3,158 matches
-
bicarbonat. Colonul unei persoane adulte este capabil să absoarbă 1 l de apă împreună cu electroliții amintiți. Când în ileon trec cantități mari de lichid se pot absorbi până la 3 l de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
apă împreună cu electroliții amintiți. Când în ileon trec cantități mari de lichid se pot absorbi până la 3 l de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
structuri vechi și că în devenirea lor ele nu au urmat principii sau reguli fonetice sau de altă natură. Cf. valah, s-lav, po-lab, du-leb, polon, morav, ho-rvat, k-lvat, c-roat, serb, sa-rm, c-eh. Același lucru îl observăm în denumiri precum colon, So-lun. În dicționarul său etimologic al limbii engleze, Onions distinge în forma nordică felagi și în engl. fellow (partener, tovarăș, individ, om) structura morfematică fe-lag și fe-llow, față de denumirile feudale fee, feu, fief, feoff etc., în care partea a doua
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
germani, wa-les, sko lotoi (> skytae), sarmatae etc. Forma fellah pl. fellaheen denumește în lumea arabă pe țărani, în timp ce pelasgoi sunt considerați cea mai veche populație rurală în Europa, Asia și Africa. De observat consonanța acestor forme cu valahi, slavi, poleci, coloni, țărani, arabi etc. Elementele prefixoidale dinaintea lichidei marchează sensuri noi datorate adâncirii cunoașterii și evoluției sociale. Astfel sdin slav a marcat ideea de neîngrădit, nelimitat, separat, pentru care vezi șleau (slobod, larg, liber) ca în expresia a spune ceva pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
299). Cantemir nu-și va schimba părerea despre populația lucrătoare nici în scrierile de după Descriptio, în care vorbește despre rămânerea pe loc, prin cetăți, a unor romani în timpul refugiilor marii majorități a acestora peste munți. El pomenește și de existența colonilor romani în Dacia, dar îi consideră pe aceștia „țăranii cei mai proști” (HVR, p. 152) și deci incapabili să participe la aducerea și perpetuarea unui fenomen de cultură cum este limba, pe care aceștia puteau cel mult să o altereze
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
diverse alte limbi. Spectrul degradării latinei de către daci îl determină pe Cantemir să respingă cu indignare următoarea relatare a istoricului polon Sarnicki: „Și cu toate că Aurelian a luat înapoi acele legiuni italice, pe care Traian le adusese cândva în Dacia, totuși colonii și alții, care își începuseră deja lucrările gospodărești, au rămas aici. Ei au stricat limba slavă (= limba proprie, a autohtonilor - M.L.) prin luarea în folosință a limbii latine, pe care o întrebuințează și acum valahii, dar stricat” (HVR, p. 211
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
chip, 95 chir, 46 chirie, 46 Chisău, 57 Chișarăi, 57 Chișcău, 57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se covăsi, 134 crac, 104 cramă, 46 a crăpa, 56 croat, 52 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în problematica leprei. Se remarcă de asemeni vestitul, marele chirurg Thoma Ionescu colaborator al lui Poirier la Tratatul de Anatomie, lui aparținându-i capitolul despre tubul digestiv (1894). El este pionierul anatomiei chirurgicale moderne aducând contribuții privind tubul digestiv, duodenul, colonul pelvian, cecul etc. Thoma Ionescu scrie și o monografie asupra sistemului simpaticului cervico-toracal. în țară i se creează catedra de anatomie topografică și clinică chirurgicală, fiind un mare profesor și creator de școală chirurgicală. Primul profesor de histologie și tehnică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sus, între L1-L3. La nivelul coloanei în torsadă a măduvei sacrate, se află centrul parasimpatic al reflexului de micțiune, a cărui activitate este contracarată de centrii simpatici lombari. Între D6 și L1, s-ar găsi centrii intestinoinhibitori, care în cazul colonului s-ar întinde până la nivelul L4. Participarea acestor centri la reglarea diverselor acte neuroreflexe vegetative va fi menționată la capitolele respective. I.2.1.7. Sistemul nervos vegetativ extranevraxial Segmentul extranevraxial al sistemului nervos vegetativ cuprinde elementele nervoase periferice ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
semilunari, sunt conectați prin filete de legătură atât între ei, cât și cu celelalte două grupe ganglionare. Ramurile eferente ale plexului rezultat formează plexuri secundare, care ajung pe cale perivasculară la intestinul subțire, cec, apendice și porțiunile ascendentă și transversă a colonului. Caudal, plexul mezenteric superior se continuă cu plexul aortic, din care pleacă filete spre plexurile renal, suprarenal, spermatic și mezenteric inferior, ce asigură inervația vegetativă a colonului descendent și porțiunii proximale a rectului. Ganglionii aorticorenali se găsesc la locul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe cale perivasculară la intestinul subțire, cec, apendice și porțiunile ascendentă și transversă a colonului. Caudal, plexul mezenteric superior se continuă cu plexul aortic, din care pleacă filete spre plexurile renal, suprarenal, spermatic și mezenteric inferior, ce asigură inervația vegetativă a colonului descendent și porțiunii proximale a rectului. Ganglionii aorticorenali se găsesc la locul de emergență a arterelor renale din aortă, între acestea și hil. Ei sunt în general mai voluminoși decât ganglionii mezenterici superiori și au sediul subarterial, prezentând adeseori în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endoluminale și că, după întreruperea conexiunilor centrale, acestea se derulează reflex, prin mecanism nervos local (16). Cannon (1902) descrie radiologic mișcările asimetrice de segmentare și amestec și sugerează existența unui sfincter fiziologic între segmentele de absorbție și de tranzit ale colonului uman (17). În 1917, Trendelenburg imaginează baia de organ și demonstrează că un fragment intestinal astfel prezervat declanșează unde de contracție la stimularea mecanică care se propagă în sens oro-anal. Termenul de reflex peristaltic îi aparține (18). În 1921, Langley
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
truncală proximală care colonizează derivatele intestinului anterior suprafrenic, în special esofagul dar și faringele și limba (30); Aria sacrală situată distal față de somita 28 al cărei material neuroenteroformator migrează în sens invers, caudo-rostral și colonizează derivatele intestinului terminal, rectul și colonul descendent până la unghiul colic stâng (2, 20, 21, 24, 27-30). După colonizare soarta progenitorilor neuroenterici este strâns legată de microclimatul enteric local și diferențierea urmează fie linia catecolaminergică din care se vor forma neuronii serotoninergici, fie linia non catecolaminergică din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locale și capacitatea citokinelor eliberate de organele limfoide și limfocitele circulante de a influența reactivitatea receptorilor implicați în comunicarea neuroimună. Tubul digestiv fiind un important sediu al interacțiilor neuroimune, înregistrările cu microelectrozi ale manifestărilor electrice de la nivelul plexului submucos al colonului de cobai sensibilizat la beta-lactoglobină au evidențiat creșterea excitabilității terminațiilor presinaptice de către histamina eliberată de mastocitele mucoasei respective. Blocarea receptorilor H2 ai histaminei cu cimetidină a inversat atât excitabilitatea preparatului, cât și reacția antigenă (Frieling și colab., 1994). Recent, un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
loc primele transformări mecanice (voluntare) și fizico-chimice, digestia continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind cu absorbția principiilor alimentare (nutrimente) și eliminarea reziduurilor. Desfășurarea eșalonată a proceselor digestive motorii și secretorii de la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului subțire și colonului necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje. Digestia gastrică continuă fărâmițarea mecanică a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă atât în vederea amestecării lor cu sucul gastric, cât și pentru acțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organele digestive accesorii (glandele salivare, pancreasul exocrin, ficatul și căile biliare) realizează reglarea funcției digestive pe căi neuroreflexe și hormonale sinergice. Segmentele tubului digestiv reprezentate de: cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire (duoden, jejun și ileon) și intestin gros (colonul ascendent, transvers, descendent) (fig. 103) asigură prin fenomene mecanice, chimice și fizico-chimice complexe transformarea, transportul și absorbția substanțelor alimentare în vederea preluării și asimilării lor de către organism. Cavitatea bucală reprezintă prima parte a tubului digestiv, ce comunică în partea anterioară cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care se deschide în colonul ascendent. Prima porțiune, duodenul, are forma de potcoavă și cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului. Este prevăzut cu glande de tip intestinal. Jejunul și ileonul prezintă la nivelul mucoasei vilozități care măresc suprafața de absorbție. Intestinul gros, ultimul segment al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul mucoasei vilozități care măresc suprafața de absorbție. Intestinul gros, ultimul segment al tubului digestiv, de 1,7-2 m, are în compunerea sa cecul (zonă situată sub valvula ileo-cecală și terminat în fund de sac prevăzut cu apendicele vermiform) și colonul, care formează un cadru prin segmentele sale - ascendent, transvers, descendent și sigmoid; rectul, ultima porțiune a intestinului gros, se termină cu canalul anal, care se deschide prin anus. Mucoasa intestinului gros nu prezintă vilozități, dar sunt prezente, în schimb, celule
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
s-au realizat o serie de produse de sinteză (peptide de sinteză) ca pentagastrina. Gastrina, deși este eliberată predominant de antrul piloric, cantități mici au fost găsite și în regiunea cardiei. O activitate gastrin-like are și intestinul subțire și chiar colonul. În ceea ce privește mecanismul de acțiune al gastrinei, s-au propus două mecanisme posibile: 1. - prin eliberare de acetilcolină de la nivelul terminațiilor nervoase, cu acțiune locală pe celula însăși a organului receptor; 2. - prin eliberare de histamină, prezentă în mari cantități la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin influența asupra celulei hepatice, fie prin intermediul gastrinei cu efecte stimulatoare asupra secreției biliare, ceea ce ar atesta un mecanism central vago-vagal de reglare. În același timp, stimularea simpaticului și adrenalina ar reduce producția biliară, o acțiune inhibitoare exercitând și distensia colonului. Reglarea umorală. Dacă în timpul repausului digestiv volumul secreției biliare variază între 5 și 10 ml/kg corp/24 de ore, în cursul digestiei el atinge 20-27 ml/kg corp/24 de ore. Un rol însemnat excitosecretor îl are însăși bila
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
restul intestinului subțire este divizat în jejun și ileon. Intestinul subțire este sediul proceselor de digestie și absorbție. Mișcările de la acest nivel asigură chimul cu sucurile digestive, menține chimul în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților și propagă chimul dincolo de colon. Comportamentul contractil al intestinului subțire. Cel mai frecvent tip de mișcare a intestinului subțire este segmentarea. Aceasta se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular. Când segmentele contractate se relaxează, segmentele vecine se contractă. Segmentarea are loc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și a sării la acest nivel. Motilitatea interdigestivă. Complexul motor migrator (CMM) evidențiază pe înregistrarea într-un singur punct trei faze (15-30 min): absența contracțiilor (I), contracții neregulate (II) și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de substanțe farmacodinamice, cum sunt pilocarpina și prostigmina, împreună cu unele ce se găsesc în peretele tractului digestiv (histamina, bradikinina) intensifică peristaltismul intestinal, în timp ce altele, ca adrenalina, beladona, îl moderează. II.4.9.2. Secreția și motilitatea intestinului gros Intestinul gros (colonul) este cuprins între cec și anus, fiind format topografic din următoarele porțiuni: cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rect și canal anal. Lungimea este de aproximativ 1,4-1,8 m. Din punct de vedere funcțional, cecul, colonul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
peretele tractului digestiv (histamina, bradikinina) intensifică peristaltismul intestinal, în timp ce altele, ca adrenalina, beladona, îl moderează. II.4.9.2. Secreția și motilitatea intestinului gros Intestinul gros (colonul) este cuprins între cec și anus, fiind format topografic din următoarele porțiuni: cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rect și canal anal. Lungimea este de aproximativ 1,4-1,8 m. Din punct de vedere funcțional, cecul, colonul ascendent și hemicolonul transvers drept formează colonul proximal, cu funcție absorbtivă, în timp ce restul segmentelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]