2,405 matches
-
voastre vieți se va contura permanent succesul! Mă alătur și eu celor care astăzi v-au făcut urări și vă doresc, stimați elevi movileni, un an școlar plin de reușite și note mari ! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Clinchet nou de clopoțel în școlile din toată țara / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1354, Anul IV, 15 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CLINCHET NOU DE CLOPOŢEL ÎN ŞCOLILE DIN TOATĂ ŢARA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362172_a_363501]
-
Acasa > Poeme > Antologie > GOLGOTHA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Golgotha Decizia ta e una capitală, Eu o respect ca pe o catedrală, Chiar dacă și tramvaiul are clopoței, Chiar dacă-n stradă schiaună căței, de ei mi-e milă și de mine, că m-am îndrăgostit de-un mărăcine, e drept, o floare, dar tot buruiană, ai aruncat iubirea, ca mizeria din cană, un orb se mai lovește de
GOLGOTHA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377750_a_379079]
-
trăind, mde, ca oricine. Ca oricine, dar la parterul unei frumoase vile al cărei proprietar, fost ofițer de elită al armatei române, ocupa acum subsolul propriei case. Se înțelege, doamnă hipermanierată, hipercolocvială, cu timoratul expropriat. Ca să vezi! Alt șarpe cu clopoței albaștri din sipetul domnului avocat: distinsa figură a fratelui de suferință al pomenitei doamne: Teohari Georgescu. Trimis de Ghiță Dej et compania la munca de jos, ca director de tipografie. Ei bine, pe masa fostului satrap, domnul avocat Florescu vede
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a. A sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
trei capre, Albă-ca-Zăpada etc.; jocuri de construcție: Blocuri, Palatul din povești, Strada noastră, Orașul, Avioane, Parcare de mașini, Farfurii zburătoare, Orășelul copiilor, Vapoate etc.; jocuri de mișcare și distractive: Lupul și vânătorii, Mingea la căpitan, Sărim coarda, Prindem fluturi, Atingem clopoțelul, Șoarele și pisica, Țăranul e pe câmp, Caută-ți partenerul, Cine ajunge primul, Labirintul etc.; jocuri senzoriale: Deschide urechea bine!, Ghici, ce-ai gustat?, Spune cum este!, Săculețul fermecat, Așază culoarea potrivită, Telefonul fără fir, Cine te-a strigat? etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în alte tipuri de activități) derulate în grădiniță: A câta jucărie lipsește? A cui este jucăria? Acvariul A/al cui este? Adu personajele în lumea lor Albă-ca-Zăpada Alintă... Amintiri... dintr-o poveste Așază culoare potrivită Așază la locul potrivit Atingem clopoțelul Automobiliștii Autorul distrat Avioane Bagheta fermecată Bilă albă bilă neagră bilă...gri? Blocuri Care este intrusul? Caută-ți căsuța! Caută-ți partenerul Capra cu trei iezi Căsuța literelor/Căsuța cifrelor Călătorie prin țara mea Când se întâmplă? Câte cuvinte am
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este necesară familiarizarea copiilor, pe de o parte, cu ,,citirea" unor ilustrații, semne convenționale (semne vizuale de circulație, de marcare a unor clădiri etc.; semne auditive fluier de locomotivă, semnal sonor caracteristic mașinii Salvării, Pompierilor, Poliției, polițistului etc., sunet de clopoțel, de sonerie acasă, la grădiniță etc.), cu asocierea sunet literă, cuvânt cifră etc. și, pe de altă parte, cu tehnica redării acestora și a comunicării prin desene, litere, semne de diferite tipuri, în general. Din această perspectivă, trei sunt direcțiile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Superior, Padre Guardiano, convoacă pe toți călugării la capelă și le cere acestora să jure, sub pedeapsă condamnării veșnice, că nu se vor apropia niciodată de adăpostul tinerei femei. În caz de maximă necesitate, Leonora va putea sună dintr-un clopoțel care va alertă soborul călugărilor. Actul se încheie cu o rugăciune colectivă dominată de vocea Leonorei. Actul III Tabloul 1. O tabără militară lângă Velletri. Războiul a izbucnit în Italia între fracțiunea imperiala și trupele Franco-Spaniole. Don Alvaro, devenit căpitan
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Intrușii sunt Carlo și Alvaro care se duelează. Carlo cade rănit mortal și implora dezlegarea păcatelor. Alvaro, văzând peșteră monahala, se grăbește să strige după ajutor, spunăndu-și că încă o dată a vărsat sângele celor din familia Vargas. Leonora sună din clopoțelul ei din peșteră pentru a solicita ajutorul călugărilor din mănăstire. Într-un final Leonora iese pentru a-l blestema pe intrus. Leonora și Alvaro se regăsesc, iar Alvaro îi relatează cele întâmplate. Leonora se grăbește spre fratele ei muribund. Se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
intrus. Leonora și Alvaro se regăsesc, iar Alvaro îi relatează cele întâmplate. Leonora se grăbește spre fratele ei muribund. Se aude un strigăt de moarte. Cu ultimile puteri Carlo și-a înjunghiat sora. Starețul ajunge în grabă, chemat de sunetul clopoțelului, iar Alvaro, descoperind-o pe Leonora, blestema răzbunarea lui Dumnezeu, care a adus atâta nenorocire asupra lor. Starețul îl cere să se prosterneze în fața lui Dumnezeu. Leonora îl implora și ea pe Alvaro să se roage și să-și retragă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Nu-mi mai aduc aminte când am deslușit povestea cu Moș Crăciun. De n-aș fi deslușit-o... „Steaua sus răsare, ca o taină mare...”, cântă verii dinspre mamă pe la ferești. Sunt invitați În casă, steaua cu cordele multicolore și clopoței de-abia Încape pe ușă, li se dă câte un bacșiș, sunt Întrebați de una, de alta. Eu nu am fost niciodată cu steaua, nu știu de ce, și-mi pare rău. Încerc să adorm Într-un târziu, Îmi imaginez că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a fost singura dintre femeile care-l Înconjurau pe prințul moștenitor, ofensate de familiaritățile ironiei lui Brummell. Aceasta a fost - s-o spunem În treacăt - cauza reală a dizgrației care l-a lovit dintr-o dată pe marele dandy. Întâmplarea cu clopoțelul, pe care o vom relata mai Întâi spre a o putea explica, este, după câte se pare, apocrifă 1. Dl Jesse nu se bazează, spre a o respinge, doar pe faptul că Brummell era contestat, ci și pe vulgara nerușinare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de Jean Poncet, plus poétique, est le résultat de son interprétation. Un " tableau vertigineux "1604, construit sur un cumul de métaphores, est présenté par le poème Tămâie și fulgi (Encens et neige) : " [...] și fulgi de-aramă azvârliți din cer/par clopoțeii atârnați/de gâtul pașilor de cai pe drum. " Leș deux traductions de cette image identifiées dans notre corpus șont : " [...] et aux cous de leurs pas sur la route/leș chevaux portent des clochettes/comme des flocons d'airain que jette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mercantil Brâncoveanu, dar și cu specimene de stirpe autohtonă pură, ca Jogginguță, Panait Caragea sau Tudor Crevedia. Conform axiomei „câtă bufonerie, atâta filosofie” - enunțată într-un loc de naratorul însuși -, aproape fiecare personaj este dublat de un alter ego cu clopoței la tichie, chiar dacă acesta din urmă are o existență de hârtie și deambulează prin spații intergalactice. Rețeta prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
-n mână de viteaz se face spadă. Turnăm în spuma lui cea trecătoare / Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și pusă în slujba frumosului (Cum doarme diamantul...). Sonorități crude și ciudate, armonii intersectate, reprezentări abstracte aruncă punți spre poezia simbolistă (Simbolism de toamnă). Parnasianismul este prezent în tematică, dar cu deosebire în rigoarea clasică
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
lumii, I, Blaj, 1911; Lázár Stefan, Floarea Betuliei, Orăștie, 1913. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 95-106; I. Agârbiceanu, Un scriitor ardelean: Al. Ciura, CRE, 1928, 130; Octavian C. Tăslăoanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 154-155, 192-201; Ion Clopoțel, Scriitorul Alexandru Ciura, DMN, 1936, 10 512; Predescu, Encicl., 200; Teodor Murășanu, Tolba cu notițe, Turda, 1942, 52-53; Zaciu, Masca, 335-356; Mircea Popa, Al. Ciura, „Scrieri alese”, ST, 1967, 2; Nae Antonescu, Al. Ciura, ST, 1976, 12; Ion Buzași, Al.
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
, Ion (10.XI.1892, Poiana Mărului, j. Brașov - 23.VIII.1986, București), publicist și memorialist. Fiu al Susanei și al lui Ion Clopoțel, provenind dintr-o familie de mineri de condiție modestă, C. urmează cursurile primare în comuna natală și Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1903-1912). Cu sprijinul lui Vasile Goldiș, își continuă studiile universitare, începute la Cluj, la Budapesta (1912-1916) și Viena
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
Timișoara, 1975. Antologii: Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, I-IV, Arad, 1917-1918. Repere bibliografice: Ion Pas, Cărțile, LUT, 1926, 1494; Predescu, Encicl., 46; Ilea, Mărturisirile, 143-150; Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, București, 1965, 172-175, 207-208; Gh. Catană, Ion Clopoțel la 80 de ani, RL, 1972, 49; Mircea Popa, „Amintiri și portrete”, TR, 1974, 39; Ilie Purcaru, Ion Clopoțel, reporterul Unirii, la 90 de ani, FLC, 1982, 46; Grigore Popa, Douăzeci și cinci de ani de viață spirituală în Ardeal, Sibiu, 1994
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
1926, 1494; Predescu, Encicl., 46; Ilea, Mărturisirile, 143-150; Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, București, 1965, 172-175, 207-208; Gh. Catană, Ion Clopoțel la 80 de ani, RL, 1972, 49; Mircea Popa, „Amintiri și portrete”, TR, 1974, 39; Ilie Purcaru, Ion Clopoțel, reporterul Unirii, la 90 de ani, FLC, 1982, 46; Grigore Popa, Douăzeci și cinci de ani de viață spirituală în Ardeal, Sibiu, 1994, 8; Dicț. scriit. rom., I, 611-612. S.D.
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
ore matinale le erau mai scumpe decât toate iubirile sublime din viața lor. Da, dimineața aceea cenușie, mată, chemările înăbușite ale sirenelor și prezența lor complice în inima urgiei ucigașe a Istoriei... Deci, despre braseria aceea de la gară vorbea Pașka... Clopoțelul m-a scos din încurcătură. Ascultătorii mei și-au stins țigara și au năvălit în clasă. Iar eu, perplex, îmi spuneam că nici unul dintre stilurile mele - nici cel adoptat când le vorbeam „proletarilor”, nici cel pentru „tehnocrați”, nici măcar acrobațiile verbale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se afla și Transilvania noastră; Apuseni = ramura de apus a Munților Carpați. DIN ANII DE ȘCOALĂ AI LUI NICOLAE BĂLCESCU după Ion Ghica E o zi ploioasă de martie. Acum, parcă s-a mai luminat. Peste o jumătate de oră, clopoțelul va suna sfârșitul lecțiilor de dimineață. Soarele, când se ivește, când se ascundea printre norii pufoși și alburii. La poarta școlii și În curte, de-a lungul zidurilor, așteaptă numeroși vânzători de bunătăți pentru școlari. Un băiețandru negricios, slăbuț, cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
S au oprit În fața cimitirului, s-au descoperit. Apoi Învățătorul le-a pus o Întrebare. Am Înțeles repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că meleagurile lor au fost dezrobite de români. Învățătorul zâmbea mulțumit de răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Și semănături, Treziți-vă cânturi Pe lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Tot sufletu-mi cald. Și tot acel miros, Întregul senin, Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței! Sosi primăvara Cu dragostea ei. CORUL SPIEITELOR COPACILOR Trezitu-ne-am În orice ram Din iarna lungă la soare. Auzi, auzi, Cum trec în sus A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A vieții mii de izvoare. CORUL SPIRITELOR COPACILOR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și semănături, Treziți-vă glasuri În lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Eu sufletu-mi cald. Și tot acel miros Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței, Veni primăvara Cu dragostea ei. CORUL SPIRITELOR COPACILOR Trezitu-ne-am În orice ram Din iarnă lungă la soare, Auzi, auzi Cum trec în sus A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A vieții mii de izvoare. CORUL SP[IRITELOR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ți aminte unde ești, nu vezi cum îți urează Domnialor? HISTR[IO] (în delir) Am văzut mulți angeli frumoși și albi, ei purtau dafin și ramuri de cipru, un angel mai veni încă, era îmbrăcat în negru, el sună un clopoțel de tot deosebit, sunetul său argintiu pătrunse în sufletul meu... FELICE Tată, vino-ți în simțire! Aide să mergem! HISTR[IO] Și, cum sună clopoțelul angelului, se făcu din ce în ce mai lumină; coruri de angeli veneau zburând... în sufletul lor multe fețe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]