1,115 matches
-
anul 1440, după cum relatează cronica lui M.Stryikowski aristocrația tătarilor crimeeni în frunte cu șefii triburilor perekop, barân, după alte surse - argân și șirin, în primul rând, Tekine Mirza, rivalul tradițional al descendenților emirului Yedighe (Edigu), s-au adresat marelui cneaz al Lituaniei Cazimir Jagiello (1440-1492), cerându-i să sprijine urcarea lui Hadji Ghirai pe tronul Hanatului Crimeii. Și în adevăr Hadji Ghirai s-a întors în Crimeea, cu întăriri lituaniene sub comanda mareșalului Radziwill. După unii specialiști, primele monede (sikke
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
regilor Jagielloni. În deciziile sale cu privire la război sau pace, hanul își ținea la curent aliații săi polono-lituanieni. În primăvara 1442, așa cum relatează surse genoveze, Hadji Ghirai a înfrânt forțele adversarului său, hanul din Saray, Said Ahmed I, și cu ajutorul marelui cneaz Cazimir Jagiello, cu care s-a aliat oficial în anul 1445, până în august 1449 a ajuns să domine toată Crimeea și regiunea limitrofă. Hadji Ghirai, la rândul său, a intervenit la luptele pentru putere din Polonia și Lituania. El l-
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
în regatul polonez, mai cu seama în Podolia, la întoarcere, Hadji Ghirai i-a ieșit în cale și l-a biruit lângă Nipru. Said Ahmed s-a refugiat la Kiev la aliații săi dintre nobilii din Lituania, în frunte cu cneazul Simeon Olelkowicz. După un prim refuz, acesta a consimțit să-l predea regelui Cazimir, care l-a închis la Kaunas. Fiii lui Said Ahmed s-au refugiat în Moldova lui Ștefan cel Mare, care a hotărât să nu-i extrădeze
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
a-l convinge să ajute o eventuală cruciadă împotriva sultanului otoman Mehmed al II-lea. In 1461 Hadji Ghirai a făgăduit să susțină pretențiile regelui Cazimir al IV-lea asupra Novgorodului Mare, ceea ce l+a adus in conflict cu marele cneaz al Moscovei Vasile cel Orb. În schimb, în timpul domniei lui Ivan al III-lea Vasilievici, în vara anului 1465, victoria lui Hadji Ghirai asupra lui Said Ahmed han, a ajutat (se pare, fără existența unei înțelegeri prealabile) efortul militar rus
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
XIV-XVII. Incinta este dreptunghiulară, cu laturile de aproximativ 99/35 m, fiind înconjurată de un zid gros de 1-1,10 m. La colțurile incintei, ca și pe laturile ei, au existat odinioară turnuri. Interiorul incintei adăpostea casa de zid a cneazului și o capelă de curte, cu turn-clopotniță, întemeiată cel mai devreme în jurul secolului XVII și transformată ulterior în capelă calvină. Cetatea feudală a fost ridicată în Evul Mediu târziu. Se spune că nobilul din ținutul Sălașului, după ce a construit în
Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326925_a_328254]
-
scaunul de judecată întrunit la Hațeg, în ziua de 2 iunie 1360: "Petrus archydiaconus de Oztro, Zampa de Clopotiva, Balk de Possana, Dalk de Domsus et Dragomyr de Tusta, ecclesiarum sacerdotes Olachales". Începuturile sfântului lăcaș se pierd în negurile istoriei. Cnejii Neagomir și Litovoi (Litinoia), contemporanii lui Zampa, sunt considerați potențialii săi ctitori. În 1711, ca urmare a unei ample renovări, vechiului nucleu al bisericii i-au fost adosate turnul-clopotniță și tinda. La mijlocul secolului al XVI-lea, odată cu îmbrățișarea ideilor Reformei
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
nefiind de acord cu supremația maghiară și cu influența crescândă a bisericii catolice. Populația respectivă era organizată în structuri de origine prestatală. Mențiuni despre băștinași („brutenos et infideles”, adică brodnicii și valahii-transfugi) găsim atât în 1224 (la prima luptă a cneazului de Kiev Msteslav cu tătarii, unde se amintește că „Erau aici cu el brodnicii bătrîni - rus. starîe - cu voievodul lor Ploschineu”) - cât și în primăvara lui 1277 (când au încercat să dea ajutor militar regelui ceh Otokar al II-lea
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Țara Moldovei nu mai era stăpînită de el. Bogdan (care deținea o reședință fortificată la Cuhea sau Cuhnea - descoperită în timpul săpăturilor arheologice efectuate în deceniul 6 al secolului XX sub conducerea lui Radu Popa), făcea parte dintr-o familie de cnezi ce stăpâneau douăzeci și două de sate pe cursul superior al Izei (între Strâmtura și Bârsana), dar și pe Valea Vișeului. A fost proclamat voievod al întregului Maramureș în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342). În acest interval a
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
-l pe Ulugh Muhammad. Prin 1423-1424 atât Ulugh Muhammad, cât și Devlet Berdi sunt înfrânți de către Barak (Borak) han, care a preluat până în 1427 conducerea Hoardei de aur. Așezat între timp în Lituania, în 1428 Ulugh Muhammad, cu sprijinul marelui cneaz al Lituaniei, Vitold sau Vytautas, a ajuns din nou la conducerea Hoardei de aur (1428-1432) După înfrângerea de către Barak Han, Devlet Berdi și hoarda lui s-au așezat în Crimeea.. Anii 1428-1430 au fost ani dificili pentru stepa transpontină și
Devlet Berdi () [Corola-website/Science/326982_a_328311]
-
regiune. Ulugh Muhammad, după câte se pare, cu sprijinul urmașilor emirului Edighei și a clanului șirin din Crimeea, a încercat fără succes, în 1430, să invadeze teritoriul aflat sub controlul lui Devlet Berdi, dar s-a retras după moartea marelui cneaz Vitold. Devlet Berdi a intervenit un timp în conflictul pentru putere din Lituania, fiind de partea marelui cneaz Švitrigailo, fratele lui Vladislav Jagello, împotriva rivalului său, Sigismund Kĕstutaitis. Având un timp sprijinul lui Švitrigailo și aflat în conflict cu nepotul
Devlet Berdi () [Corola-website/Science/326982_a_328311]
-
a încercat fără succes, în 1430, să invadeze teritoriul aflat sub controlul lui Devlet Berdi, dar s-a retras după moartea marelui cneaz Vitold. Devlet Berdi a intervenit un timp în conflictul pentru putere din Lituania, fiind de partea marelui cneaz Švitrigailo, fratele lui Vladislav Jagello, împotriva rivalului său, Sigismund Kĕstutaitis. Având un timp sprijinul lui Švitrigailo și aflat în conflict cu nepotul său de frate, Hadji I Ghirai. Devlet Berdi nu a reușit să-și consolideze stăpânirea în Crimeea și
Devlet Berdi () [Corola-website/Science/326982_a_328311]
-
sprijinul lui Švitrigailo și aflat în conflict cu nepotul său de frate, Hadji I Ghirai. Devlet Berdi nu a reușit să-și consolideze stăpânirea în Crimeea și a murit asasinat în anul 1432. În ciuda alianței cu Švitrigailo și cu marele cneaz al Moscovei, Vasili al II-lea cel Orb, fiul lui Devlet Berdi, Ahmet,nu a putut face față atacului combinat al forțelor lui Ulugh Muhammad și al tătarilor din Crimeea, și a fost biruit de aceștia în anul 1433, ceea ce
Devlet Berdi () [Corola-website/Science/326982_a_328311]
-
înfrânta de ostile lui Bogdan. Balc va primi însă, drept recompensă pentru loialitatea lui, domeniile lui Bogdan și, în 1365, de asemenea voievodatul Maramureșului, aflat în acest răstimp în stăpînirea nepoților lui Bogdan, Ștefan și apoi Ioan. Însă nu toți cnezii nu au putut accepta ușor nouă stare de lucruri, deoarece titlurile nobiliare îi făcea supuși ai regelui, și îi priva tocmai de avantajul de care se bucurau pînă atunci: libertatea și autonomia locală. Familiile de cnezi care nu au acceptat
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
Ioan. Însă nu toți cnezii nu au putut accepta ușor nouă stare de lucruri, deoarece titlurile nobiliare îi făcea supuși ai regelui, și îi priva tocmai de avantajul de care se bucurau pînă atunci: libertatea și autonomia locală. Familiile de cnezi care nu au acceptat vasalitatea lui au migrat în sud, în Năsăud, Țara Lăpușului și Țara Chioarului. O parte din satele din Țară Lăpușului de azi au fost ridicate de maramureșenii refugiați. Familia de cnezi maramureșeni Cupșa (Kupsa, Cupcea), formată
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
și autonomia locală. Familiile de cnezi care nu au acceptat vasalitatea lui au migrat în sud, în Năsăud, Țara Lăpușului și Țara Chioarului. O parte din satele din Țară Lăpușului de azi au fost ridicate de maramureșenii refugiați. Familia de cnezi maramureșeni Cupșa (Kupsa, Cupcea), formată din 3 frați, alături de alte familii de nobili a migrat în Țară Lăpușului. Cei trei frați au întemeiat domeniile care în 1550 vor deveni satul Cupșeni din județul Maramureș, numit inițial Kupsafalva ("satul (lui) Cupșa
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
Slovacii sunt un popor de origine slavă. Primul stat slovac din Evul Mediu a fost Principatul Nitra. Curând însă cneazul Pribina a fost expulzat de pe tron de către Mojmir I. Teritoriul actual slovac a intrat sub stăpânirea Ungariei și apoi după cucerirea ei de către Austria. În anul 1848 slovacii se răscoală împotriva ungurilor, însă victoria lor contra Austriei face noul stat
Istoria Slovaciei () [Corola-website/Science/323173_a_324502]
-
de unire să eșueze. Pe la jumătatea lui 1885, majoritatea unioniștilor ce activau în Rumelia Orientală împărtășeau viziunea că pregătirea unei revoluții naționale în Macedonia trebuie amânată și că toate eforturile trebuie să se concentreze pe unirea Bulgariei cu Rumelia Orientală. Cneazul bulgar Alexandru I a fost și el atras de partea cauzei naționale. Relațiile sale cu Rusia se înrăutățiseră atât de mult încât țarul Rusiei și cercurile proruse din Bulgaria au cerut deschis abdicarea lui Alexandru. Tânărul cneaz considera că susținerea
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
cu Rumelia Orientală. Cneazul bulgar Alexandru I a fost și el atras de partea cauzei naționale. Relațiile sale cu Rusia se înrăutățiseră atât de mult încât țarul Rusiei și cercurile proruse din Bulgaria au cerut deschis abdicarea lui Alexandru. Tânărul cneaz considera că susținerea unirii este singura lui șansă de supraviețuire politică. Acțiunile de unificare urmau inițial să fie declanșate la jumătatea lui septembrie, în timp ce miliția din Rumelia se mobiliza pentru manevre. Planul era ca unirea să fie anunțată la 27
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
numit comandant al forțelor armate. Cu ajutorul ofițerilor ruși, el a creat planul strategic de apărare împotriva așteptatei intervenții otomane. În Rumelia Orientală s-a declarat mobilizarea. Imediat după ce a preluat puterea, guvernul provizoriu a transmis o telegramă, prin care cerea cneazului să accepte unirea. La 20 septembrie 1885, Alexandru I a răspuns cu un manifest special. A doua zi, însoțit de primul ministru și de președintele parlamentului , cneazul Alexandru I a intrat în capitala fostei Rumelii Orientale. Acest gest a confirmat
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
după ce a preluat puterea, guvernul provizoriu a transmis o telegramă, prin care cerea cneazului să accepte unirea. La 20 septembrie 1885, Alexandru I a răspuns cu un manifest special. A doua zi, însoțit de primul ministru și de președintele parlamentului , cneazul Alexandru I a intrat în capitala fostei Rumelii Orientale. Acest gest a confirmat acțiunile unioniștilor ca fapt împlinit. Dificultățile privind eforturile diplomatice de recunoaștere și privind apărarea militară a unirii abia începeau. În anii de după Congresul de la Berlin, guvernul de la
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
protocol special, creat după reînființarea Ligii celor Trei Împărați, s-a punctat faptul că Austro-Ungaria și Germania ar susține și ele o eventuală unire a bulgarilor. În ciuda așteptărilor, Rusia nu a susținut Actul de la 6 Septembrie, din cauza conflictului deschis cu cneazul Alexandru I. Rusia dorea să-și conserve influența în Bulgaria și se temea să o piardă pe măsură ce statul se întărește cu Alexandru I pe tron. Ca urmare, Rusia a ordonat tuturor ofițerilor să părăsească Bulgaria și a propus să se
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
de drumurile de plai și de celelalte „cetăți din pădure” începând de la Breaza (județul Brașov), până la Cucuiș (jud. Hunedoara). Fără discuție este recunoașterea administrației autorităților voievodale sau episcopale și mai târziu a mandatarilor sași asupra ansamblului defensiv sud transilvănean. Implicarea cnezilor români împreună cu plăieșii în securizarea regiunii este o ipoteză bazată pe dimensiunile reduse, planul, tehnica de construcție (generate de starea social-politică și experiența constructorilor) și de distrugerea (evidentă la Tălmăcel, ipotetică la Avrig-Racovița) ce poate reflecta relațiile antagonice între constructori
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
știe însă că urmașii legitimi ai țarului ucis, Ioan Asan și Alexandru au fost nevoiți să părăsească țara în momentul în care a urcat pe tronul celui de Al Doilea Țarat Bulgar, mai întâi printre cumani, iar apoi la curtea cneazului de Halici. Imediat după înscăunare, a luat de soție pe văduva lui Caloian, o prințesă cumană, al cărei nume nu este cunoscut, dacă nu cumva este vorba de Ana, menționată în "sinodik"-ul Bisericii bulgare. Tenativa lui Borilă de a
Borilă () [Corola-website/Science/324373_a_325702]
-
Biserica de zid cu hramul „Buna Vestire” din Roșcani, comuna Dobra, județul Hunedoara, este un vechi monument românesc zidit în piatră în secolul al XV-lea de către cnezii din familia Caba. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
de cult, către un stăpân, de confesiune răsăriteană. Dacă se ia în calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali, rămași anonimi, iar nu seniorilor catolici sau vreunui domnitor sau boier pribeag de la sudul Carpaților, cum presupunea, pe baza unei lespezi funerare din 1618, descoperită în anul 1905 sub pavimentul edificiului, istoricul Nicolae Iorga. Spre aceeași concluzie conduce și
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]