1,218 matches
-
cu linii verticale ușor Înclinate: agi* (era. s) V, inma// F (eras. 2 litt., fort. os). Cu excepția situațiilor ieșite din comun, nu se consemnează dubiile asupra lecțiunii arhetipului sau familiei, divergențele sau erorile codicelor individuale și nici lecțiunile eronate din codice izolate. Editorul in ven tariază pentru sine, din edițiile precedente, pre cum și din reviste, acte academice, monografii etc., toate conjecturile propuse de savanți, dar este de dorit să le selecționeze cu prudență pe cele incluse În ediția sa. Numele
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Popolo să fie atenți: exact în piața din Templu își vând ei mărfurile și cuvintele. Cele sfinte 1tc "Cele sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ei mărfurile și cuvintele. Cele sfinte 1tc "Cele sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două ediții ale Imitației lui Hristos: una îi atribuie opera lui Thomas
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două ediții ale Imitației lui Hristos: una îi atribuie opera lui Thomas A. Kempis (circa 1380-1471), cealaltă lui Giovanni Gersen
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două ediții ale Imitației lui Hristos: una îi atribuie opera lui Thomas A. Kempis (circa 1380-1471), cealaltă lui Giovanni Gersen, abate la S. Stefano la Vercelli între 1220 și 1245. Prima dintre aceste două
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
partitivă (vezi Nedelcu, 2009). Cu timpul, aceasta s-a desemantizat (parțial): (i) a. Să ia o parte de sfânta pâine și să o împarță... (Liturghierul lui Coresi, cf. Nedelcu, 2009: 104) b. Și mulți de câți au credzutu veriia ispovedindu... (Codicele Voronețean, cf. Nedelcu, 2009: 104). 70 Propozițiile (a') și (b') sunt gramaticale dacă putem presupune o elipsă, o recuperare anaforică a lui N2: (i) a. Am primit niște vin roșu de la țară. Am băut o sticlă. b. Am luat din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Vasile Lupu și veghează neobosit la păstrarea vechii „legi” ortodoxe, care conferea autonomie românilor șcheieni. Ca dascăl și grămătic la școala din Șchei, unde învățase și el, copiază texte religioase, printre care și un manuscris din 1616, păstrat într-un codice brașovean. Între 1628 și 1633 alcătuiește o scurtă cronică a evenimentelor petrecute în Șchei, pornind de la înșiruirea preoților bisericii „Sf. Nicolae”, de fapt o cronică a propriei familii. Deși în stil analistic, scrierea are o concepție unitară: lupta pentru păstrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290449_a_291778]
-
a asigura existența lui și a urmașilor, iar natura, prin reziliența sa, a avut capacitatea de a se adapta (între anumite limite) la solicitările societății umane. Acumularea istorică de informații și cunoștințe de compatibilitate om-natură s-a constituit într-un codice, un soft transmis de la o generație la alta, care a permis supraviețuirea și evoluția speciei umane până astăzi, timp în care natura i-a satisfăcut, la nivel global, nevoile fundamentale. <footnote Darriel, A.P. (1985), Cultural and spiritual values of biodiversity
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Furtiva lectio. Studi su Sidonio Apollinare, Cisalpino, Varese, 1977; Idem, Elegi acuti: il distico elegiaco in Sidonio Apollinare, în La poesia cristiana latina in distici elegiaci, Atti del Convegno internazionale, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, Codice retorico e manierismo stilistico nella poetica di Sidonio Apollinare, „Ann. Scuola Norm. Sup. Pisa”, 4 (1974), 423-460. V. Scriitori italici Dacă Africa și Galia au fost răvășite de invazii în urma cărora au apărut regatele romano-barbare, Italia nu a suferit devastări
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
folosite la Efes. Fragmentul principal, în latină, provine din ceea ce editorii moderni au numit Synodicon contra Tragediei lui Irineu: e vorba de o culegere de epistole în latină referitoare la controversa nestoriană, scrise de episcopi și păstrate în al doilea codice de la Montecassino ce cuprinde actele conciliului de la Efes. A fost alcătuită după moartea lui Iustinian de un autor care voia să combată Tragedia, o scriere în apărarea lui Nestorios compusă de Irineu din Tyr; așa cum a arătat Loofs, Irineu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din secțiunea centrală a unei „istorii a creației” care se găsește la începutul compilațiilor lui Teodosie din Melitene și ale altor cronografi bizantini. Bibliografie. Ediții: Ch. Blondel - P. Foucart, Makariou Magnêtos Apokritikos ê Monogenês. Macarii Magnetis quae supersunt ex inedito codice, Paris 1876; F. Corsaro, Le Quaestiones nell’Apocritico din Macario di Magnesia, Catania 1968; fragmentul despre Facere în J.B. Pitra, „Analecta sacra et clasica” I, Romae 1888, 32-37. Studii: G. Schalkhausser, Zu den Schriften des Makarios von Magnesia (TU 31
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a doua versiune înglobează și Istoria călugărilor, dar e plină de modificări și interpolări cu scopuri educative. Numai în trei manuscrise (dintre care unul a fost distrus) există o versiune mai scurtă din care unele capitole apar și în alte codice. C. Butler are meritul de a fi descoperit, la sfârșitul secolului al XIX-lea, că această ultimă versiune, numită G, este cea mai apropiată de original și tot el a făcut o analiză a tradiției manuscrise și a alcătuit o
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
intitulate generic Medicini populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe mai multe numere, sunt Monumente limbistice ale Măhaciului din comitatul Turda-Arieș (în principal despre Codicele Sturzan), Elemente ungurești în limba română (pe baza Lexiconului de la Buda și a lucrării lui B.P. Hasdeu Etymologicum Magnum Romaniae), Elemente române în limbile străine și Curentul latinist (o analiză aprofundată pornind de la gramatica lui Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
B.P. Hasdeu Etymologicum Magnum Romaniae), Elemente române în limbile străine și Curentul latinist (o analiză aprofundată pornind de la gramatica lui Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), ambele de Lazăr Șăineanu. Interesant prin amănuntele inedite comunicate despre adevăratul descoperitor al Codicelui Voronețean, despre tribulațiile manuscrisului intrat în cercetarea lui I.G. Sbiera până la publicare este studiul Însemnătatea monumentelor de limbă și Codicele Voronețean și, complementar, Rotacismul în genere și în Codicele Voronețean (iscălit Dan). Preocupări filologice mai ilustrează articolele Limba română (despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), ambele de Lazăr Șăineanu. Interesant prin amănuntele inedite comunicate despre adevăratul descoperitor al Codicelui Voronețean, despre tribulațiile manuscrisului intrat în cercetarea lui I.G. Sbiera până la publicare este studiul Însemnătatea monumentelor de limbă și Codicele Voronețean și, complementar, Rotacismul în genere și în Codicele Voronețean (iscălit Dan). Preocupări filologice mai ilustrează articolele Limba română (despre locul, modul și timpul de formare al românei, evoluția și influențele străine receptate în provinciile istorice, tendințele latiniste și rolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
Lazăr Șăineanu. Interesant prin amănuntele inedite comunicate despre adevăratul descoperitor al Codicelui Voronețean, despre tribulațiile manuscrisului intrat în cercetarea lui I.G. Sbiera până la publicare este studiul Însemnătatea monumentelor de limbă și Codicele Voronețean și, complementar, Rotacismul în genere și în Codicele Voronețean (iscălit Dan). Preocupări filologice mai ilustrează articolele Limba română (despre locul, modul și timpul de formare al românei, evoluția și influențele străine receptate în provinciile istorice, tendințele latiniste și rolul normativ al Academiei) și Principiile lui Cipariu (despre principiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
Lui Bel" de pe timpul lui Sargon I, operă de asemenea siderală, înainte de a ajunge la prima dinastie a Babilonului, creată de marele Hamurabi, sub sceptrul căruia au fost contopite provinciile din sudul Mesopotamiei, prin celebra lovitură de maestru (diplomatico-astrologică) a codicelor lui Marduk. Codicele - regăsit la Suza, în 1901, cu toate cele 282 de articole ale sale, are mari asemănări cu decalogul lui Moise, pe care îl precede cu 6 secole. Ambele au fost declarate ca inspirate de zeul suprem conducătorilor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
timpul lui Sargon I, operă de asemenea siderală, înainte de a ajunge la prima dinastie a Babilonului, creată de marele Hamurabi, sub sceptrul căruia au fost contopite provinciile din sudul Mesopotamiei, prin celebra lovitură de maestru (diplomatico-astrologică) a codicelor lui Marduk. Codicele - regăsit la Suza, în 1901, cu toate cele 282 de articole ale sale, are mari asemănări cu decalogul lui Moise, pe care îl precede cu 6 secole. Ambele au fost declarate ca inspirate de zeul suprem conducătorilor de popoare; ambele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
au fost gravate pe tăblițe și prezentate cu pompă în fața poporului, având un conținut moral și un scop politic. După ce Hamurabi, prin crearea legendei cu victoria lui Marduk - Bel, îi confer[ acestuia întîietatea asupra celorlalți zei și anunță în prologul codicelor sale că zeul are o domnie eternă în Babilon, asigurând cu atenție stabilitatea în viitor a capitalei sale. După ce face ordine în cetatea zeilor și în casele oamenilor, monarhul reformează calendarul, rezervîndu-și dreptul de a intercala la nevoie o a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ale integrării socio-profesionale a deficientului de auz Deficiența de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea sa „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
al XV-lea (deși A.I. Iațimirski, cunoscător avizat al manuscriselor slavo-române, o socotea mai veche cu un secol). Tot la Neamț și, verosimil, în același veac XV s-au prescris și alte versiuni, unele sârbești (cu vădite particularități), conservate în codicele care a ajuns la mănăstirea Noul Neamț din Basarabia. Moldova a produs, în secolul al XVI-lea, și copia descoperită la mănăstirea Agapia, cuprinzând o versiune completă a cărții (cu trăsături ale redacției ruso-ucrainene) și textul întocmit într-una din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Gulian, Originile umanismului și ale culturii L.Quicherat et A.Daveluy, Dictionnaire latinfrancais I.P. Franțev, La izvoarele religiei și ale liberei cugetări Mircea Eliade, Traide` d`histoire des religions Macs Fasmer, Etimologhiceskii slovari russkogo iazîka Ion al lui Sbiera, professor, Codicele voronețian, cu vocabulariu și studiu asupra lui, Edițiunea Academiei Române, Cernăuți 1885 Psaltirea reprodusă cu un studiu biographic și un glosar comparativ de B.Petriceicu Hașdeu, Edițiunea Academei Române , tipografia Academiei Române, București 1881, după Psaltirea publicată românește la 1577 de Diaconu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Emilia Saulea, dar și Gh. Adamescu. Și Mircea Eliade. Știm ce a spus Eugen Anastasiu, dar și Sim. Fl. Marian. Am citit gramatica lui Bopp, glosarul lui Laurian și Massim. Am citit manualul lui Ioseph Dechelette, psaltirea lui Coresi și Codicele voronețian, dicționarul lui Menge și cronica lui Neculce, ca și multe, multe alte cărți. Unele cu mult folos, altele cu mai puțin. Dar asta nu înseamnă că noi, ca doi hoți, am luat mură-n gură din ele chiar totul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
interne, trebuie admis că și în zona de influență slavo-bizantină cultivarea textelor slave aduse de la sud de Dunăre nu epuiza disponibilitățile celor școliți. Există date care confirmă că limba greacă nu a încetat a fi cunoscută și folosită. Într-un codice din secolul al XV-lea, scris în Moldova, cuprinzând epistole ale lui Fotie și Athanasie cel Mare și decizii sinodale, există câteva rânduri, șterse, însoțite de o însemnare a scriitorului: „Aceste cuvinte cu cerneală roșie se află în grecește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
aici, succesul occidental al biografiei romanțate a lui Alexandru Macedon a fost fulminant. Culmea este că Europa răsăriteană cunoaște povestea fiului lui Filip prin intermediul versiunilor occidentale. În limba română, textul pătrunde pe filieră sârbă. Prima traducere este cuprinsă în amintitul Codice Neagoeanus, datând dinainte de 1620 și aparținându-i lui Ion Românul 58. Unele versiuni mai vechi care au lăsat urme pot fi fixate încă din secolul al XV-lea, în Transilvania și în Moldova, dar în limbile latină, respectiv slavonă. Oricum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]