3,264 matches
-
grăbisem și mă durea sub coaste. Dacă ar fi fost să o iau de la capăt, aș fi procedat cu totul altfel. Chiar atunci, Tușa mi-a întins niște bani: - Na, du-te la bolta și ia-ț o paretie de cizme de cauciuc, că n-ai ce căuta pe munte cu încălțările ude. Te betegi și ce te faci atunci? Tușa m-a trimis înapoi, să mă împlinesc. În termeni religioși, asta se cheamă metempsihoza. - Lasă, Tușa, m-am eschivat, că
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
zâle-i făcut. Nu se întreabă niciodată cât timp a durat să fie făcut un lucru bun... Dumnezeu are răbdare. Plecasem peste Rovina, ca să economisesc timp. Eu de ce n-am avut răbdare? Am fost din nou la magazin, mi-am cumpărat cizme. Acasă, mi-am luat alți ciorapi, am mâncat două felii de pâine cu smântână și gem. La întoarcere, Tușa tocmai ieșea din ocol cu măgarii. -Noa, acu-mi pari altu om! Pe Cârca Plaiului, trăgând măgarii de ață, mă gândeam
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
părinți, cât și de către cadrele didactice, minciună și ipocrizia oamenilor, electricitatea întreruptă când ți-era lumea mai dragă, căminul de nefamiliști al fabricii de sticlă, în care locuiam și în care mă duceam la closetul din capătul holului încălțat cu cizme de cauciuc. Socialismul, cu alte cuvinte, însemna două lucruri: gogorița pe care o explodasem teoretic în școala și rahatul general în care se scalda societatea românească în acei ani. Eu nu m-am văzut la „dreapta" ori în tabăra conservatorilor
INTERVIU. Socialismul explicat tânărului cool, cu iPhone și tricou cu Che Guevara. „Eu nu m-am rupt de România, ci de o lume care îmi făcea rău” () [Corola-blog/BlogPost/338381_a_339710]
-
a lovit în mod sălbatic și ne-a trezit din mirajul capitalismului: pufoaicele au dispărut și împreună cu ele și locurile de muncă, iar cartierul copilăriei mele se întuneca iarna de fumul scos de sobele celor deveniți șomeri, care își ardeau cizmele de cauciuc. Copiii amorțiți de frig, plini de funingine, alergau prin spatele blocurilor, căutând lemne sau orice putea să ardă în sobele de tablă aduse de părinții rămași fără locuri de muncă, în garsonierele înghețate. Am fost cu toții copiii Revoluției
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” () [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
treaba corect. "Eu sunt agronom la bază și am învățat că sunt anumite plante care cresc în mocirlă și că nu poți să îți faci meseria corect dacă nu ai curajul să și cobori câteodată în mocirlă. Sigur, îți iei cizme de cauciuc, ca să nu te murdărești complet sau faci un duș după aceea", a spus Cioloș. Afirmațiile au fost făcute de premier la o dezbatere organizată de Grupul pentru Dialog Social. Moderatorul, scriitorul Gabriel Liiceanu, l-a întrebat pe Cioloș
Cioloș, live, despre „mocirla Antena 3”: „M-am referit la minciunile despre mine şi guvernul meu, nu la telespectatori” () [Corola-blog/BlogPost/338794_a_340123]
-
uita spre Tău și desena, cu mâna în aer, un traseu imaginar. - Credeți în Dumnezeu? Domnul Isus are multe pilde cu păstorii de oi. Eram numai ochi la nea Ioniță. Făcea niște grimase de mă treceau fiori. Și-a pus cizmele în picioare, s-a proptit în bâtă și s-a ridicat. - Numa hiriș te-adusă pân-aci! Știi pe un să te-ntorci? Te duci așe, dupa aia așe, ș-așe ș-așe. Înțalegi? Să nu te pună hiriș să te scobori
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
întreaga Italie până a ajuns la destinație, însă a făcut-o în numele uneia dintre cele mai frumoase prietenii din viața lui. Taurianova, localitatea din sudul Italiei unde viețuia Salvatore Greco aparține provinciei Regio Calabria, care se întinde până în vârful renumitei cizme italiene. Cu malurile scăldate de Marea Ionică - parte componentă a Mediteranei - la est și sud, și Marea Tireniană - un braț al bazinului vestic al aceleiași Mediterane - în vest, despărțită la nord de restul Italiei printr-o barieră naturală formată de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
acum: „Ideea politică fundamentală a Revoluției din 1848 de la București, când orice ofițer sau slujitor devotat Rusiei putea fi numit boier, a fost o mișcare împotriva protectoratului rus”. Românii din Transilvania „sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagabondă”, deși formau 2/3 din populație, în timp ce ungurii, sașii, secuii, grecii, armenii formează numai cealaltă treime. Principiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas Hungaria est
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
așa cum au încercat maghiari s-o mai măsluiască o dată, în martie 1990... A câta oară oare?! Mă mai întreb o dată: ce s-ar fi întâmplat dacă drăguțul de bozgoraș, pus la volanul basculantei cu mortăciuni, nu ar fi făcut în cizme de frica a ceea ce urma să facă?! Ce s-ar fi întâmplat dacă ticălosul nu era atât de sperios și manevra udemeristă ar fi fost dusă până la capăt? Ce urmări ar fi avut abominabila crimă „românească”?! Nu cumva erau pregătite
18 cadavre pierdute de UDMR în martie 1990… () [Corola-blog/BlogPost/339989_a_341318]
-
sărmana! Cică și pe fiul ei, Silvan, l-au căutat o săptămână în șir, dar Zeul Codrilor a fost isteț și a șters-o în Pădurea Neagră, că germanii nu-s săriți de pe fix și nu-și taie craca de sub cizme! Cică au dat-o afară și din manualele școlare! Și nici în cărțile cu povești n-o mai găsești! Și cică s-a pus premiu pe sufletul ei! Cine-o pârăște la Primărie sau cine-o duce fedeleș la Casa
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
nucleu naționalist de la d-na Alexandrina Russo mi-au spus că l-au văzut cu ochii lor pe Vlad Inculeț în gara Chișinău când a coborât din trenul de la Moscova: era îmbrăcat ca un muncitor salahor, avea șapcă de rus, cizme, și o salopetă de metalurgist. A coborât pe peronul gării care era plin de lume, s-a așezat cu fața spre vest și a început să strige: “- Acolo, la Iași și București, se află dușmanul ereditar al Basarabiei, dușmanul de
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
o ocheadă plină de invidie care n-a durat decât o fracțiune de secundă, sau un cuget greșit despre Dumnezeu. E de mirare că în vacarmul unui holocaust și a unei revolte ivite după 25 de ani de agonie sub cizma neocomunistă, mai au unii timp să ridice în slăvi ideologi travestiți în revoluționari sau în clerici, tocmai când presa traversează o criză neo-bolșevică și dă de pământ cu orice e autentic creștin, și când nu mai are nimeni inima, energia
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
e lumea mai dragă! A pus apoi în cufăr rufărie și scule de tâmplărie, tesla lui fiind pe primul loc. Când ieșise de la bancă a sesizat că cineva îl urmărește, așa că s-a oprit puțin ca să umble, vezi Doamne, la cizme și l-a fixat pe om; era clar, acela era un bandit care voia să-l jefuiască. Și cum avea atâția bani la el, și-a luat măsuri: a intrat într-o cârciumă, însă nu s-a oprit, ci a
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
cu o cheie mare. Îți trebuie un șperaclu care să deschidă acea ușă. - Nu am, dar pot să fac unul, că am studiat acele broaște. - Atunci faci un șperaclu la noapte, iar mâine, poimâine acționăm. Șperaclul îl ascunzi în talpa cizmei. Ziua o stabilim când închisoarea e liberă, neavând vreun arestat, doar nu trebuie amestecați alții în afacerea noastră. Când închisoarea e goală, ușa de la intrarea în biroul șerifului stă deschisă, doar pe căldura asta e bun ceva curent între ușa
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
dat întîia oară ochii cu el... „Absolvenți... DREPȚI!!!” Vocea de stentor a sergentului bubui năprasnic, șfichiuind urechile aflate în așteptare ale cadeților aliniați în rînduri parcă trase cu rigla. Plesnetul crud al fatidicelor cuvinte făcu o sută trei tocuri de cizmă, lustruite pînă la neverosimil, să pocnească simultan și pe cei optzeci și șapte de cadeți, stane de piatră. Ca să nu vă mai mirați, am să vă spun că unii erau din alte lumi, avînd deci alt număr de picioare. Toate
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
o m ăsur ă din cap până în picioare. Alma încerca fără prea mare succes să-și netezească rochia, să aranjeze părul și pălăria. Lord M.Joseph, cu mâinile la spate era atât de aproape de ea încât poalele rochiei îi atingeau cizmele. Alma nu-și amintea să mai fi fost vreodată atât de jenată în prezența unui bărbat. Amănuntul o irita mai cu seam ă că împrejurările nu îi erau favorabile. Arăta ca un copilă mânjită cu acuarele. Nu-i plăcea să
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
D.R. Popescu. Mi-am luat cartea înapoi, am mai discutat câte ceva și așa îmi închei capitolul despre Eugen Barbu. În timpul acesta, apare în biroul directorului de la „Informația Bucureștiului” d-nul Brezoianu, o persoană frumoasă, brunetă, cu ochi mari, negri, cu cizme foarte înalte, lungi, deasupra genunchiului, cu fustiță scurtă, s-a așezat pe genunchii patronului ș au început să vorbească. Eu mi-am luat macheta, am făcut o plecăciune și am plecat, așa închei, în sfârșit, capitolul despre Eugen Barbu. Astfel
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
parcată regulamentar, paralel cu bordura și perpendicular cu direcția vântului. Dau năvală, un fel de-a zice, că forța aia de care spuneam - de frecare - îmi e cam potrivnică la contactul cu solul. Vorbind în termeni matematici, frecarea dintre tălpile cizmelor mele și pojghița de pe jos tinde la zero, fapt ce mă determină să merg precum sportivii la proba de patinaj viteză sau precum o balerină pe poante, în timp ce cară un sac cu cartofi în spinare. Mă rog, pe sărăcia asta
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbra unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de in topit, cu guler rotund care decorează haina lungă și albastră ca văzduhul, cu nasturi aurii, culeși bucată cu bucată din coroana soarelui. -Te poftesc, domnișoara Mauve, la un pahar de licoare din miezul zmeurii
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
fel... Și... tu numești asta rutină? Lacrimile mi se amestecau cu silabele. Și se împiedicau unele pe altele. De parcă nu-mi veneau din ochi, ci direct din inimă, inundându-mi tot capul. Mi-am luat poșeta, fularul, mi-am tras cizmele tremurând de nervi. - Zi-i tu altcumva... Zi-i viciu, îmi propune, privindu-mă fix, însă fără nicio reacție de împotrivire la plecarea mea iminentă. - Zi-i cum vrei, nu mai contează, îi spun în timp ce trag ușa după mine. Aș
RUTINA de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342014_a_343343]
-
nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zile care copiau una pe alta în fiecare an, în liniște. Stereotipul îi făcea bine. Un mod de viață care nu accepta surpriza. Trezirea în zorii zilei, pregătirea ustensilelor de pescuit. Cizme lungi de cauciuc împotriva umezelii dar și un pulover tricotat din lână pentru orice eventualitate. Un impermeabil contra ploilor prietenoase sau dușmănoase, nu se știe niciodată. Furtună, vânt și alte fenomene... naturale și denaturate. Zi de zi cu capul pe
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
este pusă din nou într-o situație cumplită, aceea de a autentifica după verighetă, moartea fiice ei. Comoara trecută cu eforturi peste cumplitele zile din timpul războiului, scăpată cu dibăcie de ghearele comuniștilor se pierde (sau poate nu) într-o cizmă veche a Brândușei care va fi hărăzită de Dumnezeu pentru nepoata lui Petrică, pe când va crește. Așa cum spuneam, Maia, este un roman în care surprizele se țin la tot pasul, în care autorul trece cu ușurință dintr-un timp în
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
Tot la loc de cinste stau și dicționare filosofice și opere ale marilor gânditori ai Greciei antice și multe altele, din care și-a extras mereu sevele cunoașterii, prietenul meu. Deasupra, pe bibliotecă stau câteva antichități, obiecte din bronz - o cizmă din aramă, un vaporaș, un trenuleț miniatural care arborează drapelul românesc și un moșneag cu barbă albă, poate chiar prototipul înțeleptului așezat la loc de cinste în casa lui nea Mitică. Alături de rafturile pline cu cărți valoroase, o măsuță rotundă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
Intră în camera ei, mai puse un lemn în sobă și începu să se îmbrace pentru săniuș. Își luă flanelul de lână și vestuța de blană făcută de tatăl ei. Își luă pantalonii de trening cei mai groși, ciorapii și cizmele. Trase căciula peste părul tuns scurt și înfășură fularul de două ori în jurul gâtului, își băgă mănușile în buzunar și ieși din cameră. Coborî la beci, știa că acolo de ușă era rezemată săniuța. O luă și târând-o urcă
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
Italia, cu obligația să aducă în țară mare parte din lirele câștigate pe teren, turneu în care au învins cu 1-0 prin golul lui Georgescu în fața a 80.000 oameni chiar pe Napoli, câștigătoarea din acel an a Cupei în Cizmă, după ce la pauză s-a încercat mituirea fiecărui student cu 500 de dolari de căciulă. Cristian Țopescu a suspendat chiar transmisia pentru câteva clipe să anunțe românilor că pentru prima dată după 25 de ani o echipă din lagărul de
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]