2,320 matches
-
spiritului național. Opțiunea finală a înclinat balanța în favoarea limbii franceze a cărei excelență nu mai putea fi pusă la îndoială, marcând astfel o primă victorie a Modernilor și a spiritului veacului. Aceste două conflicte ce au concretizat de fapt eterna ciocnire între vechi și nou au pregătit terenul pentru izbucnirea majoră a Disputei ce s-a desfășurat aproximativ între anii 1687 și 1697. Generatorul inițial a fost Charles Perrault care a citit în cadrul ședinței din 27 ianuarie 1687 a Academiei franceze
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mârșave a nedemnului președinte, s-a tărăgănat peste puterea de așteptare a maselor. Așa că în anul 2089, scriu cronicile, după trei zile de mitinguri pașnice, poporul a luat cu asalt Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției Republicii Vandana de Nord. În urma ciocnirilor, și-au pierdut viața șase vandani: cinci răsculați și un jandarm. Confruntările ar fi putut avea un bilanț și mai tragic, dacă n-ar fi intervenit prompt Marile Puteri și, în urma negocierilor, cu tancurile patrulând prin capitală, Raul Puschkin al
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
state", plan cu implicații atât de dezastruoase nu numai la nivel economic, dar și etic, cutumiar, chiar și la adresa personalităților individuale. Numeroase ONG-uri de pretutindeni s-au alăturat acestor semnale de alarmă și au protestat vehement. În multe locuri, ciocnirile între manifestanți și forțele de ordine au degenerat, înregistrându-se morți și răniți de ambele părți. Abolirea granițelor a fost în sfârșit! abandonată. Superbul gard cu sârmă electrificată ce desparte Republica Democratică Vandana de Republica Umanistă Vandana se întinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Barbaria, Ed. Institutului European, Iași, 2008; * Hick John, Noua frontieră a religiei și științei. Experiența religioasă, neuroștiința și transcendentul, Ed. Herald, București, 2010; * Hick John, Filosofia religiei, Herald, București, 2010; * Hobsbawm, L'Age des extrêmes, Complexe, Paris, 1999; * Huntington Samuel, Ciocnirea civilizațiilor, Antet, București, 1998; * Husserl Edmund, Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011; * Huxley Aldous, Perennial Philosophy, Harper and Brothers, London and New York,1945; * Huxley Aldous, Minunata lume nouă, Polirom, Iași, 2011; * Jung Carl Gustav, Syncronicity: An Acausal
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
autoritățile de stat. Pe de altă parte, istoria Europei, din care ura antievreiască și exterminarea la care a condus ea fac parte integrantă, ne face mai atenți la antisemitism decât la rasismul antiarab, mai tolerat sub diferitele lui forme islamofobie, "ciocnirea civilizațiilor", antiislamism etc. Fără a uita culpabilitatea născută din recunoașterea tardivă a responsabilității regimului de la Vichy în deportarea evreilor din Franța. De unde un fel de cursă pentru ispășire, relansată odată cu resurgența recentă a antisemitismului sub noile lui forme. Toate acestea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreiești, presa generalistă și marele public, în special cel evreu 2. Ultimele evoluții politice par să fi determinat instituțiile evreiești să fie mai deschise la genocidul armean. E de sperat că această schimbare de atitudine nu este doar prețul plătit "ciocnirii civilizațiilor", ci anunță cu adevărat etapa maturității, care va înlocui dogma unicității Holocaustului cu recunoașterea specificității fiecărui genocid. Într-adevăr, care popor are dreptul să spună că suferința lui e unică, subînțelegând că ea este într-un fel superioară moral
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mârșave a nedemnului președinte, s-a tărăgănat peste puterea de așteptare a maselor. Așa că în anul 2089, scriu cronicile, după trei zile de mitinguri pașnice, poporul a luat cu asalt Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției Republicii Vandana de Nord. În urma ciocnirilor, și-au pierdut viața șase vandani: cinci răsculați și un jandarm. Confruntările ar fi putut avea un bilanț și mai tragic, dacă n-ar fi intervenit prompt Marile Puteri și, în urma negocierilor, cu tancurile patrulând prin capitală, Raul Puschkin al
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
state", plan cu implicații atât de dezastruoase nu numai la nivel economic, dar și etic, cutumiar, chiar și la adresa personalităților individuale. Numeroase ONG-uri de pretutindeni s-au alăturat acestor semnale de alarmă și au protestat vehement. În multe locuri, ciocnirile între manifestanți și forțele de ordine au degenerat, înregistrându-se morți și răniți de ambele părți. Abolirea granițelor a fost în sfârșit! abandonată. Superbul gard cu sârmă electrificată ce desparte Republica Democratică Vandana de Republica Umanistă Vandana se întinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
polul său consideră că "valoarea unui bun e determinată de mărimea utilității sale marginale." Austriacul încearcă stabilirea unei legături între "valoarea obiectivă" sau prețul unui bun și "valoarea sa subiectivă" determinată de utilitatea marginală. Prețul produselor pe piață e rezultatul ciocnirii dintre aprecierile subiective diferite ale vînzătorilor și cumpărătorilor, prioritate avînd cumpărătorii. În prețul maximal se exprimă intensitatea cererii, iar în cel minimal dimensiunea ofertei. Bohm-Bawerk pune la baza valorii psihologia individuală a cumpărătorului. Dorind să rezolve contra dicția și să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
URSS. Marea miză e trecerea Imperiului de Mijloc de la o putere continentală la una continental-maritimă, deci de la o putere regională la una globală. Numai Marea Britanie și Statele Unite au reușit așa ceva, prima, desigur, la nivelul sec. al XIX-lea. Prima mare ciocnire va fi pentru Taiwan, dar și în Marea Chinei de Sud au început tatonările, aici SUA știind să-și facă prieteni care să amortizeze șocurile (Japonia, Coreea de Sud, Vietnamul, Filipinele ș.a). Ultima treime a lucrării este dedicată Statelor Unite, încă singura
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
muntos al Europei, înălțimile medii care îi caracterizează și excesiva lor fragmentare, pentru că sunt străpunși de numeroase văi și depresiuni. Ori vom zice despre poziția centrală pe care o ocupă pe continent și desfășurarea lor cvasicirculară (arcuirea lor rezultând din ciocnirea ariei orogenetice cu placa Est Europeană și microplaca Ponto Moesică). Nu înseamnă că este ceva greșit în enumerările respective, mai ales că munții, cu ajutorul acestor particularități, au modelat destinul nostru ca națiune și stat. Dar este o expunere incompletă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. Lumea se Paris Hilton-ifică. Totuși, vor fi și surprize: conflicte neașteptate, ciocniri religioase, dezbateri aprinse pe tema mediului, descoperiri științifice ș. a. Inteligența și imaginația oamenilor vor crește continuu, asta și ca urmare a provocărilor mediului, dar și a succeselor neurologiei. Internetul va deveni mai enervant, bisericile și centrele de cult, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
d. Iată doar cîteva dintre caracteristicile actualului sistem capitalist, alături de care persistă o serie de întrebări, cum ar fi: Poate fi privatizat totul?; Este a treia cale una de durată?; Este ecologismul noua stîngă?; Globalizarea atenuează sau agravează așa-zisa "ciocnire a civilizațiilor?; Poate Islamul crea și impune o alternativă la tipul de societate capitalist?; Este posibilă respectarea unei etici a afacerilor globale? Cînd pînă și sufletele devin mărfuri, într-o lăcomie fără margini, fața hîdă a capitalismului își arată colții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
funcție a performanței. Din acest punct de vedere, după Administrația Bush, era americană a lui "Fiți ca noi!" nu se va mai întoarce. Americanii înșiși se întreabă " Cine suntem?", întrebare devenită ti-tlul unei cărți a lui Samuel Huntington, cel cu Ciocnirea civilizațiilor, carte ce seamănă bine cu Mîndra lume nouă profețită de Aldous Huxley acum 70 de ani. Statele Unite se confruntă într-o competiție globală a ideilor, ale cărei reguli nu mai sunt cele trasate de Carl von Clausevitz. Iar competiția
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
A war like no other, Random House, New York, 2005; Hayek Friedrich von, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1996; Hayek Friedrich von, Capitalismul și istoricii, Humanitas, București, 1998; Holbrooke Richard, To End a War, Random House, New York, 1998; Huntington Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor, Antet, București, 1998; Huntington Samuel, Who are we? The challenges to America's national identity, Simon and Schuster, New York,2004; Held David (coord), Transformări globale. Politică, economie și cultură, Polirom, Iași, 2004; Hurduzeu Ovidiu, Sclavii fericiți, Timpul, Iași, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
între cei care au și cei care o duc mai puțin bine. În condițiile concurenței globale și a presiunii permanente pentru cel mai mic „preț unic universal”, logica economiei globale merge într-o direcție care va duce inevitabil la o ciocnire cu cea a compromisului social fordist. Din cauza triplei lor dependențe față de statul providențial (ca lucrători în domeniul social, clienți și consumatori), femeile sunt atinse în mod special de criza sistemului social. Ca rezultat al reducerii serviciilor publice, femeile sunt „pedepsite
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
reapar, obligându-l să suspende frecventarea școlii. În același timp, revenirile în familie în timpul week-end-urilor constituie ocazii pentru apariția unor conflicte între Thomas și mama sa, conflicte privind în general probleme minore, dar cu totul noi, deoarece până atunci singurele „ciocniri” dintre cei doi erau provocate de problemele școlare. Două idei apar atunci în mintea lui Thomas: pe de o parte eventuala necesitate a unei separări și a unei internări cu scop terapeutic, și repetarea anului școlar pe de altă parte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
limbajului și a filosofiei. Totul presupune niște agregări particulare de elemente particulare, ele însele constituite într-un mod particular. Niște atomi mai mici decât alții, mai volatili, mai rapizi în căderea lor, niște vibrații, vârtejuri, maelstromuri și alte dansuri baroce, ciocniri, întâlniri, declinații, agregări: gândirea unui om implică trupul lui, carnea lui, sufletul lui, ansamblul exprimând în cuvinte diferite una și aceeași realitate atomică și materială. Gândirea epicuriană vine așadar din trupul lui Epicur. Astăzi, ideea pare banală, mai ales după
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ceilalți. Dar, pentru a îmbogăți și preciza, termenii analizei psihologice a frustrației, este necesară o discuție mai în detaliu asupra fenomene lor de „conflict” și „stres”, cu care fenomenul frustrației intercorelează. Conflictul, în forma sa clasică, rezultă, se știe, din ciocnirea a două trebuințe opuse ca tendință, dar de intensități egale. R.S. Lazarus de exemplu, vede conflictul rezultând din ciocnirea/confruntarea a două cerințe incompatibile în cadrul persoanei; P. Pichot, ca reprezentând situația creată prin existența a două pulsiuni ce intră în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asupra fenomene lor de „conflict” și „stres”, cu care fenomenul frustrației intercorelează. Conflictul, în forma sa clasică, rezultă, se știe, din ciocnirea a două trebuințe opuse ca tendință, dar de intensități egale. R.S. Lazarus de exemplu, vede conflictul rezultând din ciocnirea/confruntarea a două cerințe incompatibile în cadrul persoanei; P. Pichot, ca reprezentând situația creată prin existența a două pulsiuni ce intră în competiție în același individ; H.H. Kendler îl concepe ca „deșteptarea” unor incompatibile tendințe de comportament, iar J. Nuttin ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
izolat, iar mijloacele, într-un anumit context, devin scopuri, iar scopurile - mijloace, distincția merită să fie reținută”. (op. cit., p. 53). O clasificare interesantă a conflictelor găsim la R.S. Lazarus (op. cit.), care le diferențiază după sursa, cerințelor intrate în competiție: a) ciocnirea dintre cerințele interne și cele externe (sursa predominantă a conflictului în copilărie); b) competiția între două cerințe externe (conflict „obiectiv”, interpersonal - de tipul celor descrise de K. Horney, care vorbește de conflicte între standarduri culturale, ce îndeamnă individul către valori
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Supra-Eului” este una de interdicție: închipuid o lege, „Supra-Eul” interzice încălcarea acesteia. Când „Supra-Eul” reușește să domine „Eul”, se nasc autoreproșurile și sentimentele de culpabilitate care joacă un mare rol în desfășurarea vieții sufletești, în generarea comportamentelor patologice și infracționale. Ciocnirea dintre tendințele refulate și normele social-morale duce adesea la conflict și, implicit, la frustrație, deoarece satisfacerea unora se face în detrimentul celorlalte. Tendințele refulate în „inconștient” (sub forma complexelor Oedip, Electra, Jehova, de „inferioritate”, de „castrație”, al „înțărcării” etc.), se manifestă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trebuit să lupt mult înainte de a rezolva problema cea mai importantă, aceea de a ști cum se produce «complexul» de inferioritate, pornind de la un «sentiment» de inferioritate și de la sechelele sale fizice și psihice, ca urmare a șocului suferit în ciocnirile vieții. După părerea mea, complexul de inferioritate, adică fenomenul constant al consecințelor sentimentului de inferioritate și al conservării lui forțate, se explică printr-o considerabilă absență a sentimentului de comunitate”. (Cf. R. Mucchielli, op. cit., p. 13). „Complexul de inferioritate” n-
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cea mai dificilă din opera educativă este formarea conduitei de «obligativitate», de sentiment al datoriei și răspunderii. Reacțiile infantile, perseverarea așa-ziselor «complexe de frustrație» nu sunt decât stereotipe vechi, refractare normelor sociale acceptate de lumea adultă. Așa cum la o ciocnire cu masa, copilul lovește masa în semn de pedeapsă, ca fiind vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele vor face pe individul respectiv să nu-și găsească niciodată vreo vină în acțiunile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a fi îndrumat și protejat. Dependența totală de alte persoane, manifestată prin incapacitatea de a-și asuma o răspundere, de a-și organiza în mod independent viața, îl va pune pe viitorul tânăr în situația de a resimți foarte puternic „ciocnirile” cu viața. Ca și suprasolicitarea nenumărată, suprasolicitarea de ordin disciplinar dă naștere, — datorită dozării neraționale a restricțiilor și a impunerii unui sistem de reguli de conduită foarte sever, — unei supraîncordări interioare, unor atitudini de „rezistență” din partea elevului față de orice formă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]