1,591 matches
-
ele nu dispar și apar continuu, ci mai degrabă se permanentizează producând o structură stabilă. În plus, ele sunt adeseori dublate de linii albastre sugerând relațiile de autoritate Între firme. Această structură ce se conturează coloristic vizitatorului nostru este ceea ce Coase (1992) denumea structura instituțională de producție. Explicația pe care Coase o dă configurației structurale existente la un moment dat amestecă variabile economice, dar și instituționale (sistemul legal joacă un rol important În stabilirea configurației fiind cel care alterează costurile marginale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legal joacă un rol important În stabilirea configurației fiind cel care alterează costurile marginale ale tranzacționării și respectiv managementului), Înscriindu-se În ceea ce numim noua economie instituțională și, mai precis, paradigma costurilor tranzacționale. Structura instituțională de producție (SIP) minimizează, afirmă Coase, costurile totale pentru output-ul produs. SIP este determinată de relațiile ce se stabilesc Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale (de management). Aceasta vizează maxima eficiență care rezultă din economia costurilor tranzacționale și economia costurilor organizaționale. Relațiile Între costurile tranzacționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Relațiile Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale sunt afectate de legi (reguli formale) ce trebuie considerate În orice analiză a sistemului economic. Sintagma costuri totale este sugestivă pentru slaba operaționalizare a conceptului de costuri tranzacționale, principala critică adusă lucrărilor lui Coase. Costurile totale includ astfel costurile asociate tranzacțiilor pe piață, dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se stabilesc Între acestea. Organizațiile emerg pentru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
felului În care sunt activate mecanismele care produc aceste configurații instituționale. În timp ce O.E. Williamson afirmă că instituțiile sunt „rezultatul firesc” al economisirii costurilor tranzacționale (apar logic, În virtutea consecințelor lor) avansând un soi de „funcționalism naiv” (Rowlinson, 1997), autori precum Coase (1991) sau North (1990) accentuează preponderent rolul statului În promovarea instituțională și „dependența de cale” (de istorie) a instituțiilor care nu sunt rezultate logice universale, ci mai degrabă rezultatele unor conjucturi istorice particulare decurg din urmărirea unor interese specifice ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
altceva decât un proces de construcție a capacităților individuale ale actorilor și deci de diviziune a muncii care ulterior permite un nou tip de solidaritate, cea bazată pe diferență, și nu pe asemănare. Răspunsurile oferite de Williamson (1981a, 1981b) și Coase (1937, 1960) se bazează pe capacitatea discriminatorie a costurilor tranzacționale În situații sociale diferite; Williamson (1993) spune că eficiența unuia sau altuia din modurile de organizare identificate, În reducerea costurilor de tranzacționare, variază sistematic cu atributele tranzacțiilor. I O.E.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
centrală fiind distincția instituțională dintre piețe - organizații, din perspectiva costurilor tranzacționale. Am analizat abordări instituționaliste (Williamson 1981; North 1990; Masten 1993) ce accentuează specificitatea construcției legale și sociale a organizației. Aceste abordări arată că „structura instituțională de producție”, cum denumește Coase (1992) „amestecul” de piețe și organizații ce ajunge să caracterizeze la un moment dat societatea, nu poate fi explicată În cadrul modelului neoclasic al echilibrului economic, ci este o funcție a gradului de incertitudine și impredictibilitate a mediului. Pe de altă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Durkheim - teoria solidarității organice) de care ne-am ocupat În capitolul precedent. V. Analiza instituțională a organizării social-economice Neo-instituționalismul economic a elaborat modele explicative ale organizării economice pornind de la asumpția acțiunii intenționale raționale, Însă În condițiile incertitudinii și asimetriei informațiilor (Coase 1960; Williamson, 1993), și a limitărilor cognitive ale actorilor (North (1990), Nelson&Winter (1982)). Totuși, chiar În aceste condiții de limitare cognitivă, maximizarea subiectiv posibilă, presiunea relativă către eficiență, explică arhitectura instituțională și structurală a organizării. Autori precum North (1990
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce aveau relații implicate se informau reciproc cu mult timp Înainte asupra viitoarelor schimbări În procesul de producție (Încetinirea producției, orientarea către alte piețe) pentru a permite partenerului să se adapteze noii situații. Pentru a adapta teorema celebră a lui Coase (1960), am putea spune că, În lipsa costurilor tranzacționale, relațiile implicate și rețelele ar fi inutile ca soluții de coordonare inter-organizațională; piața ar fi optimă În alocarea resurselor. În condițiile complexității și incertitudinii mediului Însă, dar și a distorsiunilor ce pot
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei concepții acționale explicite În privința actorilor pentru explicarea patternurilor sociale ale cooperării organizate/instituționalizate. Vom considera deopotrivă piețele ca și multitudinea formelor organizaționale și a rețelelor drept incidențe ale unui tip de cooperare formală care, În combinații diferite produc ceea ce Coase (1992) numea structura instituțională de producție sau, altfel spus, o anumită configurație a relațiilor de cooperare economică și socială În cadrul societății. VII. O teorie a câmpurilor organizaționale Definim câmpul social sau organizațional ca fiind o structură socială constituită din instituții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
2000. Chandler, A.D., Strategy and Structure: Chapters in the History of the Industrial Enterprise, London, MIT Press, 1962. Clarkson, M.B.E., A Stakeholder Framework for Analyzing and Evaluating Corporate Social Performance, The Academy of Management Review, Vol. 20, Issue 1, 1995. Coase, R.H., The Nature of the Firm, Economica, New Series, Volume 4, Issue 16, 1937. Coase, R.H., The Problem of Social Cost, The Journal of Law and Economics, Vol. 3, 1960: 1-44. Coase, R.H., The Institutional Structure of Production, The American
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
MIT Press, 1962. Clarkson, M.B.E., A Stakeholder Framework for Analyzing and Evaluating Corporate Social Performance, The Academy of Management Review, Vol. 20, Issue 1, 1995. Coase, R.H., The Nature of the Firm, Economica, New Series, Volume 4, Issue 16, 1937. Coase, R.H., The Problem of Social Cost, The Journal of Law and Economics, Vol. 3, 1960: 1-44. Coase, R.H., The Institutional Structure of Production, The American Economic Review, Vol. 82, 1992: 713-719. Coleman, J., Foundations of Social Theory, Cambridge, Mass, The
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
of Management Review, Vol. 20, Issue 1, 1995. Coase, R.H., The Nature of the Firm, Economica, New Series, Volume 4, Issue 16, 1937. Coase, R.H., The Problem of Social Cost, The Journal of Law and Economics, Vol. 3, 1960: 1-44. Coase, R.H., The Institutional Structure of Production, The American Economic Review, Vol. 82, 1992: 713-719. Coleman, J., Foundations of Social Theory, Cambridge, Mass, The Belknap Press of Harvard University Press, 1990. Commons, J.R., Institutional Economics, The American Economic Review, Volume 21
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
and Action, Cambridge, Cambridge University Press, 2001. Masten, S.E., A Legal Basis for the Firm, În Williamson, O.E., Sidney, W.G., (eds.), The Nature of the firm: origins, evolution and development, Oxford, Oxford University Press, 1993. Winter, S.G., On Coase, Competence and the Corporation, În Williamson, O.E. (ed.), The Nature of the Firm, 179-195. Macauly, S., Non-contractual relations in Business: A Preliminary Study, American Sociological Review 28 (1) , 1963: 55-67. March, J.G., The Business Firm as a Political Coalition
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
merse la o moșie din apropierea Capitalei pe care o poseda și care era alăturată cu alta aparținând unei rude măritate cu un aristocrat francez locuind în Franța și exploatîndu-și domeniul printr-un administrator. Trăgea nădejdea să ridice pe țărani, cu coase, cu ciomege, și să-i aducă la locul execuției. Își închipuia că față de un asemenea obstacol plutonul ar fi ezitat să tragă. Era decisă la urma urmelor, de izbutea planul, să ia singură pe Hangerliu și să-l ducă în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rămânând să-i vizeze nu pe toți odată, ci pe toți gândiți ca fiecare în parte și într-un moment determinat. Moartea, de pildă, este un universal, este a fiecăruia și nu a tuturor în același timp. Imaginea morții cu coasa în mână este falsă, spun eu. Moartea trebuie imaginată mai degrabă purtând un pumnal, e moartea din basmul Tinerețe fără bătrânețe, care îl așteaptă pe Făt-Frumos ca moarte a lui și care, trăind întîrzierea celuilalt, amenință să moară ea. La
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
curat al țăranului care a fost și nu mai este ? Sau o imagine precum era aceea prilejuită de ieșitul satului la cositul fânului, când, la amiază, se revărsa o adevărată simfonie sonoră și imagistică, ce rezulta din bătaia concomitentă a coaselor de către cosașii înșiruiți de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce se rosteau de către badea Ionică Scânteie cu veșnicul său „măi tataie” pe buze; vorba molcomă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Unul privește lucrurile Când Unul a privit lucrurile Și pentru lucruri se apucă de privit Atunci totul va fi privit laolaltă Totul Tot ce o clipă poate să țină în ea. O pajiște zace în vară Și iarba-i roșie Coasa e-ngropată-n pământ Și copilu-i mort (râde și brusc e destul de serios) Copilul nu a avut nici o semnificație ținută în el Și s-a repezit în munca pentru haleală Și când un copil dat naibii zace pe-acolo Între vecini s-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
râde și brusc e destul de serios) Copilul nu a avut nici o semnificație ținută în el Și s-a repezit în munca pentru haleală Și când un copil dat naibii zace pe-acolo Între vecini s-au pornit strigătele despre o coasă roșie Și un al său propriu tată (râde) Strigă după un ajutor pervers Și sub copacul prințului moștenitor Acolo stă la răcoare cana cu must a unei umbre oarecare Și umbra răcește mustul Și asta-i o poezea O poezea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la răcoare cana cu must a unei umbre oarecare Și umbra răcește mustul Și asta-i o poezea O poezea că lucrurile se încurcă când se numără Până când se agață unele de altele Ca șeful scroafei și cu scroafa Și coasa copil e devorarea mustului și a prințului moștenitor Rudolf 2 O cocină de porci (Femeia și Fiul intră în scenă și vor să spună ceva. Sepp Botdejigodie ia primul lucru care îi cade sub mână și îl aruncă după ei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în spate și râde scrâșnind din dinți. Se aude cum câinele devorează cu zgomot ficatul) Sfârșitul primei scene Scena a doua La început, zgomote dintr-o pajiște de vară. Sepp Botdejigodie stă pe o bucată de gazon și ascute o coasă. SEPP BOTDEJIGODIE: Iarba, Poezia sângelui Iarba trebuie din nou să mă taie Așa s-a gândit Sepp al meu Că iarba va fi înghițită înăuntru și răhățită în afară Afară pe cicatricea ierbii Până când iarba sângerează din nou ca o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
generală Când poporul iar a făcut pe el Atunci un președinte se împiedică în ogorul roditor Și pupă sfecla de halit Și apoi se lasă scărpinat mai departe de către poporul german Pentru că pantofii de lac strălucitor de negri în umbrita coasă Pentru că poporul trebuie să pășească Pentru că întregul popor trebuie să fi pășit Pentru că el vrea Poporul Reprezentanții Până ajung acasă Și sunt mici Pentru că e ceva mare Și scutecele mele erau mereu umede și bolnave și putrede Și încă Întreg
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ar fi alb și negru cu mustăți, numit și grâu „de toamnă”, pentru că se seamănă toamna, și ghirca fără mustăți (grâul „de primăvară”), care se semăna primăvara. Grâul după ce „dădea în pârg” și se cocea, se recolta uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
umezelii. Deasupra gropilor se ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]