2,135 matches
-
junele mi-a spus că vrea să dea examen de intrare la... Teatru, să se facă actor... M-am apucat cu mâinile de cap, i-am spus domnișoarei casiere să nu-l nenorocească pe bietul tânăr, care era însă de neclintit în dorința lui. A dat examen totuși, a intrat la teatru și a devenit... nimeni altul decât Ion Caramitru!" (p. 275). Cine poate să știe, la începutul sau chiar spre sfârșitul partidei existențiale, care va fi rezultatul final?
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
fi el de duce, nici pe cei doi tinerei frumușei, asemănători la chip, Viola și Sebastian, ci tocmai pe el, intendentul Malvolio, fără prea multe haruri date de cel de sus. Cititul scrisorii, în care un mușchi nu i se clintește pe față, doar ochii i se rotesc în toate părțile, îl face pe Malvolio să își schimbe, incontrolabil, cîteva locuri, poziții, ca un copil care are în mîini o jucărie mult dorită și vrea să epuizeze pe loc variantele de
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
la televizor. La un moment dat, aceasta sare de pe fotoliu râzând: "Dragule, uite ce anunț în ziar: un tip vrea să-și dea nevasta la schimb cu un abonament pe întreg sezonul la meciurile echipei de fotbal". "Hmmm", murmură soțul neclintindu-se din fața televizorului. Soția, vrând să îl șicaneze : "Tu m-ai schimba pe mine?" Soțul: "Absolut nu!" Soția: "Ce drăguț. Spune-mi, de ce nu?" Soțul: "A trecut deja jumătate din sezon..."
Bancul Zilei: Soția, la schimb cu un abonament la meciurile de fotbal by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64000_a_65325]
-
să pronunțe numele limbii lui materne, numai ca să nu-și pună în pericol cariera politică, îmi face o impresie iremediabil proastă. Îi iubesc pe scriitorii care aici, la Chișinău, țin sus steagul limbii române. Îl iubesc pe Mihai Cimpoi, mereu neclintit în convingerea sa că literatura română este unică și inseparabilă (deși nimeni nu cunoaște mai bine ca el literatura română din Basarabia). Îl iubesc pe Grigore Vieru, pe care îl consider adevăratul ministru al culturii din Republica Moldova. În unele publicații
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
să urci, păstrînd, dureros, asupra căderilor, tăcerea: "Cântecul ce'n sârg/ Zămisliși aseară/ Nu-l mai da la târg/ Nu-l trimete'n țară.// Vor pentru norod/ Chiote de piatră./ Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră.// Cântă-ți-l tăcând/ Neclintind o buză,/ Din cobuz de gînd,/ Nimeni nu-l auză." (Din cobuz de gând). Era o vreme de fapte, nu de gînduri, bietele gînduri... Citind acest scurt adio primei, intimiste, confesive, modernități, nu poți să nu te gîndești că nu
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
rugat să rămân să-i țin de urât. - E încă lumină - i-am spus. Am dat la o parte perdelele. Eram în toiul lui august și prin fereastră se vedea încinsa câmpie lunară până la capătul celălalt al insulei, și soarele neclintit pe cer. - Nu de-asta - zise fratele meu. Mi-e frică să nu-mi fie frică. Totuși, când ajunserăm la masă părea liniștit, și-și dăduse silința să se dichisească cu atâta grijă încât merită o felicitare specială din partea doamnei
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
dublarea cronicilor, a notelor de lectură cu așa-zise replici ale nemulțumiților de felul în care le-au fost cărțile întâmpinate. O dare în spectacol inutilă. Nu susțin că tot ce se scrie în "România literară" despre cărți este de neclintit, dar trebuie lăsați să ia alții atitudine și nu autorii în cauză, oricând suspectabili de subiectivitate. Au mai fost făcute în revista noastră aceste precizări în legătură cu dreptul la replică, dar se pare că nu au convins pe toată lumea. Nu l-
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
se întorcea acasă cu un braț de schițe. Ion Irimescu conștientizase de tînăr că reușita în artă înseamnă contopirea cu aceasta și părăsirea unor alte preocupări, ce pot deveni dacă nu stricătoare, cel puțin stingheritoare. Căutările acelea disprețuitoare nu-l clintiseră din hotărîrea lui de a-și vedea țelul fixat parcă de cînd e lumea și pămîntul, acela de a lucra fără contenire zi de zi, ca să-și slujească vocația. Și-o asumase și trebuia să o onoreze cum se cuvine
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ține în mână; nici nu-și calcă jurământul, cu prăjina aia bați, scuturi pomii - și hai așa înarmat la luptă. Un turc călare îl ia la ochi imediat. Și zicând așa spre dânsul calul întețește Argineanu stă, nici nu se clintește... Urmează o scenă ca-n filme - Robin Hood. Turcul șarjează, învârte sabia, să-i reteze mârlanului capul, acesta fandează, se apără "cu groaznica prăjină". Turcul cade mort mușcând pământul. Intervine un om al armelor reale, un specialist, care se cam
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
de fiii ei și toți prietenii care admirau într-însa pe femeea activă și extrem de energică, nădejdea și refugiul multora în anii grei ai războiului. Prietenă bună a marelui Vasile Lucaci, a fost o dârză naționalistă, care credea fără să clintească viitorul neamului românesc. După acest timp trist nu trece mai mult de două luni și îmi vine vestea sosirii la București a prietenei mele Gertrude S., care are intenția de a petrece cu noi o lună de vară la Cacova
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
sau scriitorii din deceniile de comunism (de după 1964-1965, în orice caz) au intrat într-un joc politic și literar ale cărui reguli le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat de laxismul ideologic din interregnul Dej-Ceaușescu și au stabilit reguli pe care oficialitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
înțeles, în toată măreția ei, moartea lui Dumbledore, nici cine l-a ucis și nici din ce motiv. Să nu uităm că - nu întîmplător - în clipele acelea, Harry Potter era împietrit în propriu-i trup, adică în prejudecățile-i de neclintit și apoi înfășurat în manta-i care îl făcea invizibil (cu prejudecăți cu tot) chiar și pentru sine, chiar și în proprii săi ochi. Deci Harry Potter spune mai departe o poveste doar pe jumătate adevărată, deși el o crede
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
istoria publicațiilor culturale. Dar multe dintre ele n-ar fi existat în lipsa lui. Sau ar fi arătat altfel. Istoria presei culturale ar fi fost diferită. Cînd mă uit în urmă și-l văd pe Roger - neobosit că o furnică și neclintit că o stîncă - la biroul lui, aplecat peste șpalturi, cu telefonul la ureche și cu o imensă carioca în mînă, îmi dau seama că pînă și cele mai neliniștite și periculoase epoci din trecutul nostru recent își aveau partea lor
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
măgarului (alții, n-o evită), Nicolae le-a scos. N-a apucat să mă prevină. Când ne-am întâlnit, i-am spus: bine ai făcut! Despre guvernul actual aș putea să scriu fără grijă, că pe ăsta nu-l mai clintește nimeni, mai ales după alegeri, dar nu vreau să poluez. Discuții numeroase despre plagiat. E evident că internetul nu permite să se mențină actualul sistem de doctorantură. Un moment, mă gândesc că s-ar putea înlocui cu o serie de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4147_a_5472]
-
amploare împotriva regimului. Fals. Au fost mai multe cazuri de-a lungul celor patruzeci și cinci de ani de comunism în România când națiunea și-a manifestat repulsia față de sistemul comunist și, cu toate acestea, nimic n-a putut fi clintit (să ne amintim numai rezistența țăranilor față de colectivizare). Cauza? Ocupația sovietică. Aceasta a fost esența regimului comunist în fostele țări socialiste și orice analiză trebuie începută pornind de la această premisă. Ori de câte ori supremația Moscovei a fost pusă în discuție, Armata Roșie
Eterna și fascinanta revoluție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10937_a_12262]
-
de drum - la aniversarea de 15 ani realizând succese după succese fără să piardă nimic din strălucirea de la început. Mai mult, este situat printre primele zece publicații din țară. Relația mea personală și profesională cu fondatorul lui, încăpățânat și de neclintit în crezul său, justifică faptul că discuția inițiată sub pretextul sărbătorii s-a desfășurat într-un ton mai puțin protocolar. Stimatul cititor și-a dat seama cu siguranță că este vorba despre Zoltán Kovács, directorul Trustului de Presă Agenda, editor
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
ieșim urgent din această situație. M-am dus la București, la ministrul culturii Andrei Pleșu, cu cererea de înființare a publicației. Au încercat să mă descurajeze, povestin- du-mi câte lucruri sunt necesare pentru editarea unui ziar. Am fost de neclintit și până la urmă m-am întors cu aprobarea. De fapt, am planificat prima apariție pe ziua de 4 februarie, dar am întârziat o săptămână din cauza organizării rețelei de difuzare. Așa că prima Agendă de patru pagini a apărut pe 11 februarie
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
-i pot spune la telefon și nu-i pot spune nicicum, probabil, la Adrian Păunescu neducîndu-se nimeni să spună, ci doar să asculte, cît mă fascinează tipul acesta de relații în socialism. Fiindcă ideea că „vîntul de nebunie n-a clintit nici o frunză” atunci, în primăvara anului 1982 și mai tîrziu, e numai în aparență adevărată. Acolo, la suprafață, în aer, unde stau îndeobște frunzele, nu s-a mișcat nimic. Dar ce agitație, ce forfotă și ce de sfori trase, pe
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
ar lucra dacă n-ar fi avut slăbiciunea apetitului de putere” și te cutremuri: „cu oameni ca el”, comunismul s-ar fi construit pînă la urmă, într-adevăr, ar fi învins definitiv la orașe și nu l-ar mai fi clintit nimeni, niciodată. Nici Paul Goma, nici Radu Filipescu, nici Europa Liberă, nici o revoltă populară și nici o revoluție. La un al treilea da, doamnă, trebuie musai să reacționez, încercînd butoanele reportofonului care, fatalitate, nu merge. Iar el se pune pe urlat
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Rădulescu-Motru), în cartea sa din 1935 Geneza formelor culturii, în care se releva, tocmai, că românul interbelic e cu totul altfel decît cel de la 1848 și acesta cu totul diferit de cel din vremea lui Ștefan cel Mare. Însă Motru, neclintit în convingerile sale eronate, continua să investească încredere, repet, în raseologie, rasism anistorice. În 1936, în amintita carte Românismul... Rădulescu-Motru afirma că, de fapt, ceea ce italienii numesc fascism iar nemții nazism, românii numesc românism. Și deși prin conceptul propus de
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Mai trece-n stradă un străin bărbat și scoală un câine străin. E liniște-apoi. Ochii larg i-am deschis, privirea mea pe tine odihnește; și-n ea te țin gingaș și te scap în vis , când în beznă ceva se clintește. (din Cartea imaginilor - 1902) Ceas solemn Cine plânge-acum în lumea mare, fără rost plânge-n lumea mare, pe mine mă plânge. Cine râde-acum în noaptea mare, fără rost râde-n noaptea mare, de mine râde. Cine merge-acum în lumea mare
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
cu Camil Petrescu, apoi ideea acestuia pe una de-a lui Aderca, în fine, convinge pe un anonim de justețea tezei pe care el însuși o contrazisese. Într-un sfîrșit, ajunge Ionescu și la analiza pe text. Piesa de rezistență, clintită de pe soclu, e Duhovnicească. Limbajul - numeroși sînt cei cărora, la urma urmei, Arghezi nu le-a spus mare lucru - e mai puțin spumos decât în perdaful tras exegeților. Două sînt capetele de acuzare: supralicitarea calității de inovator al limbajului a
Statui? by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7256_a_8581]
-
În mînă ține un exemplar pe care îl citește absorbit cu totul, într-o manieră originală, ca însăși apariția lui la capătul podului. Capul se mișcă odată cu ochii, de la stînga la dreapta, pe rîndurile articolului. Ziarele de deasupra nu se clintesc în acest du-te vino neobișnuit. Parcă este carul unei mașini de bătut. Dacă nu înțelege un cuvînt, se oprește. Dacă l-a greșit, revine. Cititorul de ziare l-a alungat pe vînzătorul din el. Nimeni nu-l deranjează, nimeni
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
1976). Ici colo, cîteva semnale că aceste romane n-ar fi de fapt ceea ce se aștepta, cîteva observații de bun-simț (Monica Lovinescu și Ion Negoițescu), iar la polul opus, laude dintre cele mai înalte. Eugen Simion e printre cei mai neclintiți întru admirație. Dacă ar fi fost de găsit în acest ultim roman semnat Fănuș Neagu cea mai mică urmă de luciditate auctorială sau vreo cît de palidă auto-ironie, poate ar fi fost posibil să ajungem la concluzia că în mod
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
butoaie sau făcînd alte munci de felul ăsta. Oricum asta făceam pe cînd ei se formau ca scriitori prin facultăți, cenacluri și redacții. E posibil ca ce fac eu să nu fie literatură, dar asta nu schimbă cu nimic. Nu clintește o iotă, vreau să spun, din starea de fapt pe care vreau s-o descriu în rîndurile de față. Plecasem așadar de la oameni și insecte în urmă cu treizeci de ani și uite-mă acum tot acolo. Un prozator parcă
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]