Ed. Fundația Culturală Ideea Europeană, 185 300 lei); Ilf și Petrov - Douăsprezece scaune (Ed. RAO, 289 900 lei); Mircea Ionescu-Quintus - Ce-ați făcut în ultimii cinci ani? (Ed. Mașina de scris, 163 500 lei); Edvard Radzinski
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
altfel în atenția multor participanți la colocviu, cum era și de așteptat. Din variate puncte de perspectivă au discutat-o Charles Carrčre (Senegal), Andrey Gritsman (S.U.A.), Juvid Igbal (Pakistan), Gérard Bayo (Franța), Lucian Vasiliu, Mihai Zamfir, Adam Puslojic (Serbia), Mihai Cimpoi, Michael Waters (S.U.A.), Hanan Awwad (Israel-Palestina), Simona Grazia Dima. Să apărăm diversitatea culturală a îndemnat Peter Curman (Suedia), amenințată în prezent în Europa. Nu vrem cultură unitară ci culturi diferite. Omul post-modern, a spus Vasile Dan, a obținut ubicuitatea, poate
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
spectru de colori intense ce se obține prin încălzirea aramei. Se aplecă și cercetă ciocul căscat, simțindu-se izbit de o pală plăcută de aer cald, însă nu văzu decît întuneric. — Ce ai adus de data asta? întrebă o voce. Cimpoaie? întrebarea era pusă pe un ton găunos, impersonal, de parcă ar fi fost transmisă de o mașină mult prea rudimentară pentru muzicalitatea vorbirii obișnuite, dar i se păru că recunoaște energia vibrantă ce răzbătea din cuvinte. — Nu sînt muzician. Mă numesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o noapte, tîrziu, asistenta de serviciu veni însoțită o soră pe care n-o mai văzuse. Se opriră la patul domnului McDade. Acesta dormea cu ochelarii de oxigen, cu gura care înghițea flămîndă aerul și scotea un sunet ca de cimpoi. Sub boneta tare, albă, ca de sfinx, fața ei părea severă, arătînd a cincizeci și ceva de ani. — Sărmanul McDade! Să-l ajute Dumnezeu! spuse ea cu o voce joasă și cu o milă atît de sumbră, că din pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
publicitate mică și mare și mai ales rubricile vînzări-cupărări o parte din lista din schița "Moșii tablă de materii". Lungimea momentului și textului la latitudinea regizorului. EFIMIȚA: Bragă... baloane... turtă dulce... lampioane... limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
al simfoniei, în care Beethoven, după cum însuși a afirmat, a pus accentul pe redarea trăirilor sufletești ale omului și nu pe zugrăvirea sonoră ca atare. Partea III (allegro) este intitulată ,,Reuniune țărănească veselă”: Asemănând sunetele oboiului cu cele ale unui cimpoi: Berlioz spunea că el...,,lasă să se audă un refren vesel, acompaniat de bas, care nu știe să facă decât două note. Beethoven a voit desigur să caracterizeze prin aceasta pe vreun bătrân țăran neamț, urcat pe un butoi, înarmat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
care se exprimă, prin vers sau proză, în limba română. Limba română este inima sufletului românesc, forma cea mai înaltă de expresie a acestuia. Limba română nu mai permite grade de intensitate pentru sufletul românesc. Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Anatol Ciobanu, Ion Ciocanu, Serafim Belicov, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu Păun, Ana Guțu, Elena Prus, Vasile Bahnaru, Anna Bondarenco, Ludmila Zbanț, Gheorghe Moldovanu, Maria Șleahtițchi, fie-mi iertate omisiunile, sunt poeți, scriitori, intelectuali de forță ai Moldovei dragi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]