1,246 matches
-
Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele distincte ale aventurii lui Gavrilescu, fiecare dintre ele marcând traseul Între real și ireal, Între sacru și profan. Primul episod sugerează spațiul banal printr-o imagine citadină, la fel de banală, o discuție În tramvai Într-o zi toridă de vară. Mediul este un amestec de „căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte, un dozaj realist al lor. Discuția dintre călători nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sociale ale așa zisei lumi bune, cu Întregul ei ridicol. Capodopera „O scrisoare pierdută” pune În lumină un mediu mai larg din punct de vedere social și o lume aflată Într-o luptă interioară, pentru afirmare politică. Schițele sondează mediul citadin, uman și social sub aspect comic. Descoperim aici o lume specific bucureșteană cu crâșmele, cu berăriile, cu birourile prin care mișună oameni cu o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dorin Iancu se grăbește să completeze că mediul rural este diferit de ceea ce percepem noi prin ideea de sat. Agricultura, fiind una mecanizată, tinde spre industrializare, iar ruralul spre urbanism, condițiile nefiind cu nimic mai prejos decât cele din aria citadină. Mai mult, în fiecare vară, orașul ia drumul satului, majoritatea optând pentru petrecerea concediului la țară. Un alt lucru demn de remarcat la poporul finlandez este setea nețărmurită pentru cultură și pentru dorința de a se instrui în permanență. Aceasta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
erezii care conduc viața noastră politică își face repede loc încă una și poate cea mai boacănă. Anume că țăranii trebuie să rămână numai acolo la țară, ca un fel de vegetație ceva mai superioară porumbului și grâului, pentru consumația citadinului. Sub pretext că astfel prezervăm poporul de stricare și pieire, îl înăbușim ca pe o hoardă de țânci ai pământului, departe de viața bogată și complexă a vremii, de toată experiența uriașă prin care trece azi lumea... În numele unei stupide
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Pentru Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , fenomenul nu a existat. S.A.: Și e legat din nou de opoziția urban/rural pe care tu o urmărești în atâtea locuri. Poate, pur și simplu, Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" era un spirit citadin, de aceea s-a integrat într-o cultură cosmopolită. După scrierile de tinerețe, în care materialele folclorice românești sunt valorificate, el s-a distanțat de acest filon - oare și pentru că Eliade XE "Eliade, Mircea" făcuse deja asta, iar autohtonismul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
amintesc eu, Ury Benador XE "Benador, Ury" are o perspectivă urbană asupra hasidismului. În asta e fascinant pentru mine acest grup de români evrei de foarte multe orientări, despre care am mai vorbit: ei cu toții sunt urbani. Reprezintă o civilizație citadină, dar încearcă să spună ceva despre o civilizație rurală sau semirurală pe care nu prea o pot înțelege. M.I.: Nu că nu o pot înțelege. Cred că ei au avut mai mult decât o problemă de înțelegere. Ei au vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
gândire profundă, însoțită de o inteligență nativă, sclipitoare, încât analizând integral unele teme, ne duc la ideea că întâmplarea ar fi putut să-l facă pe profesorul Cornățeanu un mare scriitor al timpului său. Descrierea naturii, a mediului rural sau citadin; oglindirea unui portret, descrierea evenimentelor sociale, sunt realizate la nivelul unui condei clasic al timpului său, fără minimă ostentație. O spunem cu toată convingerea. Organizarea stagiului: său postdoctoral a început simplu. Fundația Rockefeller, la propunerea profesorului Dimitrie Gusti, i-a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
rănite. Acolo la Chișinău am avut răspunsul la întrebarea pusă în București mai multor basarabeni fără să am de undeva răspunsul. Dincolo de rusificare, dincolo de ademenirea cu beneficiile apartenenței la, sau măcar satelizării de către un stat puternic, de unde preferința explicită a citadinilor moldoveni pentru Moscova, în detrimentul Bucureștiului și a rurarilor, pentru Voronin, în detrimentul politicienilor pro-români? Cum se face, am întrebat clar, în mai multe rânduri, că memoria colectivă din Basarabia nu iartă românilor mediocra administrație interbelică, dar iartă rușilor foametea cu antropofagie
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Ioan Pânzaru scria un eseu antropologic încadrând românii într-unul din cele două tipuri de civilizații, civilizații "ale rușinii" și "ale vinovăției", care ar corespunde în fond, civilizațiilor de tip țărănesc, ancestral, care trăiesc în afara timpului și celor de tip citadin, modern, dinamic. De aici cred că ar trebui să înceapă această discuție. Observatorul cultural, nr. 309, 23 februarie 2006 Piața Universității, după șaisprezece ani Piața Universității face parte din acea categorie de fenomene care îți schimbă semnificația la intervale de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
comportamentul japonez în al doilea război mondial, și în fine, de James Atherton, care vorbește într-un eseu mai recent despre "judecata prin presă" caracteristică "culturilor rușinii". Simplificând la maximum, culturile occidentale, catolice și protestante, sunt culturi ale vinovăției, individualiste, citadine, bazate pe responsabilitate. Cele ale rușinii sunt culturile colectiviste, rurale, bazate pe prevalența judecății colective asupra idividului și pe acceptarea autorității exterioare în detrimentul liberului arbitru individual. În eseul lui Ioan Pânzaru care avertiza de altfel că asemenea categorii nu se
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
lui nea Nicu îi crescuse în spinare o singură aripă îngerească ce mirosea a pasăre opărită. Asta sța întâmplat, tot aievea, dar în altă realitate... De ce vța atras construcția unui spațiu rural, cu margini fantastice, când trendul prozei este spre citadin? În nici un domeniu nu țin cont de ceea ce atât de simpatic se numește „trend“, cu atât mai puțin în ce mi se întâmplă să scriu. Pe mine nu avea cum să mă „atragă“ lumea rurală, căci nu eram în afara, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
mi se întâmplă să scriu. Pe mine nu avea cum să mă „atragă“ lumea rurală, căci nu eram în afara, ci înăuntrul ei. Eram (de) acolo. Dacă aș fi copilărit pe Calea Dorobanților din București, mițaș fi ales, probabil, un spațiu citadin. Nu știu dacă neapărat cu margini fantastice. Slavă Domnului însă că lucrurile au fost așa cum au fost. Am avut cea mai fascinantă copilărie din lume. Faptul de a nu fi trendy nu a părut săți contrarieze pe cei care mițau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
zis și „Licantropul“, șeful grupării „micilor romantici“. Borel, specialist în umor negru și istorii de groază, a scris o povestire despre Vesalius - Don Andrea Vesalius, anatomistul, în care își încearcă talentul în crearea unui portret monstruos și a unei atmosfere citadine de cimitir. La ora înserării, „când toate orașele par niște necropole“, doctorul bătrân o ia de nevastă pe foarte tânăra Maria. Afară, poporul revoltat încearcă să forțeze porțile și să-i pedepsească pe eretici (desigur, Vesalius e un vrăjitor, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Philippe Claudel vine ca o pauză de respiro după întortocheli postmoderniste ori fraze baroce sensibile, se insinuează poetic și îți pune stăpânire pe minte. Un roman care te rupe, într-un fel decent, clasic, de lume, de zgomot, de imagini citadine. Singurele asocieri cu care rămâi - nu înainte de a te simți „curățat“ temeinic de orice rest nefast al imaginației setate pe pilot automat - sunt din sfera omenescului pur. Și simplu. Despre morți ale spiritului vorbește francezul, cu o discreție parșivă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pe mai marele Destinat (da, acesta e numele stăpânului de la Castel), un copil trebuie să dispară, o tânără să se sinucidă, iar restul, adică cei vii, să-și omoare timpul cu ignorarea adevărului. Dacă vreți - deși e taman o asociere citadină - e ca atunci când, într-un oraș (fără farmec bucolic) uitat de lume, toți cei rămași își duc zilele în amorțeală, ignorând continuu și doar aparent eventualitatea unui alt trai. Povestitorul ne spune cine e autorul crimei, după care își pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de vederi - pe post de narator-observator -, în fiecare dintre realitățile celor cinci personaje din roman - dacă nu chiar în realitatea cititorului. Și confruntă timpul lui acum cu un timp trecut, trepidația cu lentoarea, ceasul civilizației cu cel al destinului. Roman citadin, În noapte (Editura Polirom, 2007, traducere din limba japoneză și note de Iuliana Oprinaă păstrează aceeași amprentă a fantasticului de la care japonezul nu face rabat în niciuna dintre scrierile sale. Doar că acum realitatea în care ne plasează scriitorul e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
elaborează strategii de marketing urban; * gândesc facilități fiscale pentru investitori cu beneficii pe termen mediu și lung; * ameliorează calitatea mediului; * înfrumusețează aleile pietonale, piețele publice, zonele de agrement; * se ocupă de toate cartierele; * află soluții viabile pentru mobilizarea, implicarea tuturor citadinilor etc. Se afirma la Forumul Mondial al Orașului (2006) că viitorul Europei va reflecta în largă măsură viitorul orașelor sale. În zilele noastre, în general, societățile nu se mai bat între ele cu armele. Ele răzbat, rezistă, se impun sau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu toți cetățenii, cu UE. Ei ar trebui să suscite elaborarea și depunerea de proiecte, să conducă prin proiecte, să aibă competențe manageriale, să conducă pe bază de date accesibile, pe baza studiilor științifice, ca să poată spera în mobilizarea tuturor citadinilor pe termen scurt, mediu și lung. Primarul trebuie să se întrebe mereu dacă este un simplu gestionar, un simplu mediator al mizelor produse de grupurile de interese cele mai diverse, dacă este garantul finalităților, obiectivelor și activităților împărtășite de către cei mai mulți
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ghetoizării fenomene care produc găști de cartier, mișcări nihiliste, extremiste. Cert este că oamenii, locuitorii orașului fac orașul bun sau rău, civilizat sau sălbatic, curat sau poluat, liniștit sau insuportabil de zgomotos... Cetățenia implică participarea, iar democrația exprimă cetățenia! Cetățenii citadini pot participa sau nu la conducerea treburilor publice. Fiecare în parte poate gândi că nu contează, dar important ar fi să conștientizeze cât de importanți devin cu toții atunci când comunică, intră în comuniune, constituie o comunitate. De regulă, prin orașele noastre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele instituționale, această evoluție, în contextul creșterii economice, sociale și urbane, este consecința cererilor crescânde de echipamente și servicii ale unei populații din ce în ce mai citadine. Creșterea investițiilor civile și a cheltuielilor pentru serviciile oferite cetățenilor plasează primarii în centrul politicilor sociale și urbane 298. Dacă începând cu 1982 legile descentralizării dotează comunele de drept și de fapt cu o mare capacitate de guvernare, ele nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu se mai știe cum să se măsoare funcționalitatea unui oraș. Odinioară, aceasta avea drept finalitate înrolarea populației în eforturile productive. În prezent, a guverna orașul presupune asumarea efectelor divorțului dintre urbanizare și industrializare și luarea în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Acolo unde lucrurile sunt luate în serios și se lucrează cu responsabilitate pentru cartier și oraș, aceste consilii sunt adevărate centre de dezbatere publică, vector al coeziunii sociale și solidarității, cu buget alocat, reuniuni de evaluare a acțiunilor (privind viața citadină cotidiană) din punct de vedere calitativ și cantitativ etc. 1 Machiavelli, Sur la première décade de Tite-Live. Troisième livre, în Œuvres complètes, La Pléiade, 1952, pp. 607-611. 1 "La formation des acteurs du développement social et urbain" , în Les Cahiers
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
când ai venit la Londra? ES. Am vizitat prima oară Londra la 18 ani, dar m-am mutat acolo abia la 24, și am locuit mai întâi în Kent, apoi Brighton și abia după aceeab la Londra. Inteligența mea e citadină, dar spiritul meu rătăcește la țară. LV. Ce prieteni aveai în lumea literară New Yorkeză și ce prieteni literari ai la Londra? ES. Lumea poeților e foarte mică, ne știm toți între noi. Sunt prietenă cu tot soiul de scriitori
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de arestări și de torturi, dar deveniserăm surzi în noi înșine, ocupați să ne descurcăm și să ne adaptăm. Aveam să aflăm, mult mai târziu, rolul personal al principalului om însărcinat cu această înfiorătoare treabă: Nicolae Ceaușescu. Noi eram proletari citadini, cu două săptămâni de vacanță pe an. Întrucât, într-o primă vreme, casele de odihnă și cantinele de la Sovromconstrucții au fost rezervate doar salariaților,eu mă aranjam să stau pe ascuns la vreun locuitor de la munte sau de la malul mării
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
creație la CÎmpulung Moldovenesc și expoziție colectivă la Casa de Cultură din localitate; - 1989: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Creație "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Citadină"; premiul I la reuniunea concurs interjudețeană a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; - din 1990, participă la toate expozițiile bianuale ale Asociației Artiștilor Plastici, Iași;1990: expoziție de grup În aer liber În Parcul Central din Chișinău, Rep. Moldova și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]