1,892 matches
-
toate și grîul o să fie foarte bun. E bine să lași și pe-a doua zi măcar un petecel de grîu nesecerat cînd îl isprăvești devreme, că-i a belșug. Cînd se macină grîu de ăl nou, se fac doi colaci. Se leagă cu un fir de ață roșu de ciutură, mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se macină grîu de ăl nou, se fac doi colaci. Se leagă cu un fir de ață roșu de ciutură, mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că două persoane care beau o băutură și pun paharele deo dată la gură vor muri odată. Dacă-i pică cuiva cuțitul din mînă și se împlîntă în pămînt în timpul ospățului de botez, copilul va muri de moarte nenaturală. Colaci, pîni etc. nu se pun în cuptor fără de soț, că la din contra, acelei gospodine i-ar muri bărbatul. Să nu mănînce cineva într-o rînă, că-i va muri un membru din familie. La nuntă, dacă se întîmplă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mai muri cineva din acea casă. Pe podul care duce la drum se pune o pînză peste care se trece cu mortul și peste care merg cei ce au venit la mort, care apoi se dă unuia cu un colac și lumînare de pomană; și această pînză, ca și aceea care pe unele locuri se pune pe sicriu, e puntea pe care va putea trece sufletul mortului la rai. După ce omul moare și pleacă cu el, în locul lui în pat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cine bea din craniu de om se tîmpește. (Gh.F.C.) Cui bea apă din scalda mortului îi piere pofta de cele lumești. (Gh.F.C.) Talajul și rămășițele de lemn de la coșciug se pun în focul la care se coc colacii de pomană. Să nu le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta de la casa miresei, mireasa, stînd în car în picioare, rupe un colac în cap. Dacă cu o fărmătură din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci în tîrg de vînzare, toată lumea va trage la vită, după cum se uită cu drag la mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta de la casa miresei, mireasa, stînd în car în picioare, rupe un colac în cap. Dacă cu o fărmătură din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci în tîrg de vînzare, toată lumea va trage la vită, după cum se uită cu drag la mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva la tîrg de vînzare și-i cade acel lucru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene, apoi se crede că acela va avea noroc de avere. Oamenii cu mustețile mari au noroc la murături. Omul care are doi colaci în creștetul capului, adică părul răsucit în două părți, în formă de cruce, va fi norocos. Sara nu e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălai, căci îți dai norocul. Se crede că acel care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
temea cel mai mult de lipsa de viitor a prezentei cacofonii social-poltice generalizate: toți au ceva de spus, haotic, impur ca într-o ireversibilă disoluție. Condiția de "acrobat" între ce-a fost și ce este a continuat să-i fie colacul de salvare. Amenințat, insultat și hulit (ca toți cei care, cu ani în urmă, au avut nebunia de a nu fi lași) de disidenți "fabricați" sau "îngerii negri", cărturarul s-a retras în monahala singurătate a cărților, ceea ce n-a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
plăcea să înoate, în apă ar fi stat cu orele, dac-ar fi putut. Nu înota decît împreună cu tata, care nu-i îngăduia să se aventureze singur în mijlocul valurilor, de teama primejdiilor. Tata îl învățase să înoate. La început cu colacul. Un colac colorat, care i-a zgîriat pielea și l-a iritat, cînd băiatul a crescut. Prima dată mai mult pocnea apa cu palmele și tălpile. Apoi s-a prins că trebuie să tragă de apă pentru a înainta, dînd
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înoate, în apă ar fi stat cu orele, dac-ar fi putut. Nu înota decît împreună cu tata, care nu-i îngăduia să se aventureze singur în mijlocul valurilor, de teama primejdiilor. Tata îl învățase să înoate. La început cu colacul. Un colac colorat, care i-a zgîriat pielea și l-a iritat, cînd băiatul a crescut. Prima dată mai mult pocnea apa cu palmele și tălpile. Apoi s-a prins că trebuie să tragă de apă pentru a înainta, dînd din picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
palmele și tălpile. Apoi s-a prins că trebuie să tragă de apă pentru a înainta, dînd din picioare ca să-i stropească pe toți cei din jur. Cînd tata a decis că a sosit momentul ca fiul să renunțe la colac, Cornel s-a scufundat și a luat cîteva guri de apă, noroc de tata care îl ținea de mijloc. Apa era sărată și i-a ajuns în toate colțurile gurii, împreună cu cîteva alge care i s-au prins între dinți
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să Îl omoare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din gură ca buhaiul; iar iștialalți să strige: hăi, hăi! Și-odată și începem. Și ce să vezi? Unde nu se ia hapsâna de nevasta lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul, să dea colacii în cuptor. — Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă! zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!... Oralitatea e susținută de stilul direct al dialogului în care sunt implicați colindătorii ce se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o viziune de gropi de lut, ceva mai adânci decât gropile de obuz, pline cu șerpi groși cât un braț de om, care erau așa de mulți că se amestecau unii cu alții, zvârcolindu-se, vârându-se cei treji printre colacii celor adormiți. Gropile acestea se întindeau într-un orizont ceva mai mare decât al vederii normale, dar sub un cer de plumb."103 Secvențele povestite cu lux de amănunte din cele două vise demonstrează clar că imaginarul la Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
imaginăm viitorul, să nu ne torturăm pentru a afla cînd și cum se va sfîrși totul: să nu punem și să nu ne punem întrebări." Să știe că-i rămîne, în fiecare clipă, libertatea de a-și pune capăt zilelor, colacul de salvare pentru a supraviețui: Dacă în suflet nu ne mai rămînea decît suferință și dezgust, cum se întîmplă în anumite momente cînd crezi că ai ajuns la capătul puterilor, ei bine, chiar și atunci ne gîndeam că, dacă voiam
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
chiar inima spațiului urban, a naturii, a depărtării orizontului, a pericolelor sau frumuseților stihiale conferă profunzime percepției, fluidizând formele obiectelor și relativizându-le înțelesurile pe care folosirea lor cotidiană le instituie: leii de bronz de la intrare, cu ciocane de ușă, devin colaci de salvare, clădirea galbenă a gării de pe Chausseestrasse este, pentru Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deceniu din perioada interbelică, maximul procentual atins fiind cel din anul 1929 - în acest an, din cele 19 brutării autorizate, 10 s-au aflat în administrarea unor brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci - cu debite, în general, mici. În primul deceniu al secolului al XX-lea, o brutărie putea să pună zilnic în vânzare aproximativ 1.200-1.500 de pâini. Acestea erau produse numai în cursul nopții (între orele 2 6), în dou
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locali, care la punerile în posesie și-au amintit de diverse cumetrii, nășii, nepotisme, filiații directe sau indirecte, ori alianțe?! c. „Hambarul tatei era mereu plin, iar de Paști și Crăciun mama scotea din cuptor rânduri de cozonaci, plăcinte și colaci” Cu un remarcabil talent scriitoricesc, fereșteanul Emanoil Busuioc stabilit la Iași, descrie în corespondența sa caracterul bucolic al vieții de la țară din acele timpuri: „...treptat, în jurul casei au început să apară tot felul de atenanse (anexe n.n.). Mama avea o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nici acord (fiindcă nu sunt condiții pentru existența lor) se numește „relație de subordonare prin aderență” (adică „alipire”) sau, mai simplu, „subordonare cu aderență”. Când regentul este un substantiv, numeral sau pronume, subordonatul său este un atribut: Leneșul mănâncă puțini colaci. Din coadă de câine nu faci sită de mătase. Fiecare din noi pe ale lui le știe. Am douăzeci de frumoși, douăzeci de cuminți, optzeci de nebuni.;sau o propoziție atributivă: Nu fugi după căruța care nu te-așteaptă. Doi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nicio teamă de lupi, prin mai multe cătune, trecând prin păduri, urcând dealuri și mergând prin văi. Deodată, În miez de noapte auzeai la fereastră clinchetul clopoțeilor și glasurile lor rostind În vers colinde. Li se dădeau fructe, plăcinte și colaci. Cine avea mai multă dare de mână, le dădea și câte un ban de argint. Pe sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul cu Steaua sau cu Viflaimul avea loc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei, acesteia i se da zestrea care se Încărca În care trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare. Zestrea se punea Într-o ladă mare (coastăn), sau În mai multe, În funcție de situația ei economică. Mireasa trebuia să stea urcată pe ladă. Iată și o chiuitură a druștelor: Hai aici și vă uitați, / Hainele le numărați. Ziceți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]