1,204 matches
-
cunoscute sub simbolistica Th sau limfocite CD4+), sunt, așa cum le arată numele, „ajutătoare“ în opera de transmitere a mesajului antigenic de la celulele APC specific către limfocitele T citotoxice, efectoare. Ele nu ucid, ci doar poartă și transmit mesaje. Limfocitele T citotoxice (Tc, CTL, CD8+T cells) mai sunt numite și efectoare, deoarece. cu ajutorul unor enzime proteolitice pe care le aruncă asupra celulei victimă (adesea celulă infectată cu virusuri oncogene), o împinge pe aceasta către apoptoză. Limfocitele Tc exprimă pe suprafața lor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
literatura anglofonă T-cells receptors, simbol TCRs), care pot recunoaște: a) o legare specifică a unui antigen peptidic la moleculele MHCI (existente la toate celulele nucleate) și b) o cuplare, de asemenea specifică la glicoproteina CD8+. În ciuda factorului comun (toxicitate), limfocitul citotoxic CD8+ nu trebuie confundat cu limfocitul Natural Killer (NK). Primul, ca să devină activ are nevoie să fie instructat specific de un anumit antigen. El aparține așadar imunității dobândite. Limfocitul NK este activ ab initio, nu are nevoie să fie instructat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
B. ETAPA II-A A ELIMINĂRII s-ar ca racteriza prin procesele care urmează stimu lării și co-stimulării reciproce dintre APC și limfo ci tele T. Este o perioadă în care are loc înmulțirea vertiginoasă a limfocitelor „efectoare“ (NK și citotoxice) și în care încep atacurile asupra țesuturilor neo pla zice. Celulele NK și T citotoxice aderă la suprafața celulelor cancerizate și le distrug. În aceeași a II-a etapă a eliminării, sunt produse chemokinele CXCL10, CXCL9 și CXCL11, care joacă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lării și co-stimulării reciproce dintre APC și limfo ci tele T. Este o perioadă în care are loc înmulțirea vertiginoasă a limfocitelor „efectoare“ (NK și citotoxice) și în care încep atacurile asupra țesuturilor neo pla zice. Celulele NK și T citotoxice aderă la suprafața celulelor cancerizate și le distrug. În aceeași a II-a etapă a eliminării, sunt produse chemokinele CXCL10, CXCL9 și CXCL11, care joacă un rol important în blocarea formării de noi vase de sânge care să alimenteze metabolismul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
High Endothelium. 7.5.2.3. Mascarea prin folosirea limfocitelor T reglatoare Pentru celule neoplazice în curs de dezvoltare, pericolul major îl reprezintă atacul limfocitelor efectoare. Acestea sunt: a) limfocitele NK, b) limfocitele T helper CD4+ CD25 și c) limfocitele citotoxice CD8+CD25. Așa cum s-a arătat, limfocitele T helper preiau mesajul antigenic de la celulele prezentatoare de antigen (macrofage, celule dendritice ș.a.) și informează de prezența intrusului limfocitele T citotoxice - apărătorii înzestrați cu proprietatea de a ucide orice celulă infectată cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
limfocitele NK, b) limfocitele T helper CD4+ CD25 și c) limfocitele citotoxice CD8+CD25. Așa cum s-a arătat, limfocitele T helper preiau mesajul antigenic de la celulele prezentatoare de antigen (macrofage, celule dendritice ș.a.) și informează de prezența intrusului limfocitele T citotoxice - apărătorii înzestrați cu proprietatea de a ucide orice celulă infectată cu respectivele fracțiuni antigenice. În competiția continuă dintre celulele cancerizate și sistemul imun al organismului, fiecare dintre combatanți „inventează o armă, iar celălalt o contra-armă“, neoplazia cheamă în ajutorul ei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
CCL22, care leagă receptorul chemokinei CCR4 prezentat de limfocitul TregS. În acest fel, celulele neoplazice se îmbracă cu o manta de limfocite TregS. Cum acestea posedă antigenele de suprafață pe care le au și „apărătorii“, limfocitele helper (Th) și limfocitele citotoxice (Tc), acești soldați ai organismului nu mai sunt capabili să recunoască celulele canceroase, acestea fiind acoperite cu limfocite TregS (fig. 7-17). Se observă că acesta exprimă pe suprafața sa aceleași antigene (CD4+ și CD25+) ca și limfocitul th, antigenul de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
recunoască celulele canceroase, acestea fiind acoperite cu limfocite TregS (fig. 7-17). Se observă că acesta exprimă pe suprafața sa aceleași antigene (CD4+ și CD25+) ca și limfocitul th, antigenul de suprafață CD25 fiind comun și cu cel prezent la limfocitul citotoxic. B. Celulele neoplazice/canceroase secretă chemokina CCl22 (punctele negre) care, atât la suprafața tumorii, cât și mediul peritumoral cuplează receptorul chemokinei CCR4. Astfel, limfocitele tregS acoperă cu o manta tumora, ascunzând-o limfocitelor efectoare th și tc care, „păcălite“, trec
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
factor limphotoxin (LT). În 1975, Nancy H. Rudle de la Universitatea Yale a confirmat această realitate, izolând și purificând aceeași citokină. În același an 1975, Lloyd J. Old, cercetător la Memorial SloanKettering Cancer Center din New York, a comunicat izolarea unui „factor citotoxic“ asemănător, component al macrofagelor, pe care l-a numit Tumor Necrosis Factor (TNF). L.J. Old a semnalat cu această ocazie potența TNF de a distruge celulele fibrosarcomului L-929 de la șoarece. În fine, în 1984, când LT și TNF au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
câștigat, între care timocitele, limfocitele T și B, limfocitele NK, monocitele și macrofagele. În plus, aceeași citokină supresoare este capabilă să inducă moartea prin apoptoză a limfocitelor T și B. O acțiune particular nefastă o are TGF-b asupra limfocitelor T citotoxice (CTLs) care, cum se știe, sunt active împotriva celulelor neoplazice. Această citokină induce inhibarea procesului de creștere și maturare (diferențiere) a limfocitelor T, face să scadă prezentarea antigenului de către macrofage către limfocite (prin inter mediul complexelor majore de histocompatibilitate I
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un domeniu transmembranar alcătuit din 17 aminoacizi și un domeniu intracitoplasmatic din 145 aminoacizi, al cărui capăt este aminoterminal (B. Hoang și colab., 1996). În continuare, mesajul morții este transmis de la suprafața celulei, în interiorul ei. Să presupunem că un limfocit citotoxic (Tc) atacă o celulă-țintă infectată cu un virus oncogen. Respectiva celulă a exprimat pe suprafața ei antigene tumorale, tumoral-asociate sau virale, care au fost depistate de respectivul limfocit Tc. Evenimentele care urmează sunt schematizate grosso modo în fig. 7-19. b
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
numărul limfocitelor care infiltrează țesutul tumoral TIL (Tumor Infiltrative Lymphocytes) este mic, o bună parte dintre ele fiind ucise de către celulele neoplazice (fig. 7-21). A. Prezența unei cantități mari de Fasl în mediul peritumoral, determină o activitate slabă a limfocitelor citotoxice la acel nivel. B. Dimpotrivă, acolo unde limfocitele infiltrative (tIls) sunt numeroase, celulele neoplazice nu sunt capabile să secrete Fasl în cantități suficiente pentru a-i ucide pe apărătorii organismului. În unele cazuri, celulele canceroase poartă FasL în niște microvezicule
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la epitopii virusului VHB, în special de către AgHBc. Celule CD8+ de clasă I HLA recunosc fragmente de VHB prezentate pe suprafața celulelor hepatice, obținute prin prelucrarea intra celulară. Acest proces conduce la distrugerea celulei infectate de către limfo citele T CD8+ citotoxice. Cu toate acestea, insuficiența hepatică progresivă se dezvoltă doar la anumiți pacienți, în special la cei cu grefe de ficat și, ocazional, la pacienții cu transplant renal sau de măduva osoasă. Astfel, titruri virale mari în ser și în țesutul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
alte mecanisme de carcinogeneză. Inflamația în sine duce la generarea de specii reactive de oxigen în țesutul afectat, iar acestea pot fi mutagene. Compușii N-azotați sunt produși endogeni în hepatocitele afectate de hepatitele virale și cauzează leziuni promutagenice și citotoxice la nivelul ADN-ului, O6-alkylguanina. Sechestrarea enzimei O6-alkylguanin-ADN-alkyltransferaza care este responsabilă pentru repararea O6-alkylguaninei, în citoplasma acestor celule (și departe de locul său de acțiune în nucleu), în ciroza cu hepatită B poate fi afectată repararea ADN-ului. Din cauza genei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de exemplu zonele ecuatoriale, sudul Japoniei și anumite zone din America de Sud. Virusul HTLV 2 poate determina o afecțiune similară. Virusul se găsește în limfocitele T din sânge și în LCR. La nivelul rahisului există infiltrate cu limfocite T CD4+, limfocite citotoxice CD8+ și macrofage, precum și astrocitoză. Inflamația substanței cenușii și albe medulare progresează lent, în câțiva ani după debutul simptomelor neurologice determinând cu precădere degenerarea cordoanelor laterale și posterioare. Există și degradări ale mielinei și axonilor din cordoanele anterioare. La nivelul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o perioadă de până la 7 ani la cei mai mulți purtători. Ce determină încărcăturile provirale la purtători? Așa cum se arată în studiile anterioare, vârsta și sexul nu au influen țat încărcătura provirală. Se presupune că răspunsul imun împotriva HTLV 1, limfocitele T citotoxice (CTL) în special, controlează numărul de celule infectate cu HTLV 1. La persoanele cu un răspuns puternic al CTL la antigenele virale, încărcătura virală poate fi menținută la un nivel scăzut. Provirusul HTLV 1 este foarte stabil genetic, în comparație cu alte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
contraatacul factorilor de apărare ai organismului (celulari ori umorali). În cazul virusului hepatic asociat sarcomului Kaposi (HHV-8) proteinele K3 și K5 codate de genomul viral, au posibilitatea să prezerve virusul de atacul limfocitelor nK (natural Killer) și al limfocitelor T citotoxice. Alte proteine codificate de genomul HHV-8 întrerup căile de semnalizare care duc mesaje de la suprafața celulelor la aparatul genic din nucleu. orf45 de pildă, codifică o proteină care, blocând fosforilarea receptorilor, oprește ca „semnalul de alarmă“ care ar trebui să
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sau continuarea HAART eficient și profilaxia infecțiilor oportuniste ar trebui să fie recomandată pentru toți pacienții tratați cu chimioterapie. În alegerea unui regim eficient HAART, clinicienii trebuie sa acorde atenție potențialelor interacțiuni de medicamente care să nu altereze metabolismul medicamentelor citotoxice. SK este o tulburare multifactorială rezultată din interacțiunea unor diverși factori, cum ar fi infecția HHV-8 cu imunosupresia aferentă care apar în stabilirea unui mediu anormal pentru citokine și peptidele angiogene. În timp ce abordările tradiționale chimioterapice pot fi eficiente pentru pacienții
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sau datorită imunosupresiei iatrogene -, numărul de celule infectate HHV-8 crește odată cu proliferarea ulterioară necontrolată a celulelor infectate HHV-8 și în urma dezvoltării tumorilor legate de infecție. HHV-8, ca și alte herpesvirusuri, este capabil să inducă un răspuns limitat al celulelor T citotoxice clasa I la HLA. K8.1 este o glicoproteină virală cu 228 aminoacizi exprimată în timpul replicării virale litice. K8.1 este înalt imunogen și, prin urmare, utilă în măsurarea imunității umorale împotriva HHV-8. K8.1 nu are nici o semnificație clinică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este implicat în legarea HHV-8 de celule. Faptul că în posttransplant SK leziunile pot regresa atunci când terapia imunosupresoare este oprită, sugerează că imunitatea joacă un rol important în menținerea acestor leziuni. Rămâne de văzut dacă imunoterapie adoptivă cu celule T citotoxice îndreptate împotriva proteinelor codate HHV-8 va juca un rol în viitorul management al tumorilor asociate HHV-8. SK este o tumoră complexă și diferitele răspunsuri imune ar putea fi implicate în patogeneza sa. Rezoluția rapidă de SK la unii pacienți cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
poate activa expresia genelor critice celulare și afectează controlul creșterii celulare. EBNA-1 este exprimată în infecția permisivă cu EBV și leucoplazia păroasă, indicând că aceasta contribuie la infecția EBV replicativă. Interesant este faptul ca EBNA-1 nu este recunoscută de limfocitele citotoxice (CTL) iar celule T specifice EBNA-1 nu au fost identificate. Un studiu a arătat că molecula EBNA-1 nu este procesată și prezentă în moleculele complexului major de histo compatibilitate clasa I (CMH). Proteina EBNA-1 conține o simplă repetare de glicină
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
principal, genetici-rasiali (reamintim frecvența cea mai mare la rasa galbenă). Câteva studii au explorat relația dintre tipul HLA și dezvoltarea de CNF. Tipuri de HLA au fost asociate cu dezvoltarea bolii. Respectivele studii au arătat că prezentarea de celule T citotoxice de către LMP-2 a fost limitată la HLA A2.1. Modificări genetice caracteristice altor boli maligne, cum ar fi rearanjarea genei C-MYC, mutații în P53, deleții ale genei retinoblastomului reflectate în produsul său proteinic (pRb) sau mutații ras nu au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de pildă, de neutralizarea factorului de creștere epidermală (EGFR), semnificativ crescut în carcinomul nazofaringian. Respectiva diminuare a acțiunii proneoplazice a EGFR s-a făcut cu un anticorp anti-EGFR, C 225 (cetuximab) în combinație cu chimioterapice (cisplatin). Știindu-se că limfocitele citotoxice T joacă un rol important în controlul infecțiilor cu EBV și, mai ales, în modularea proteinei latente de membrană (LMP), se încearcă în prezent imunizarea cu peptide LMP-2; rezultatele indică o întârziere a instalării metastazelor. În fine, constatându-se că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
efectele dezastruoase ale ultravioletelor și ale poluării din aer și din apă. Savanții au descoperit că ele pot face același lucru pentru oameni, dacă le consumăm În cantități suficiente. O substanță fitochimică reduce oxidarea generatoare de radicali liberi și efectele citotoxice ale lipoproteinelor de mică densitate sau colesterolul nociv. Consumate de oameni, substanțele fitochimice ajută la prevenirea atacului de cord, cancerului, atacului cerebral, hipertensiunii, nivelului Înalt de colesterol și artritei. Un studiu efectuat În 1993 arată că substanțele fitochimice pot proteja
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
aflați la risc pentru DZ tip 1 au fost descrise niveluri circulante crescute de proinsulină, eliberarea excesivă a acestei molecule (obișnuit intracelulare) putând facilita apariția unui răspuns autoimun îndreptat împotriva ei. A fost dovedită și existența reactivității unor limfocite Ț citotoxice CD8(+) împotriva unor epitopi ai insulinei/proinsulinei atât la șoarecii NOD (secvențele recunoscute fiind B15-B23 și B24-C36) (Lieberman și DiLorenzo 2003) cât și la om unde un raspuns Ț CD8(+) celular împotriva secvenței B15-B23 a fost evidențiat la diabeticii purtători
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]