2,007 matches
-
pogoane În jur, pe care ulterior le-a vîndut vecinilor. Toți foștii mari proprietari din comuna Lupoaia Își au plecarea de la proprietatea marelui boier Lațco ( 1580 ). După 1990 oamenii au intrat În posesia pămînturilor pe care le-au avut Înainte de colectivizare. Școala a fost aproape neglijată pînă În preajma anului 1860. Înaintea acestei date, Învățătura de carte se făcea pe lîngă biserică și de către personalul ei. Primul dascăl-Învățător a fost Vasile Împreună cu preotul Zmeu. Acest Vasile locuia cu mama sa, În clopotnița
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a le conferi o anume legitimitate internă. La noi, așa-zisa "democrație populară" a luat formele cele mai dure, conducând la o politică represivă căreia cu greu i-am mai putea găsi analogie în Europa centrală și de sud-est. Aici, colectivizarea agriculturii s-a făcut cu mijloace de o extremă duritate, comerțul particular a fost abolit, artizanii reduși la neputință. Principiul partidului unic a făcut apoi să se interzică prin lege pluralismul, pe când în alte țări din zonă rudimente din opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
autonomiste din Țara Bascilor. În acest concert, PCE-ul apare foarte repede ca o forță moderată, ostilă oricărei rupturi revoluționare. Se pune problema obținerii sprijinului democrațiilor occidentale și această politică se potrivește de asemenea scopurilor lui Stalin. Comuniștii se opun colectivizării pămînturilor confiscate marilor proprietari și Bisericii, colectivizare practicată de către anarhiști și ei se erijează în apărători ai micilor industriași. În mod constant, ei vor exclude revoluția de pe ordinea de zi. Ei vor sprijini și vor participa la guvernarea prezidată de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
PCE-ul apare foarte repede ca o forță moderată, ostilă oricărei rupturi revoluționare. Se pune problema obținerii sprijinului democrațiilor occidentale și această politică se potrivește de asemenea scopurilor lui Stalin. Comuniștii se opun colectivizării pămînturilor confiscate marilor proprietari și Bisericii, colectivizare practicată de către anarhiști și ei se erijează în apărători ai micilor industriași. În mod constant, ei vor exclude revoluția de pe ordinea de zi. Ei vor sprijini și vor participa la guvernarea prezidată de socialistul moderat Negrin, după ce îi retrăseseră sprijinul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
odată cu importul de vițe portaltoi, din Franța, în perioada anilor 1888-1890. În 1930, România avea 51% vii cultivate cu hibrizi. Datorită unor legi severe, pe baza unor despăgubiri de stat, proporția de vii hibride s-a redus cu aproximativ 30%. Colectivizarea agriculturii, începând cu anul 1949 și măsurile juridice dezastruoase aplicate în cadrul acestui proces, au făcut ca raportul proprietății asupra terenului agricol să se schimbe în favoarea statului. De aceea, țăranii, pentru a-și feri mica proprietate agricolă de colectivizare, au preferat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aproximativ 30%. Colectivizarea agriculturii, începând cu anul 1949 și măsurile juridice dezastruoase aplicate în cadrul acestui proces, au făcut ca raportul proprietății asupra terenului agricol să se schimbe în favoarea statului. De aceea, țăranii, pentru a-și feri mica proprietate agricolă de colectivizare, au preferat să cultive viță de vie și în special hibrizi direct producători, mai ales pe lângă gospodării, deoarece inițial s-a crezut că aceste suprafețe nu vor fi supuse colectivizării. În acest mod se explică creșterea suprafeței ocupate de hibrizii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aceea, țăranii, pentru a-și feri mica proprietate agricolă de colectivizare, au preferat să cultive viță de vie și în special hibrizi direct producători, mai ales pe lângă gospodării, deoarece inițial s-a crezut că aceste suprafețe nu vor fi supuse colectivizării. În acest mod se explică creșterea suprafeței ocupate de hibrizii producători direcți de la 48% în anul 1950 la 64% în 1960. Odată cu extinderea proprietății de stat, suprafețele ocupate cu hibrizi producători s-au diminuat considerabil, ajungânduse ca în anul 1990
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
În formă genială, o chestiune de genul ăsta. Nu se știe Însă niciodată când se crapă de ziuă! În problema ridicolului, nu știu de ce, dar parcă am făcut-o În romanul „Pe apa sâmbetei”, când un personaj, Cercelaru, primar În timpul colectivizării, Își Înscrie un consătean mort, punându-i degetul pe o hârtie, În momentul În care s-a dus cu lumânare la el. („Pe apa Sâmbetei”, Ed. Horion, pp. 178-79). Oricum, scena e unică În literatura română și este scrisă Înainte de
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
câmpurile de luptă, cât și prin rapturile anului 1940, a fost aspru obligată să plătească, din nou, cu sânge și suferințe, copleșitoare despăgubiri de război URSS-ului și altor învingători. În același timp, tot în mod obligatoriu s-a importat "colectivizarea", care a produs alte sacrificii de vieți omenești, s-au exportat la noi utilaje de fabrici cu tehnologii depășite, alte construcții costisitoare care au împovărat refacerea și apoi relansarea economică a țării. Trebuie să recunoaștem totodată că, în acele decenii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Cotruță celor de la „centru” „rezolvarea” zvonurilor: „...Asupra colhozurilor noi am încercat să combatem (subl.ns.) fiind sprijiniți de F.P. (frontul plugarilor, n.n.)”. Prin urmare, ceea ce scriam ceva mai sus s-a adeverit: chiar și cu numai un an până la declanșarea colectivizării forțate a agriculturii comuniștii „combăteau” zvonurile venite, desigur, din zona chiaburimii cu toate că știau că așa va fi și că țăranului român îi va fi luat cu japca pământul și va fi pus să muncească la gloată. Iată cum a mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
episodul trecut am putut constata chiar și „ascuțirea” acesteia în sensul distrugerii definitive a gospodarilor satelor iar ceva mai târziu chiar și a celor mai mărunți posesori de pământ. De fapt, campania de „lămurire” a țăranilor în sensul explicării „avantajelor” colectivizării dându-se ca model Rusia sovietică a început în județul Vaslui încă din anul 1948, potrivit documentelor descoperite în arhive și publicate pentru prima dată de la crearea lor în aceste scrieri. După cum s-a putut remarca, adunătura locală de instructori
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și simplii membri ai organizațiilor utemiste sătești, lucru care s-a și întâmplat reușindu-se, în acest fel, desființarea proprietăților mijlocii prin aruncarea în pușcării și lagăre de exterminare a „reacționarilor”. Tot în anul 1949, în luna martie, odată cu declanșarea colectivizării agriculturii, comuniștii au lichidat fără nicio compensație și ultimele proprietăți de 50 de ha. ce fuseseră lăsate în folosință foștilor boieri. Pe aceste terenuri au apărut primele gospodării agricole de stat, iar în conacele și atenansele confiscate s a instalat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bal dat de către căminul cultural, a pus muzica să cânte „Hora Unirei”. Ironie a istoriei sau nu, Hora Unirii și-a reintrat în drepturile-i firești sub “dictatura luminată” a lui Ceaușescu! O altă formă de opoziție a țăranilor față de colectivizare, era vânzarea vitelor de muncă, de multe ori cu mult sub prețul corect, numai să scape de înscrierea forțată în infamantul „colhoz”. Gospodăria Agricolă Colectivă „7 Noiembrie” din Vaslui, la o defilare de 1 mai a „oamenilor muncii” (1963) c
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zilei de 22 august 1944. A urmat repatrierea în URSS a refugiaților din Nordul Bucovinei și din Basarabia, aflați prin județele istorice Fălciu, Tutova și Vaslui. Jefuirea țăranului român de avutul său a fost una din caracteristicile acelei epoci, prin colectivizarea agriculturii însoțită de cotele obligatorii către stat. Gospodarii satelor dimpreună cu preoții și învățătorii au fost transformați în „chiaburi exploatatori”, „dușmani ai poporului”, și trimiși spre reeducare să sape la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Învățătorul Neculai Busuioc din Ferești s-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iași dar născut în satul Ferești - Vaslui. Respectând dorința expresă a corespondentului nostru, primului inter-titlu i-am pus numele de mai jos. a. „Sunt fiu de chiabur, adică de om gospodar” „...am citit cu deosebit interes materialul dv. <<Patimile după colectivizarea stalinistă a agriculturii>> apărut în lucrarea <<Întâmplări din vremea Ciumei Roșii>>al cărui autor sunteți (...) când noi în anii ’50 nici nu aveam ce mânca și cu ce ne îmbrăca, alții își afișează ostentativ pe la televizor nostalgia după perioada când
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu vin sau cu murături, precum și cartofii sau conservele de legume și fructe. Fiecare țăran avea un porc pe care-l sacrifica la Crăciun dar și câte o curte de păsări. Ei bine, toate acestea au dispărut în special după colectivizarea forțată și sărăcia a început să fie nota dominantă a satelor noastre. De altfel, sărăcia nu a dispărut nici acuma, de asta lumea-i atât de înrăită de se asmut oamenii unii împotriva altora!”. Pentru a nu trece cu vederea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
urmat unei alte forme de muncă la grămadă: „întovărășirile”, unde toți munceau și nimeni nu câștiga, în afara „statului” care lua de la gurile oamenilor ultima boabă de porumb, grâu, secară, orz etc. Iată ce a scris dl. doctor, referitor la problema colectivizării satului Ferești, ca martor ocular al acelor vremuri: „În așa atmosferă, le-a încolțit în minte și înființarea colhozului sau, mai pe românește spus, a gospodăriei agricole colective care, după spusele lor, ar fi trebuit să fie <<cea mai înaintată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numărul membrilor cooperatori din familie. Chiar și cu acest pământ puțin, oamenii nu au fost scutiți de anumite cote până în anul 1989, de exemplu fructe sau struguri. Remarcabil este faptul că în pofida nenumăratelor presiuni la care au fost supuși țăranii, colectivizarea a fost oficial declarată ca terminată abia în anul 1962! Acesta a fost „socialismul biruitor” în România! Vizavi de această problemă, corespondentul nostru a mai scris următoarele: „Începuseră să circule prin sat (Ferești, n.n.) zvonuri lansate de propagandiști, instructori de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nicolae Corneanu. De-a lungul perioadei postcomuniste, acesta avea să-și afirme public și ferm părerea de rău pentru acțiunile sale trecute, enumerând elementele colaborării sale care îi creau un sentiment de vinovăție: sancțiunile pe motive politice aplicate preoților, acceptarea colectivizării pământurilor Bisericii și a măsurilor legislative vizând monahismul, participarea la lupta pentru pace, incitarea românilor din afara granițelor să laude regimul comunist etc.: "În acea perioadă nu era posibil să te împotrivești dictaturii: ori acceptai să părăsești dioceza, să renunți la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
teme, imagini și simboluri, al acestei "definiri a ideologiei comuniste ca mitologie" (Lucian Boia) sînt utile, cred, citarea, din păcate selectivă, din motive de spațiu, a cîtorva autori: Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și toate butoaiele cu vin, au snopit în bătaie oameni din sat, cerând „pimadeli” (roșii) și „hleb” (pâine) furând vite, păsări, alimente, siluind femei și speriind de moarte copiii. Mai aveau ceva până la Berlină Ca în toată țara, a venit colectivizarea și în 1961 s-a înființat G.A.C. Lehancea, că s-a declanșat exodul tineretului, (dar tot în țară) și foarte mulți au ajuns în mine (Tg. Jiu), la Brașov (Vasile Butnaru, maistru la Uzina 2), la Sascut, Bacău, Iași
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât obștea răzeșească. Dreptul bisericii asupra pământului său n-a fost însă încălcat decât după colectivizare, în 1961 (ele erau naționalizate mai înainte). Fără îndoială, pe lângă biserică era și un fel de școală, aproximativ la fel cum descrie Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, măcar și pentru motivul că era nevoie de cântăreți de strană. În
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ideea că cetățenii rămași sau întorși aici după destule peregrinări alcătuiesc untul pământului, sufletul statornic al locului, cu bunele și relele sale, omul fiind sub vremi și nu invers. Decăderea (până la desființare) a agriculturii românești (și evident, locale) după momentul colectivizării (când se obțineau recolte mai bune) duce inevitabil la dispariția localității. Nu s-a construit nici o casă nouă în ultimii 30 de ani, școala clădită în 1930 s-a dărâmat și a fost rasă de pe suprafața pământului, copiii sau tinerii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și-a mai revenit, copiii i-au fost dați afară din școli. Casa lui mai este locuită azi de un nepot cu 72 probleme de sănătate mintală. Au mai fost 6-8 deschiaburiți printre care Mitriță Chitic, Hristache Popa, Gh. Dorin. COLECTIVIZAREA. În 1961, eram suplinitor la Școala Sticlăria de lângă Hârlău și am văzut și acolo personal cum se proceda, dar am aflat apoi ce s-a întâmplat cu colectivizarea forțată a oamenilor, într-un sat de răzeși care neam de neamul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mai fost 6-8 deschiaburiți printre care Mitriță Chitic, Hristache Popa, Gh. Dorin. COLECTIVIZAREA. În 1961, eram suplinitor la Școala Sticlăria de lângă Hârlău și am văzut și acolo personal cum se proceda, dar am aflat apoi ce s-a întâmplat cu colectivizarea forțată a oamenilor, într-un sat de răzeși care neam de neamul lor și-au apărat ocina și truda muncii. Am fost martor când un grup de oameni de pe la Galbeni Tecuci au pătruns în Giurgioana și din casă în casă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]