1,198 matches
-
este un mister mulțumită studiilor d-lui Vaillant, care mărturisește că a împrumutat multe informații de la Court de Gebelin. Se poate vedea în les Rômes [Romii, (n. tr.)] istoria adevărată a adevăraților țigani, publicată de dl Dentu în 1857. 83 Columna lui Traian de la Roma e un martor contemporan a cărui autenticitate nu poate fi contestată. Roumane în original (n. tr.). România (n. tr.). 84 Românii își numesc astăzi limba: linba sau limba românească [romaneasca în original, (n. tr.)]. Quintilian vorbește
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a Columnei lui Traian, a cărei umbră desfășoară splendorile Imperiului și ale Evului Mediu florentin, aici: "Ô César ambigu ceint de fauves couronnes" și aici: "Florence avec un lys tout rouge au bout des doigts!". Tot în Italia se schițează romanul Amor
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să o evoc, totuși pentru a constata răspândirea manierei de a alcătui „cronici incizate”) vezi, între alții: Gr. G. Tocilescu, Viața lui Preda, Radu, și Stroe Buzescu, în „Foaia Societății Românismul”, I. 1870, P. 410; Al. I. Odobescu, Stănești, în „Columna lui Traian”, III, 1873, p. 207-208; V. Brătulescu, Piatra de mormânt a lui Stroe Buzescu de la biserica din Stănești, Vâlcea, în „Studii teologice”, seria a II-a, IV, 1952, p. 612, 615; A.H. Golimas, Istoriografie medievală în piatră, în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tineret aparținea UTC-ului. La Iași, disputa era amplificată și de faptul că, după cutremurul din 1977, Teatrul de Copii și Tineret a funcționat la CCTS până la inaugurarea actualului spațiu; la fel, alte cercuri și cenacluri ale UTC precum: cenaclul "Columna", Radio Club și chiar sediul BTT. Toate funcționau la CCTS fără să plătească chirie și utilități. Adică noi, UASCR Iași, finanțam funcționarea UTC Iași. Era afectat bugetul nostru. La această situație s-au adăugat și tensiunile provocate pe marginea paternității
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au introdus probe noi: concursul de creație literară, concursul gazetelor de perete, concursul acțiunilor politico-ideologice model, concursul activității politico-educative din cămine studențești și de la stațiile de amplificare. Sunt trecute în revistă cluburile și cercurile din Centrul Universitar: "6 cenacluri ("Moldavia", "Columna", "Mihai Eminescu", de artă plastică "Experiment", de anticipație "Quasar" și teatrul "Ludic"), orchestra "Balada", ansamblul "Doina Carpaților" și un foarte mare număr de cluburi și cercuri pe specialități distincte. Menționăm cineclubul "Optim 960", radioclubul studențesc, Recording-Club, clubul de bridge, clubul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Demetrescu. Acum, în cercul „Orientul”, organizat de Gr. H. Grandea, are prilejul să îl cunoască și să se apropie de Mihai Eminescu. Va mai colabora cu versuri, dar și cu proză, articole și cronici literare la „Foaia Societății «Românismul»”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Foaia Societății «Renașterea»”, „Povestitorul”, „România liberă”, „Românul literar”, la „Vatra”, „Literatură și artă română”, la „Revista Societății «Tinerimea română»” (unde e redactor-șef), „Apărarea națională” ori la „Secolul”, aici susținând cronica literară și rubrica „Note și reflexiuni”. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
și nu făcea decât să înscrie în tiparul strofic trasat cu o oarecare fermitate contururile aburoase și în mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar în cel de al doilea, sub un titlu sugerând și el evanescența, deși în regim mai sumbru - Temnița de fum
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
săi. Debutează în 1865 la revista „Aurora română” din Pesta, scriind apoi la „Familia”, ca și Mihai Eminescu, căruia i-a fost prieten și cicerone la trecerea prin Sibiu. Va colabora și la publicațiile de dincolo de Carpați („Albina Pindului”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista literară și științifică” ș.a.). O energie deosebită cheltuiește în redacția a două periodice: ziarul „Orientul latin”, editat în 1874 la Brașov de Aron Densușianu (unde semna și cu pseudonimele Narcis și Nouraș), și „Albina Carpaților”, revistă scoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
și cinsti tradițiile. EROI AU FOST, EROI SUNT ÎNCĂ Recitator l: Suntem aici de multe mii de ani Români ne spune. Să se știe bine Năvălitori și Împărați și bani Nu ne-au clintit poporul din vechime. Recitator 2: De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii Căci, Învingând pe Decebal, Românii au ajuns stăpânii Cântec: Limba românească Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
române, ca secretar, vreme de o jumătate de secol, al comisiei răspunzătoare de această operă. Între 1902 și 1934, alcătuiește numeroase rapoarte asupra scrierilor prezentate pentru premiile Academiei, susținând, cu competență și gust, adevăratele valori. A colaborat la „Analele Academiei Române”, „Columna lui Traian”, „Familia”, „Revista nouă”, „Convorbiri literare” și multe altele. Apropiat al lui D. A. Sturdza, B. a făcut politică liberală, fiind după 1895, în câteva rânduri, deputat. Un prețios document, Note politice. 1906-1914, se referă și la această experiență. Opiniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Leo Butnaru Ca o idee Realitatea se aplatizează ca o idee în reculul uitării (ideea de vid ca - pardon - patrimoniu). Amurgul întemeiază columna nopții sculptor ce va da ultimile deformații celebre zgâriind cărbunele semnând negru pe negru cu graffiti-nume-prenume. Ierburi posomorâte sub hoaspa brumei cernere ceremonie verbocreația dicteului bine temperat pe ebenul xilofoanelor junglo-silvane și vocea încercând să renască dar re-murind în gâtlejul
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
-i argintoasă/ Ea rumpe câte-o floare și-o aruncă/ Jos pe pământ ca pe-o gândire de-aur;/ Colo un nor se nalță sfânt și sur,/ Se-ncheagă, se formează -'ncremenește,/ Devine-un templu grec și plin de umbra/ Columnelor ce-l înconjor - și prin columne/ Trece-argintoasă cîte o rază-a lunei./ Ea drumul ia spre-acel castel. Diadema-i/ De diamante-n stele contopite/ Brilează-n noapte - tăriile negre/ A domei se-nsenină - și ea intră/ În el. - Columnele ard sub clara
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
floare și-o aruncă/ Jos pe pământ ca pe-o gândire de-aur;/ Colo un nor se nalță sfânt și sur,/ Se-ncheagă, se formează -'ncremenește,/ Devine-un templu grec și plin de umbra/ Columnelor ce-l înconjor - și prin columne/ Trece-argintoasă cîte o rază-a lunei./ Ea drumul ia spre-acel castel. Diadema-i/ De diamante-n stele contopite/ Brilează-n noapte - tăriile negre/ A domei se-nsenină - și ea intră/ În el. - Columnele ard sub clara ei lumină/ Și aruncă umbra una
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
plin de umbra/ Columnelor ce-l înconjor - și prin columne/ Trece-argintoasă cîte o rază-a lunei./ Ea drumul ia spre-acel castel. Diadema-i/ De diamante-n stele contopite/ Brilează-n noapte - tăriile negre/ A domei se-nsenină - și ea intră/ În el. - Columnele ard sub clara ei lumină/ Și aruncă umbra una-ntr-alta./ Ea intră-n domă ... stelele-o urmează./ Și noaptea sântă plină de-ntuneric/ Pe râul sânt ce curge-n valea mare/ Care-i grădina cea din codri vechi/ A
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
de valoare din Occident sînt invitați să colaboreze la revistele naționale." Ei, da, începem să nu ne mai îndoim că dl B. citește pe internet alte publicații decît cele despre care scrie. "Mon Dieu!", exclamăm împreună cu d-sa. l În COLUMNA (nr. 3-4), dl Laszlo Alexandru se mai face o dată apărătorul cauzelor pierdute: după ce l-a îmbrățișat pînă la sufocare pe dl Paul Goma (prezent și el în Columna, 3-4), trecîndu-i cu vederea talentul de a se face odios tuturor confraților
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
noi și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând înfățișarea unei lumi melodice...” - cum ne spune creatorul. Mai târziu, într-un capitol concluziv al meditațiilor asupra muncii sale de artist, Theodor Grigoriu subliniază cu fermitate deosebirile între căutare
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
tv: mare noroc a avut Traian că, la timpul potrivit, Decebalus per Scorilo n-a fost Adrian Năstase per Ion Iliescu, iar PSD-ul nu pierduse alegerile înaintea războaielor daco-romane, dar și noi: că nu ne mai vedeam strămoșii pe Columnă, în vecii-vecilor... Ei, sigur că mare bai nu era, fiindcă puteam pune și noi de-o Columnă, ori batăr de-un obelisc pe care să lipim niște postere-reproduceri după imagini tv cu doamna mater felicitas și proaspătă ghinisbuchiană, "Adriana Iliescu
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
Năstase per Ion Iliescu, iar PSD-ul nu pierduse alegerile înaintea războaielor daco-romane, dar și noi: că nu ne mai vedeam strămoșii pe Columnă, în vecii-vecilor... Ei, sigur că mare bai nu era, fiindcă puteam pune și noi de-o Columnă, ori batăr de-un obelisc pe care să lipim niște postere-reproduceri după imagini tv cu doamna mater felicitas și proaspătă ghinisbuchiană, "Adriana Iliescu cu pruncul" - încercare de reproducere natur după un colaj "Mamă cu copil" de Picasso și "Lecția de
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
scrie ,despre basme și povești ale românilor, mai cu seamă despre limba lor". La București, ia legătura cu un alt pasionat de folclor, Grigore Tocilescu. Acesta îi împrumută o mulțime de cărți (ale lui Ispirescu, I. C. Fundescu, revista lui Hasdeu Columna lui Traian). Colecția Convorbirilor literare o avea la Praga. Rodul călătoriilor în Transilvania și al studiilor de românistică va fi cunoscuta culegere Doine și strigături din Ardeal, publicată împreună cu Andrei Bârseanu în 1885. Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Nobel, autorul cărții „Un pod pe Drina“. „Durate acolo unde se întâlnesc cele mai mari trebuințe ale oamenilor, podurile sunt poate mai importante decât casele și mai obștești chiar decât templele“. În anul 113 după Hristos se înălța la Roma Columna lui Traian, care înfățișa într-o scenă inaugurarea podului peste Dunăre, la Drobeta, de în-suși împăratul. Lucrarea îi aparținea lui Apolodor din Damasc, arhitectul vestitului pod care asigura înaintarea armatei romane în Dacia. „Peste pod cu mii de coifuri trece
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Banca Națională a României a anunțat că va pune în circulație, în scop numismatic, începând cu 26 februarie 2013, o monedă din aur dedicată aniversării a 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian. Această decizie e în conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. Această monedă aniversară are putere circulatorie pe teritoriul României și are un preț de vânzare (exclusiv TVA) de 1.700 de lei/buc (prețul include și
BNR pune în circulație o monedă de aur dedicată Columnei lui Traian by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51441_a_52766]
-
cu un an mai târziu caietele grupării Zarathustra, fondată de el însuși la Buzău, împreună cu Ion Caraion și Alcom Ion Tudor. Între timp, colaborează insistent la o serie de publicații, mai mult sau mai puțin cunoscute, din București (Prepoem, Adonis, Columna lui Traian, Curentul Literar, Falanga, Luceafărul, Vremea) sau din provincie (Acțiunea Buzăului, Claviaturi, Vatra, Dacia și Vremea Nouă Literară), relevând, dincolo de orice vanitate sau juvenilă cochetărie artistică, un poet extrem de personal. Apariția plachetei Fata din brazi, poem (Buzău, 1941), e
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Cronicar O publicație cu de toate Al doilea număr al COLUMNEI de la Tg. Jiu, revista trimestrială dirijată de dl Gh. Grigurcu, are de toate: critică, ficțiune, memorialistică, jurnal, interviuri. Remarcăm paginile de jurnal ale dnei Monica Lovinescu (vizita în România din 1996), cu aceeași economie și acuitate a notelor. Consecvent frustrărilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
intrigă. Totul, fictiv, de bună seamă. O surpriză este reproducerea "poveștii" celebrului discurs, rostit de Soljenițîn la Harvard la sfîrșitul anilor '70, poveste spusă de el însuși. Traducere, dl Laszlo Alexandru. Un interviu amplu și foarte măsurat în ton acordă Columnei dl Gabriel Dimisianu. Criticul despre critici. Și nu numai. Proză de dna Nora Iuga, memorii ale d-lui Al. Lungu. Două articole semnează dl Grigurcu însuși: un editorial (Caragiale și M. Eliade) și o cronică (ultimele apariții Eliade). Așteptăm cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]