1,411 matches
-
al „dublului duct” (dilatare de CBP și dilatare de Wirsung) are sensibilitate și specificitate redusă fiind dat de orice tumoră periampulară sau leziune benignă (pancreatita cronică) [31]. Tehnica permite prelevarea de biopsii sau citologie prin periaj biliar sau pancreatic. Sensbilitatea citologiei prin periaj este de 60%, iar specificitatea de 100% [32]. De asemenea, este posibilă ecografia intraductală. Acuratețea generală a ERCP în diagnosticul carcinomului ampular este de 88% [33]. Totuși, ERCP nu poate aprecia extensia locală a tumorii (invazia în peretele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
indigo carmin) cresc contrastul dintre mucoasa granulară și cea normală. Aspectul polipoid, conopidiform, sesil este caracteristic adenomului vilos. Insulele de adenocarcinom apar inițial în focare și sunt prezente la 50% din adenoamele viloase la diagnostic [55]. De aceea, biopsia sau citologia prin periaj nu pot exclude malignitatea, fiind necesare ampulectomia endoscopică (de preferat) sau chirurgicală. Sindromul Gardner și polipoza adenomatoasă familială (FAP) reprezintă factor de risc pentru dezvoltarea adenoamelor duodenale și peripapilare, incidența cumulativă în cursul vieții fiind de 97% pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
importantă a căilor biliare; stenoza benignă este netedă, conică și dilatarea căilor biliare este mai puțin exprimată. Acest aspect radiologic poate fi obținut și prin MRCP, metodă mai puțin invazivă, dar meritul ERC constă în faptul că permite în plus citologia prin periaj aspirativ, biopsia aspirativă cu ac fin (FNA), biopsia intraductală transpapilară. Sensibilitatea acestor tehnici este relativ joasă (46- 73%), dar specificitatea este foarte înaltă (100%) [70, 71]. ERC permite aspirarea bilei și examinarea acesteia pentru markeri tumorali sau markeri
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
100% [72-76]. În mod particular, ecografia intraductală evidențiază cu acuratețe invazia parenchimului pancreatic, venei porte și a artere hepatice drepte [42]. Colangioscopia este utilizată în evaluarea stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei prin periaj aspirativ sau biopsiei în timpul ERC variază între 30-88% [72]. Colangioscopia poate îmbunătății
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei prin periaj aspirativ sau biopsiei în timpul ERC variază între 30-88% [72]. Colangioscopia poate îmbunătății diagnosticul prin vizualizarea vascularizației de tip „tumoral” (dilatații vasculare neregulate și tortuoase). De asemenea, se pot observa noduli intraductali, stricturi infiltrative sau ulcerate sau formațiuni polipoide
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
alarmă: inapetență, scădere ponderală. Explorările imagistice sunt abordate secvențial, prima examinare în algoritmul diagnostic al icterului colestatic fiind ecografia. Dacă există dilatări de căi biliare (colestază extrahepatică) următoarea examinare este colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) sau colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP). Citologia prin periaj aspirativ sau examenul histologic după biopsie intraductală oferă certitudine diagnostică în cazurile dubitabile. Este importantă stadializarea tumorii în vederea stabilirii rezecabilității. Aceasta se poate face prin ecografie Doppler color, CT, ultrasonografie intraductală, angiografie și laparoscopie cu ultrasonografie laparoscopică. DIAGNOSTICUL
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
31, 105]. Diagnosticul diferențial cu pancreatita cronică poate fi uneori dificil. Pentru cancerul pancreatic pledează stenoza canalară unică, neregulată, cu deplasarea Wirsungului și prezența substanței de contrast în interiorul tumorii necrozate. În pancreatita cronică modificările sistemului canalar sunt difuze. ERCP permite citologie prin periaj aspirativ, biopsie aspirativă cu ac fin și biopsie intraductală transpapilară. Există posibilitatea optimizării diagnosticului prin utilizarea ultrasonografiei intraductale în aceiași ședință cu ERCP [42]. Tot în timpul ședinței de ERCP se poate vizualiza direct ductul pancreatic prin pancreatoscopie, utilizând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
în detectarea tumorii este de 85-100%, iar acuratețea pentru stadializarea bolii variază între 70-90% [109, 110]. În timpul ecoendoscopiei se poate efectua puncție aspirativă cu ac fin (FNA) care permite obținerea de material adecvat în peste 90% din cazuri. Biopsia sau citologia pancreatică cu ac fin realizată transduodenal nu comportă riscul însămânțării, deoarece duodenul se îndepărtează odată cu pancreasul în leziunile rezecabile. Performanța diagnostică a metodei poate crește prin folosirea ultrasonografiei endoscopice cu substanță de contrast. Angiografia Ar fi utilă în stadializarea tumorii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
evidenția metastazele pulmonare, pleurezia și metastazelor osoase, fiind astfel o examinare utilă în stadializarea tumorii. Examenul morfologic Presupune analiza citologică sau histologică a eșantionului obținut prin biopsie aspirativă cu ac fin sau sub ghidaj ecografic sau CT. ERCP permite efectuarea citologiei prin periaj aspirativ (citologie după brasaj), biopsiei aspirative cu ac fin și biopsiei intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin ecografie transabdominală sau CT sunt contraindicate în tumorile parțial rezecabile, datorită posibilității însămânățării neoplazice. Biopsia aspirativă cu ac fin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și metastazelor osoase, fiind astfel o examinare utilă în stadializarea tumorii. Examenul morfologic Presupune analiza citologică sau histologică a eșantionului obținut prin biopsie aspirativă cu ac fin sau sub ghidaj ecografic sau CT. ERCP permite efectuarea citologiei prin periaj aspirativ (citologie după brasaj), biopsiei aspirative cu ac fin și biopsiei intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin ecografie transabdominală sau CT sunt contraindicate în tumorile parțial rezecabile, datorită posibilității însămânățării neoplazice. Biopsia aspirativă cu ac fin efectuată transduodenal în timpul ecoendoscopiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
de țesuturile normale. Există și un sistem de testare care folosește o lumină specială pentru a examina o anumită arie, după ce s-a clătit cavitatea orală cu o soluție de acid acetic (oțet). Alteori, zona anormală poate fi evaluată prin citologie exfoliativă. În această tehnică, leziunea este raclată cu ajutorul unei perii de biopsie, celulele astfel recoltate fiind apoi examinate la microscop. De cele mai multe ori, este puțin probabil ca leucoplazia să se transforme într-un cancer. Aproximativ una dintre patru leucoplazii este
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
UTILIZATE PENTRU DIAGNOSTICUL CANCERULUI CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Diagnosticul actual al cancerelor orale și orofaringiene poate fi stabilit doar prin efectuarea unei biopsii. O mostră de țesut sau celule este întotdeauna necesară pentru a confirma existența cancerului, înainte de începerea tratamentului. CITOLOGIA EXFOLIATIVĂ În această tehnică, medicul raclează aria suspectă și întinde țesutul colectat pe suprafața unei lame de sticlă. Mostra de țesut astfel obținută este colorată cu ajutorul unui colorant special, pentru ca celulele să poată fi vizualizate la examenul microscopic. Dacă în urma
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
locale e) Mestecatul tutunului R: a și e (pag. 17) 4. Severitatea unei leucoplazii sau eritroplazii poate fi determinată cu acuratețe prin: a) Colorația cu albastru de toluidină b) Biopsie și examen histopatologic c) Examinarea leziunii cu lumină laser d) Citologia exfoliativă e) Examen computer tomografic R: b (pag. 18) 5. Cea mai comună localizare din cavitatea orală a unui carcinom scuamocelular este: a) Planșeul bucal b) Gingia c) Fibromucoasa bolții palatine d) Limba e) Versantul mucozal al buzei inferioare R
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
Biology and morphology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 6. Russel E. J., Geremia G. K., Johnson C. E.: Multiple cerebral metastasis detectability with Gd-DTPA-enhanced MR imaging, Radiology, 1987, vol. 165, p. 609. 7. Smirnov L. J.: Histogeneza, citologia și topografia tumorilor cerebrale, Moscow, 1951. 8. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 9. Zimmermann R. D., Leeds N. E., Danziger A.: Subdural empiema: CT findings, Radiology, 1984, vol. 150, p. 417
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
clasificare morfopatologică notată cu p (pTNM). Odată stabilite categoriile cT, cN, cM și/sau pT, pN, pM acestea pot fi grupate în stadii distincte (tabelul 130). Ca regulă de bază clasificarea TNM se va face numai dacă există biopsie sau citologie cu confirmarea malignității. Dacă aceste date nu există se poate face o stadializare TNM clinică dar aceasta va fi raportată separat iar acești pacienți nu vor fi incluși în analiza supraviețuirii [5,6]. Stadializarea clinică permite alegerea terapiei în timp ce stadializarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Valentin Enache () [Corola-publishinghouse/Science/92198_a_92693]
-
Rezultatele sunt superioare biopsiei intraductale obținute în timpul ERCP (sensibilitate de 100% versus 38%) [48]. Recomandarea actuală a Societății Europene de Endoscopie Gastrointestinală (ESGE) este de a obține de rutină material de histologie din interiorul tumorii [49]. Repetarea EUS-FNA în cazul citologiilor inițial negative crește acuratețea diagnostică [50- 52]. Prezența atipiilor obținută la prima evaluare prin EUS-FNA se asociază cu riscul de adenocarcinom, dacă apare la pacienți cu scădere în greutate sau cu obstrucție de cale biliară principală, din acest motiv nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
benigne secundare colangitei sclerozante și cele date de colangiocarcinom. Mai mult, colangita sclerozantă primitivă se complică în evoluție cu apariția colangiocarcinomului, ceea ce face supravegherea foarte dificilă. Periajele repetate pot ajuta la un diagnostic diferențial, dar au sensibilitate scăzută [7-9]. Sensibilitatea citologiei poate fi crescută prin studierea markerilor genetici și a mutațiilor ADN [10-12]. CPRE are avantajul diagnosticului citologic sau histologic. În practica noastră preferăm recoltarea de biopsii sub control radiologic, când este posibil. Periajul este mai rar folosit [13-15]. Există tehnici
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
infiltrat primar, tuberculom, cavernă plină, (antecedentele de TBC, prezența BK în spută, IDR la PPD, prezența și a altor leziuni specifice la distanță, examenul CT). Tumorile bronhopulmonare maligne primitive sau metastatice (alterarea progresivă a stării generale la un vechi fumător, citologia sputei, infiltrația bronșică la bronhoscopie, consistența solidă a opacității și prezența adenopatiilor tumorale hilare și/sau mediastinale). Tumorile pulmonare benigne: hamartomul, leiomiomul, angiomul, fibromul pulmonar etc. (radiologic și CT opacitate bine delimitată, frecvent cu calcificări, cu structură solidă sau mixtă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
prin metoda bandeletei reactive, examinarea microscopică a sedimentului urinar, determinarea cantitativă a proteinuriei. Metodele de evaluare electivă se utilizează în funcție de rezultatele furnizate de investigații; metodele elective cuprind: ecografia renală și vezico-prostatică, cistoscopia, urografia intravenoasă, RMN, tomografia computerizată, puncția biopsie renală, citologia urinară, investigații imunologice. C. O evaluare corectă a prezenței hematuriei implică în primul rând o recoltare corectă a urinii în ceea ce privește: • momentul recoltării - prima urină de dimineață pentru sumarul de urină (concentrație maximă a urinii), a doua urină de dimineață pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau în tractul urinar superior). Cistoscopia poate stabili eventualul caracter unilateral al sângerării (cu origine în ureterul stâng sau drept). Sursa unilaterală a sângerării sugerează existența unei tumori uroteliale, cancerului renal, malformațiilor arteriovenoase, unei fistule arteriovenoase sau a varicelor venoase. Citologia urinară este utilă în special pentru urmărirea pacienților cu risc de tumori uroteliale. Tabelul 1. Investigații necesare la pacientul cu hematurie de origine glomerulară Cauza suspectată Investigații utile Vasculita sistemică ANCA, crioglobuline, proteina C reactivă, anticorpi antimembrană bazală glomerulară (anti-MBG
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ani apariția vasculitei. Hemoragiile alveolare se datorează capilaritei pulmonare și se manifestă prin hemoptizii, infiltrate pulmonare și anemie; uneori, diagnosticul necesită CT sau lavaj bronho-alveolar. Revărsate pleurale se întâlnesc în 20-30 % dintre cazuri, unisau bilaterale, cu caractere de exsudat și citologie foarte bogată în eozinofile (> 80 %), iar biopsia pleurală poate evidenția vasculită. Opacitățile pulmonare apar în 30-70 % dintre cazuri, sunt unisau bilaterale, labile și migratorii; se datorează unor infiltrate cu eozinofile sau, mult mai rar, unor hemoragii alveolare; • Manifestări neurologice. Neuropatia
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
să nu urineze și să nu bea timp de patru ore înainte de prelevare); • proba de urină va fi transportată rapid la laborator (dacă nu este posibil, urina va fi conservată la frigider la 4 șC). Examenul bacteriologic oferă date privind: - citologia: leucocite și hematii pe ml sau pe mm3; - bacteriologia: identificarea și numărul de germeni pe ml; această identificare este cuplată cu antibiograma. O infecție urinară este definită, după ECBU, prin asocierea unei leucociturii >104 /ml (sau 10/mm3) cu bacteriurie
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
după FNA este de 2- 3%, mai mare decât în cazul leziunilor pancreatice solide, de asemenea există risc de hemoragie sau infectare [31]. Lichidul de puncție este vâscos, asemănător cu cel al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
sau infectare [31]. Lichidul de puncție este vâscos, asemănător cu cel al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc crescut de hemoragii intrachistice și a fost abandonată [34]. O metaanaliză a arătat că citologia din lichid are o sensibilitate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc crescut de hemoragii intrachistice și a fost abandonată [34]. O metaanaliză a arătat că citologia din lichid are o sensibilitate de 54%, cu o specificitate de 93% [35]. Se recomandă realizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]