2,460 matches
-
Q.I. cuprins între 20-25 și 35-40. În timpul perioadei școlare pot învăța să vorbească și sunt în stare să achiziționeze abilități elementare de auto-îngrijire (de exemplu, să-și facă patul). De asemenea, e posibilă deprinderea, până la o anumită limită, a cititului și a număratului simplu, învățând să recunoască și să folosească un număr restrâns de cuvinte și de expresii uzuale (numite și „cuvinte-cheie” sau „de supraviețuire”). În perioada adultă pot îndeplini anumite sarcini simple, sub supraveghere, în instituții specializate. Marea majoritate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativității, putând fi excluse din lista articolelor referitoare la creativitate. Rezultatele investigației noastre evidențiază că aproximativ 0,5% din articolele indexate în Psychological Abstracts între anii 1975 și 1994 au abordat tema creativității. Prin comparație, studiile axate asupra tehnicilor de citit reprezintă aproximativ 1,5% din totalul articolelor cuprinse în Psychology Abstracts în același interval de 20 de ani. Dacă luăm în considerare și indexul manualelor introductive de psihologie, descoperim că noțiunea de creativitate beneficiază de atenție minimă. În timp ce inteligența ocupă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mizează pe Hristos contra Bisericii și a clerului. Ca antidot împotriva edictelor Vaticanului, ei propun cuvântul, gândirea și filosofia lui Isus complice al lui Epicur. Proiectul lor? Să reformeze Biserica pentru a o salva... Elogiul nebuniei e cunoscut, nu și citit. Imensa reputație a acestei cărți face ca cea mai mare parte a oamenilor să vorbească de ea fără a o fi studiat cu adevărat. Or, la sfârșitul textului, după strălucitul exercițiu de stil asupra nebuniei, care nu cruță pe nimeni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mereu de actualitate. 24. Un hapax existențial. în această ordine de idei, convertirea hedonistă a lui Montaigne se revelează în lumina unui eveniment autobiografic. El părăsește lumea mondenă pentru a se întoarce la lumea din turnul său - cărțile lui de citit, cartea lui de scris, strămoșii săi adevărați: contemporanii săi romanii - pentru că a experimentat cu întreaga lui ființă, a trăit o experiență irepetabilă - hapaxul: o singură ocurență... -, traumatizantă, în sensul prim al termenului dar, ca orice situație limită în care moartea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și i-a lăsat pe tipografi să-și facă treaba... - o altă opțiune, cea a ediției Arlăa, de exemplu, nu presupune o trădare mai semnificativă a textului, ba chiar o pune mai la îndemână din punct de vedere intelectual. De citit, așezat la birou, dintr-o răsuflare, cu creionul în mână... Versiunea legată în piele justifică faimosul locșor lângă vatră, havana etc. Munca de referință a lui Pierre Villey a fost reluată în trei volume la PUF. Ediție savantă și accesibilă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu indicative pentru cărți și peste tot scări să te urci până la cele de sus, și pe pupitre și pe mese, nimic altceva decât cataloage și bibliografii, adică propriu-zis sucul Însuși al științei și nicăieri o carte ca lumea de citit, ci numai cărți despre cărți. Omul cultivat trebuie să Încerce să cunoască tocmai comunicarea și corespondențele dintre cărți, și nu cutare carte În mod special, așa cum un responsabil cu traficul feroviar trebuie să fie atent la raporturile dintre trenuri, adică
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
numit „A citi sau a nu citi”. Răspunzând la o anchetă despre cele mai bune o sută de cărți pe care le-ar putea recomanda, Wilde propune Împărțirea elementelor bibliotecii colective În trei categorii. Prima ar consta În cărțile de citit, categorie În care Wilde plasează scrisorile lui Cicero, Suetonius, viețile pictorilor a lui Vasari, autobiografia lui Benvenuto Cellini, John Mandeville, Marco Polo, Memoriile lui Saint-Simon, Mommsen și istoria Greciei a lui Grote. Cea de-a doua categorie, la fel de Întinsă, ar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Piatra clădește temple, nu neapărat reale concrete, ziduri cu „crăpături”, „morminte”, „răni”, „scuturi”, pătrunzând în simbolul istoriei înseși. Astfel, umbra tatălui priveghează templul de sub o lespede mortuară. Dar pietrele pot fi și palme cu linii misterioase, cerând, ca niște „pietre-ghicitori”, cititul chiromanților. Viața secretă a pietrei pulsează de forța expresiei, e „bolnavă de poezie”. Culegerea Țara extremelor (1994) probează un echilibru artistic matur. Tensiunea „știrilor” dramatice e urmată de pacea sabatului, „o zi virgină și veșnică”, când pacea dilematică și fragilă
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
Cărțile au suflet, Iași, 1995; Arhivele Paradisului. Un dialog cu Mircea Mihăieș, Timișoara, 1999; Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, îngr. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Poeți romantici, București, 1999; Teme, București, 2000; Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, I-III, Brașov, 2001; Cititul și scrisul, Iași, 2002; Inutile silogisme de morală practică, București, 2003; Poeți moderni, Brașov, 2003; Lectura pe înțelesul tuturor, Brașov, 2003. Antologii: Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta, I-II, pref. edit., București, 1968. Repere bibliografice: Regman
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
în afara politicii și de aceea trebuie să învețe alfabetul. Fără aceasta, politica este imposibilă“. Pusă astfel problema, putem să ne gândim la aceeași eficiență a propagandei din perspectiva proiectului de a schimba lumea și a crea omul nou; scrisul și cititul erau doar mijloace ale învățării unei gândiri corecte; corecte din punctul de vedere al doctrinei marxiste. Conducătorii bolșevici se loviseră de analfabetismul masiv al rușilor și s-au văzut nevoiți să facă propagandă, folosindu-se de imagine și sunet, în defavoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Demersul său se consuma nu în direcția aprofundării ci a înstrăinării de sine, dar a unei înstrăinări temporare, trăite ca reasumare continuă 87. În plus, autorul nu e doar creatorul operei ci și primul ei lector. Știm de mult că cititul nu reprezintă o simplă abilitate ci o interpretare activă a unor semnificații în cadrul unui subsistem de comunicare și, de ce să nu o recunoaștem, de putere 88. Or, în perioada romantică, lectura era ceva mai mult decât o îndeletnicire educativă. Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
simplă abilitate ci o interpretare activă a unor semnificații în cadrul unui subsistem de comunicare și, de ce să nu o recunoaștem, de putere 88. Or, în perioada romantică, lectura era ceva mai mult decât o îndeletnicire educativă. Viața se confunda cu cititul, nu se făcea distincția între literatură și realitate 89. Se trăia mai intens în imaginație decât în ciclul preocupărilor zilnice 90. Accentul fiind deplasat de la rolul jucat de autor pe rolul pretins cititorului, lectura romantică a unui text reclama implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Citeam În iernile geroase, Îmbrăcați bine, cu ciorapi de lână, sub pături, la veioză, ziua În amiaza mare. ș...ț Eram un fel de Oblomovi care citeau În loc să doarmă. Singura diferență - Oblomovi fără prietenul Stolz, activul, optimistul Stolz. Dar și cititul era un fel de somn - visam cu ochii deschiși 5. Despre „vindecare prin Învățare”6 vorbește Dan C. Mihăilescu, după cum Norman Manea recunoaște lecturii un rol de adăpost În fața catastrofei: Adevăratul test de supraviețuire ș...ț erau iernile. Ca În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
moment dat de bășcălie sau de hazul de necaz tot ca o formă de rezistență. Mi se pare o formă de supraviețuire. Nu mă convinge hazul de necaz ca rezistență. Mulți dintre cei citați vorbesc despre funcția cathartică, terapeutică, a cititului masiv În comunism. La fel, nu cred că este vorba de rezistență. Supraviețuirea prin lectură (literatură, filosofie etc.) era un pansament, o pilulă, un medicament, dar nu o rezistență. Se supraviețuia citindu-se profesionist și masiv, ca să se scape de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
București - 22.IV.1897, Ghergani, j. Dâmbovița), prozator. Era primul dintre copiii, nu toți rămași în viață, ai Mariei, sora lui Ion Câmpineanu, și ai marelui logofăt Dimitrie (Tache) Ghica. Învață la început carte grecească, după care deprinde scrisul și cititul în românește cu ajutorul unui secretar al tatălui său, Petre Nănescu. De la Ion Heliade-Rădulescu, viitorul mare adversar, ia lecții de gramatică românească. Prin 1830 urma cursurile de limbă franceză ale lui J. A. Vaillant. La Colegiul „Sf. Sava” (1831-1834) se apropie
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
țara reîntregită: „tânăra generație”, sub entuziasmul idealului național împlinit și în orizontul lărgit al României Mari, „pornește la luptă” cu elan și „suflete dezinteresate”, răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica prezumțiilor capitalei și ale vechii generații. Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
Caracterizată ca fiind mai afectivă, înțelegătoare, grijulie, mama - indiferent dacă lucrează sau nu - va trebui să se ocupe în principal de copii; bărbatul, având „natural” o înclinație mult mai pronunțată față de știință și cunoaștere, va aloca un timp mai mare cititului, televizorului, iar nevasta, treburilor casnice. S-a constatat că mariajul tradițional (în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental decât cei necăsătoriți, în timp ce la femeie situația este inversă. Diferențele prin stereotipie afectează și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
apropiere unii față de alții. Culturile orale sunt, prin Însăși natura lor, mai intime și comunale. Culturile care folosesc tiparul sunt foarte diferite. Autorul unui articol sau al unei cărți ajunge foarte rar În contact fizic apropiat cu cititorul. Scrisul și cititul se fac Într-o relativă izolare. Tipăritura rupe legătura comunală și Întărește ideea nouă și radicălă a comunicării Între oameni separați de mari distanțe. Cărțile tipărite de asemenea au adus lumea În fiecare casă. Era acum posibil să Învățăm despre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o datorie sacră să-l folosească la maxim pentru a sluji gloria Sa. În acest scop, benedictinii ocupau fiecare moment al zilei cu activități formale. Există un timp pentru rugăciune, un timp pentru masă, pentru curățenia personală, pentru muncă, pentru citit, pentru reflectat, pentru odihnă. Pentru a asigura continuitatea și coeziunea grupului, benedictinii au reintrodus noțiunea romană de oră, un concept temporal puțin folosit În societatea medievală. Pentru fiecare activitate era stabilită o oră anume În cursul zilei. Să analizăm următorul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
astfel, Goffman observă că, „spre exemplu, în America se presupune în mod curent că prizonierii sunt persoane care ar trebui să aibă facilități de studiu la bibliotecă, mintea prizonierilor fiind ceva care poate și trebuie să obțină un profit din citit. Oferind această activitate legitimă de studiu în bibliotecă, putem anticipa rezultatele lui Donald Clemmer că prizionerii adesea iau cărți nu pentru propria educație, ci pentru a impresiona comisia care permite eliberarea pe cuvânt” (Goffman, 1991, p. 172). Această negociere pornește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utile într-o integrare eficace între suportul scris și cel oral în cadrul comunicării didactice. Comunicarea scrisă posedă un număr însemnat de avantaje de care trebuie să ținem seama: (1) durabilitatea în raport cu forma orală a comunicării; (2) textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane; (3) poate fi citit la un moment potrivit și poate fi recitit etc. Pașii în comunicarea scrisă sunt similari celor din structurarea unui discurs: avem o fază de pregătire (stabilirea obiectivelor, a rolului și a audienței
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel de comportament. Cadrele didactice și părinții trebuie să urmărească atent copiii pe o perioadă de petrecere a timpului liber și să reliefeze comportamentele care apar, în mod natural, mai frecvent la aceștia, pentru a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poetul Dominic Stanca văr. Face cursurile primare și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1927-1938). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității clujene, mutată, după Dictatul de la Viena, la Sibiu, unde obține licența în 1942, cu teza Problema cititului, care va fi și prima sa carte, apărută în 1943. Debutul în presă se înregistrează foarte devreme, la doar doisprezece ani, cu proza Legenda peștilor, trimisă la „Universul copiilor” (1932). Elev și ulterior student, participă la viața publicistică clujeană scriind
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
intime, încât Pierrot-ul care se preface că plânge pentru a ne amuza plânge la sfârșit cu adevărat. Convertirea lirismului trubaduresc, fantastic până la macabru, în lirism intim, terorizat de ideea morții, e, aici, actul poetic hotărâtor. EUGEN SIMION SCRIERI: Problema cititului. Contribuții la estetica fenomenului literar, Sibiu, 1943; ed. îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1997; Ștefan Braborescu, București, 1965; Versuri, pref. Ion Negoițescu, București, 1966; Teatru, București, 1968; Acvariu, îngr. și pref. Mircea Tomuș, Cluj, 1971; Poezii, îngr. și pref.
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
creșterea timpului petrecut În familie Televiziunea prin natura sa specifică, promovează hiperactivitatea, superficialitatea, graba, necesitatea de a muta permanent atenția asupra unor aspecte noi și promovarea violenței. Vizionarea intensă a programelor de televiziune este corelată cu reducerea abilităților de scris/citit și obezitate și fiecare oră de televiziune În plus pe zi crește cu 7-10% riscul de apariție ADHD pentru copiii În vârstă de 7 ani. (McCarty, Christakis, Zimmerman, 2004) Se recomandă: limitarea timpului petrecut În fața televizorului; controlul asupra programelor și
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]