118,206 matches
-
și pocnete de petarde, devoratorii lui Brâncuși s-au manifestat mai departe conform naturii lor și proiectelor aflate în plină derulare. Ion Iliescu a mai avut de spus cîte ceva calificat în legătură cu Coloana, Radu Varia se uită chiorîș tot spre Coloană și abia așteaptă momentul în care va constata că ea este gata să se prăbușească, un colportor de falsuri grosolane, care în orice țară din lume ar fi așezat acolo unde îi este locul, la noi se plimbă nestingherit prin
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
grosolane, care în orice țară din lume ar fi așezat acolo unde îi este locul, la noi se plimbă nestingherit prin medii academice, iar un prefect care crede că poate face orice în județul lui s-a pornit să cloneze Coloana spre a o dărui, cu nesfîrșită mărinimie... orașului Paris. Și totuși, dincolo de aceste aberații mai mult sau mai puțin festive, mai mult sau mai puțin bovarice și narcisiace, în anumite locuri, cu multă discreție și cu tot atîta răbdare, s-
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
spre zona frontului. Prin urmare, la 1 iulie 1917 se ordona ca sublocotenenții Popescu Victor și Camil Petrescu, din Regimentul 16 Infanterie, să execute o recunoaștere asupra căilor de acces de la est de Tecuci, pe unde urma a se dirija coloanele. Executând misiunea primită cei doi sublocotenenți înaintează primul raport în aceeași zi, 1 iulie 1917, orele 16, împreună cu două schițe, pentru ca a doua zi să-l prezinte și pe cel de-al doilea. Dacă în primele documente stilul cazon nu
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Sublocotenentul Popescu Victor și Petrescu Camil din Reg. A6 vor recunoaște drumul din bivuac prin Negrilești - Ungureni - Movila Mare - Est Tecuci - Pădurea Dărasca. Pe lângă recunoașterea acestor direcțiuni de marș se vor recunoaște și alte drumuri paralele pentru a se forma coloana, arătând la ce depărtare se găsesc de la drumul direct sus indicat. Pentru fiecare direcțiune recunoscută se va face un memoriu și o schiță conform regulamentului serviciului în companie. Rezultatul recunoașterilor cu memoriul și schița le voi primi în ziua de
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
practicabil. Are un singur vad, pe drumul de la cota 40 la cota 57, pe care îl pot trece trăsurile și infanteria. Pante nu are decât una singură, chiar și Pădurea Dărasca și poate fi urcată de trăsuri. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. 2) Drumuri paralele, din cauza terenului mlăștinos și a culturilor nu sunt. La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci e în bună stare, restul drumului de asemenea practicabil, are un singur vad de trecut pe drumul de la cota 40 la 30 m S cota 57, pe care pot trece trăsuri și infanterie. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. Pante nu are decât una singură chiar în Pădurea Dărasca, dar poate fi urcată de furgoane. Drumurile paralele, din cauza terenului mlăștinos și a culturilor, nu sunt. La un interval mai mare se poate
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
întregul spațiu cultural al contemporaneității: "Noi mergem în pas cu vremea", afirmă directorul publicației. Revista se imprima săptămînal și al cărei profil ideologic era marcat de climatul nesiguranței politice al sfîrșitului deceniului al patrulea al veacului trecut. Poezia inserată în coloanele revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion Minulescu (1881-1944) cu Romanța celor trei corăbii, încadrată la
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Ion Ronda, Dimitrie Scheianu, Ion Aurel Manolescu, Liuben Dumitru; unii dintre aceștia făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis. Și proza literară s-a bucurat de atenția revistei lui Cezar Petrescu. Mai mult de nouăzeci de prozatori au găsit ospitalitate în coloanele revistei bucureștene, uneori prezentînd și pozele autorilor. Evident că printre acești colaboratori mulți sînt doar ocazionali, alții care astăzi prezintă doar o importanță bibliografică. Unii au doar o singură colaborare ca Sabin Velican (1909), autorul romanului Pămînt viu (1938) premiat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Principalul cronicar literar al revistei România literară a fost Octav Suluțiu (1909-1949), mai înainte deținătorul rubricii Scriitori și cărți în revista Familia din Oradea, unde avea un larg spațiu la dispoziție în care-și putea manifesta considerațiile lui critice. În coloanele României literare a semnat cronici despre proza literară a lui Pavel Dan (1907-1937) din volumul intitulat Urcan Bătrînul, apoi despre Ghicește-mi în cafea (1938) a lui Victor Ion Popa, despre romanul Nuntă în cer (1939) al lui Mircea Eliade
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis și mulți alții. Revista lui Cezar Petrescu a apărut între 2 aprilie 1939 și 12 mai 1940. Dat fiindcă această publicație periodică avea o sumedenie de rubrici, mai mult sau mai puțin literare, în coloanele ei au apărut și alte rubrici de cultură, artă plastică, muzică, teatru, cinema, coregrafie, arhitectură, modă, sport, umor, pagina jocurilor. Prin toate aceste rubrici revista România literară redactată de către Cezar Petrescu a îndeplinit și funcția unui magazin cultural, o publicație
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
ori din Minister. Cum le cunoaștem noi înșine, vai, prea bine, aceste dificultăți nefiind deloc specifice Arhipelagului, sîntem foarte sensibili la mărturisirile amare ale redactorului-șef. Unde punem faptul că tot din Deva a venit și măreața idee a clonării Coloanei lui Brâncuși. Să fii la mîna unui prefect cu astfel de idei culturale nu e chiar o fericire. Noroc că Arhipelag apare, acum, cu sprijinul primarului liberal din Deva, și nu cu acela al prefectului pesedist! * În LITERE pe iulie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
și, totodată, evoluția unor stări, gânduri, idealuri, atitudini de la frică și supunere, prin revoltă, până la libertate și dezamăgire: Da, da, da! ba, ba, ba! ka, ka, ka!/ și boborul, boborul cum bubuie în urale și urlete/ schiaună latră mugește în coloane și hore/ face tumbe pe străzi și prin piețe doar-doar/ i s-o da și astăzi rația de paie și vorbe" (O gură de paie); Da, chiar, ce-o să facem?/ Ce-o să ne facem? ne trezim singuri în mijlocul pieții/ plină
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
a anunțat, implicit, că tot guvernul joacă așa cum cîntă premierul. Acesta a fost adevăratul mesaj pe care prim-ministrul a vrut să-l lanseze, în anunțul cu cravata unică. * Prefectul de Hunedoara, nomina odiosa, a început operațiunea de clonare a Coloanei fără sfîrșit, respectînd întru totul, afirmă nefericitul, "planurile după care a lucrat Constantin Brâncuși." Planurile cu pricina se află în proprietatea unei firme din Petroșani la care prefectul e acționar. * Ocupat să pună capăt scandalului provocat de ministrul Culturii cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
al atitudinii tranșante. Dacă înainte de 1990 și în primii ani după, el era de multe ori imprevizibil și manifesta o anumită labilitate a atitudinilor, în ultimii ani, atunci cînd libertatea presei era deja consolidată, campania dusă de CRC împotriva demolării Coloanei' lui Brâncuși de la Târgu Jiu și împotriva infestării pieței românești cu falsuri grosolane atribuite aceluiași Brâncuși a fost una decisivă. Alături de Barbu Brezianu, de Radu Bogdan, de Radu Ionescu și de încă alți cîțiva artiști și critici și istorici de
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
de unde nu mă așteptam absolut deloc. Am fost de multe ori insultat în public, nu mai vorbesc de ura (nu găsesc alt cuvînt), disprețul, voința de a răni cu orice preț, justificate uneori sofisticat ideologic, alteori așternute ca atare, din coloanele presei. Și au făcut acest lucru oameni care nu auziseră nici un cuvînt rău din partea mea, unii chiar despre care scrisesem cu căldură, unii care-mi fuseseră buni prieteni. Care scriseseră printre cele mai entuziaste cronici la cărțile mele anterioare. Mai
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu sînt criticii care au modelat pînă în prezent cultura românească în tot ce a avut ea mai bun. Lor li s-au adăugat, firește, și alții, dar rolul lor a fost cel de coloană vertebrală, de armătură esențială. Toți trei au fost moderni și liberali, obiectivi și cu spirit critic. Criticii naționaliști, sectari, ideologizați nu au lăsat urme importante și influența lor s-a pierdut în bună măsură. O mare șansă ar fi ca
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
ideologizați nu au lăsat urme importante și influența lor s-a pierdut în bună măsură. O mare șansă ar fi ca și perioada de la revoluție încoace să poată produce un critic esențial. Urmăresc cu atenție traiectoria tinerilor care au umplut coloanele revistelor literare: cine dintre ei va fi? N-avem un Nobel literar pentru că nu-l dorim... Ai scris poezie, proză, critică, lucrări teoretice. În care dintre ele te simți "acasă" și care ți-a dat mai mult de furcă? De
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
răspund sec că li se terminaseră munițiile. * * * Un revoluționar dezamăgit. Revoluția arde repede, pe urmă iluzia dreptății și libertății dispare și ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnică a existenței, la cinism și nu mai rămâne altceva decât o coloană de fum; ceva în genul unei țigări ce arde într-o scrumieră uitată, de la un moment dat consumându-se singură... * * * După Kafka, cel mai mare păcat este nerăbdarea. Din cauza ei am fost izgoniți din paradis; din cauza ei nu ne putem
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
Film din Uniunea Cineaștilor un proiect de Moțiune, cu propunerea lansării ei la o conferință de presă întrunită în acest scop. ,,Biroul" a preferat însă să încropească un text anodin de belferi în vacanță, care și-a binemeritat josul ultimei coloane a unei pagini oarecare dintr-un singur cotidian. Sînt marca și locul fabricii de servilisme C. Corciovescu (secretară a ,,Biroului" care - spre deosebire de Irina Coroiu - a rămas ce-a fost: administratoră de fișer, ceea ce nu înseamnă că, parvenind aleatoriu în alte
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
pretențioși nu-l pot vindeca pe parlamentarul tipic să vrea mașini de mare viteză în folosul său personal. A se vedea ce a declarat fostul socialist, actual pesedist, Tudor Mohora, că mașinile parlamentarilor au nevoie de viteză pentru a însoți coloanele oficiale. Dar vitezele maxime în România în orașe, dar și pe drumurile publice dintre localități, pot fi atinse cu succes de mașinile autohtone, cum ar fi Super Nova.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
suprafața României. Aș spune chiar că ele se confundă cu țara. Evident, nu e normal ca un prim-ministru să dea turul halelor de fabrici. Dar nu e normal nici ca același premier să se deplaseze prin oraș însoțit de coloane nesfârșite de mașini pline de sepepiști. De ce se teme dl. Năstase? Bazându-se pe o majoritate confortabilă, el poate face și desface absolut orice lege - mai puțin aceea a bunului simț. Îl înțeleg pe dl. Năstase că încearcă să-și
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
ironie de cele mai noi tehnologii și cele mai vechi principii. Povestea din China imperială, preluată dintr-un roman de secol XX, constituie un omagiu etern adus artelor marțiale, reînnoit printr-un amuzant joc de complicitate a laureaților pentru imagine, coloană sonoră, costume cu personajele antrenate indiferent de sex într-o continuă cascadorie coregrafiată cu virtuozitate de același maestru care l-a propulsat în viitor pe Matrix, Yuen Wo-Ping. De unde și momentul dansant din spectacolul de gală, fără nici o legătură însă
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se dă, aici, prima oară, traducerea din Kant (adnotată), drama Bogdan Vodă. Înghesuită pe două coloane ale paginii, ediția, la care au lucrat mai mulți, e, acum, bizară, chiar dacă Perpessicius a folosit-o la verificarea unor lecțiuni. Abia I. Crețu, în ediția sa din 1939 (și cea din 1942), oferă un sumar mai complet al publicisticii
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
deosebit. În altă parte, își restrînge setul de argumente academice la eleganta sintagmă "abjecțiile inevitabilului Gh. Grigurcu". Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, nu pot decît a-mi reitera admirația pe care o port unor M. Sadoveanu și G. Călinescu, coloane de susținere ale literaturii noastre naționale, o dată cu încredințarea că nimeni și nimic nu-i va putea "dărîma". Imaginația furibundă a unor "paznici ai templului" scornește acest pericol și răspîndește panică din motive ce nu sînt chiar obscure. "Remunerația mică, după
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
război, acuzîndu-l pe Malraux de trădare etc. etc. Philippe Sollers imaginează, în același Monde des Livres un proces în care Morand este interogat și se apără. "Astfel amînat, procesul se încheie în plină confuzie", recunoaște autorul după ce pune pe două coloane ceea ce vorbește în favoarea, respectiv în defavoarea lui Morand. La 25 de ani de la moarte, e redescoperit eseistul, criticul din Jurnal inutil, unul din cei mai buni din literatura franceză, portretist și judecător inegalabil. Altfel spus, cititorul din Morand. Spre deosebire însă
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]